3,823 matches
-
m față de țărmul mării. Și în cazul acestor captări, urmărirea avansării frontului de apă sărată este absolut obligatorie. În ambele cazuri, debitele forajelor de captare vor fi micșorate cu aproximativ 20%, urmărindu-se zilnic sau săptăm��nal evoluția frontului de separație apă sărată-apă dulce. Prin încercări succesive se va stabili debitul maxim exploatabil în situația în care frontul intruziunii va rămâne stabil. 4.3. Dimensionarea frontului de captare constituit dintr-un număr finit de foraje se realizează cu respectarea SR 1629-2
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 a fost declarat neconstituțional, deoarece contravine prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție și principiului separației puterilor în stat. Ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 a fost respinsă ca inadmisibilă. În ceea ce privește
DECIZIE nr. 262 din 17 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159298_a_160627]
-
excluderea acestor organizații de la o serie de facilități acordate de Statul român începând cu anul 1999. Potrivit competenței sale însă, așa cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, și respectând principiul constituțional al separației puterilor, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului și nici nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului ei contrar Constituției. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate apare ca
DECIZIE nr. 103 din 9 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156570_a_157899]
-
Occident - Creștinismul: crize și contacte *Studiu de caz: Ideea de cruciadă Clasa a X-a : 4. Nașterea democrației nord-americane: 4.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - *boicot, *Declarația de independență - Congres, Constituția americană 4.2 Conținuturi: - *Războiul de independență - Separația puterilor în stat: control și echilibru 5. Franța în epoca revoluției 5.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - revoluție politică, revoluție socială, democrație reprezentativă, salvare publică, iacobinism 5.2 Conținuturi: - De la revoluția moderată la domnia terorii 6. Europa napoleoniană
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 , prevăzând obligativitatea depunerii contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor la Comisia parlamentară, îngrădesc exercițiul dreptului de acces liber la justiție, aduc atingere principiului separației puterilor, stabilind sarcini administrative de executare a legii pentru o structură a autorității legiuitoare, iar împotriva hotărârilor acestei comisii este închisă calea acțiunii în contencios administrativ. Art. 10 alin. (2) din aceeași lege, făcând trimitere la criteriile prevăzute de Hotărârea
DECIZIE nr. 566 din 11 iulie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179847_a_181176]
-
participant la Revoluția română din decembrie 1989, în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi." În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege, autorii excepției invocă următoarele prevederi constituționale: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."; - Art. 21 alin. (1) și (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru
DECIZIE nr. 566 din 11 iulie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179847_a_181176]
-
se vor acorda despăgubiri în condițiile și în limitele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență." ... În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor, art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și art. 20 alin. (1) cu referire la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIE nr. 344 din 18 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. c), art. 15, precum şi ale art. 26 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196500_a_197829]
-
reprezentanților Ministerului Public, potrivit căreia sesizarea Parlamentului nu mai este necesară întrucât art. 16 din Legea nr. 115/1999 a fost declarat neconstituțional, astfel că este suficientă decizia Președintelui României, "este superficială și vădit nelegală", precum și "contrară principiilor constituționale cu privire la separația puterilor și răspunderea ministerială". Aceasta, deoarece art. 109 alin. (2) din Constituție, precum și art. 12 din Legea nr. 115/1999 dispun că numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
Susținerea Ministerului Public că nu mai este necesară sesizarea Parlamentului, întrucât art. 16 din Legea nr. 115/1999 a fost declarat neconstituțional, și, în consecință, este suficientă decizia Președintelui României este "superficială și vădit nelegală, fiind contrară principiilor constituționale cu privire la separația puterilor în stat și răspunderea ministerială". Prevederile art. 109 alin. (2) din Constituție, care sunt reiterate în art. 12 din Legea nr. 115/1999 , "în intenția de a evidenția rolul său prevalent în configurarea răspunderii penale a membrilor Guvernului sunt
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
nr. 1.133/2007 și opiniei Consiliului Superior al Magistraturii, "excluderea Camerelor legislative de la procedura instituită prin art. 109 alin. (2) din Constituție, în cazurile în care șeful statului a recurs deja la aceasta, contravine textului constituțional în cauză"; principiul separației puterilor în stat presupune ca acestea să se "supravegheze" reciproc, să se echilibreze una pe alta, asigurând funcționarea constituțională a autorităților publice și evitarea oricărui abuz; nici Senatul, nici Camera Deputaților nu contestă dreptul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
Parchetului, întemeiat pe susținerea că sesizarea Parlamentului nu mai este necesară, fiind suficientă solicitarea formulată de Președintele României, întrucât art. 16 din Legea nr. 115/1999 a fost declarat neconstituțional, este superficial și vădit nelegal, precum și contrar principiilor constituționale cu privire la separația puterilor în stat și răspunderea ministerială. Art. 16 alin. (11) din Legea nr. 115/1999 , astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2007 , a cărui neconstituționalitate a fost constatată prin Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neîntemeiate. Astfel, art. 4 și 5 din Legea nr. 275/2006 nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale referitoare la statul român și nu conțin nicio normă contrară principiului separației puterilor în stat. Cât privește critica referitoare la caracterul omisiv al reglementărilor menționate, aceasta nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Art. 17 din Legea nr.
DECIZIE nr. 1.035 din 13 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 5, art. 17, art. 38 alin. (7), art. 61 alin. (1), art. 71 alin. (1) lit. c), d) şi e) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum şi a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193029_a_194358]
-
legifera decât în limitele stabilite de Constituție, iar Legea fundamentală nu lasă posibilitatea înființării prin lege a unor "organisme autonome", altele decât cele prevăzute de Constituție. Înființarea prin lege a unor asemenea organisme autonome ar contraveni în mod evident principiului separației și echilibrului puterilor în stat. 2. Organizarea și funcționarea C.N.S.A.S. este reglementată prin lege organică, deși instituția nu face obiectul reglementării legilor organice, prevăzut în mod expres și limitativ în art. 73 alin. (3) din Constituție. 3. Viciul constituțional
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
subiectele de drept. 4. Statutul neconstituțional al C.N.S.A.S. este în mod și mai evident contrar spiritului și literei Constituției în situațiile în care, prin diferite articole, se acordă acestui organism putere superioară celorlalte instituții constituționale. Astfel: - Ignorându-se principiul separației puterilor în stat, prin art. 9 din lege se prevede că revocarea membrilor Consiliului nu poate fi făcută de puterea care i-a numit (Parlamentul), ci de Înalta Curte de Casație și Justiție; - Art. 22^1 alin. (1) din Legea
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
art. 117 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora, prin lege organică, se pot înființa alte autorități administrative autonome, iar împrejurarea că C.N.S.A.S. este supus controlului Parlamentului și are atribuții cu caracter administrativ-jurisdicțional nu este de natură să încalce principiul separației puterilor în stat și nici prevederile titlului III, cap. VI din Constituție privind autoritatea judecătorească. Nicio dispoziție constituțională nu împiedică Parlamentul să confere C.N.S.A.S. atribuții jurisdicționale, în condițiile în care accesul la o instanță de judecată nu este restricționat
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
potrivit cărora anumite fapte sunt calificate ca infracțiuni și sunt stabilite pedepse, actul normativ face parte din categoria legilor organice, fiind adoptat de Parlament cu majoritatea cerută de Constituție. Nu este întemeiată nici critica referitoare la conținutul reglementării în raport cu principiul separației puterilor în stat, deoarece nu reprezintă în sine o încălcare a acestui principiu înființarea prin lege a unui organism autonom, controlul Parlamentului asupra unui astfel de organism, numirea membrilor de către Parlament sau activitatea de tip administrativ-jurisdicțional. Faptul că C.N.S.A.S.
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun." ... Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile legale criticate contravin următoarelor dispoziții constituționale: art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 44 alin. (2) privind
DECIZIE nr. 13 din 15 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195109_a_196438]
-
interesele lor legitime, pe de altă parte". Judecătorul fondului este singurul îndreptățit să stabilească în ce măsură va face aplicarea dispozițiilor procedural civile în materia contenciosului administrativ. Curtea nu are competențe în ceea ce privește aspectele legate de aplicarea legii, întrucât altminteri ar nesocoti principiul separației puterilor în stat, intervenind în mod neconstituțional în atribuțiile puterii judecătorești. Nu este încălcat, așa cum susține autorul excepției, dreptul la un proces echitabil, concretizat, în acest caz, în lipsa posibilității de a administra probe în etapa procesuală vizată de textul de
DECIZIE nr. 47 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
între soți dintre care unul este comerciant, trebuie să fie publicată în modul prevăzut la art. 10*). Hotărârea asupra cererii de separatiune nu va putea fi pronunțată decît după o lună de zile de la sus zisă publicațiune. Dacă se admite separația, hotărârea definitivă va trebui să fie publicată tot în același mod, în termen de o lună de la data ei. În lipsă acestei publicațiuni, creditorii comerțului soțului pot opune, oricând interesul lor o cere, nulitatea separatiunei pronunțate și să atace restituirea
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
Tiberiu Aurelian, Petre Maria, Popa Dan Gabriel, Rădulescu Cristache, Stroe Radu, Șerbănescu Verginia, Țîrle Radu și Vraciu Jan, formând obiectul Dosarului nr. 201C/2007. Autorii sesizării de neconstituționalitate consideră că prevederile art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului încalcă principiul separației puterilor în stat și dispozițiile art. 106 și 112 alin. (2) din Constituție. În susținerea neconstituționalității prevederilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului, se arată că obligativitatea moțiunilor simple încalcă principiul separației puterilor în stat, "Parlamentul neavând calitatea să
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
alin. (2) din Regulamentul Senatului încalcă principiul separației puterilor în stat și dispozițiile art. 106 și 112 alin. (2) din Constituție. În susținerea neconstituționalității prevederilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului, se arată că obligativitatea moțiunilor simple încalcă principiul separației puterilor în stat, "Parlamentul neavând calitatea să decidă asupra unor chestiuni care țin exclusiv de organizarea și funcționarea Guvernului. Autorii sesizării consideră că "Legiuitorul constituțional, în respectul principiului echilibrului puterilor în stat, nu a înțeles să dea o finalitate obligatorie
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
pentru celelalte persoane vizate." Dispozițiile constituționale considerate ca fiind încălcate prin textele criticate sunt cele ale art. 1 alin. (4) și ale art. 106 din Constituție, al căror cuprins este următorul: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 106: "Funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege." În
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
un proiect de lege cu conținut prestabilit. Acceptarea depășirii acestor limite ar însemna să se permită imixtiunea unei autorități publice aparținând uneia dintre puterile din stat în competențele și atribuțiile unor autorități publice aparținând altei puteri din stat, contrar principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Judecător, Kozsokar Gabor Judecător, Nicolae Cochinescu OPINIE CONCURENTĂ Suntem de acord cu soluția pronunțată în Decizia nr. 148/2007, în sensul că prevederile art. 157 alin. (2
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
Cu toate acestea, creditorii nu pot urmări execuția decât după opt zile de la notificarea acestor titluri făcute persoanei, sau la domiciliul eredelui. (Cod civil 653, 731, si urm.). Articolul 781 Ei pot cere, în orice caz și în contra oricărui creditor, separația patrimoniului defunctului de acela al eredelui. (Cod civil 782 și urm., 1743). Articolul 782 Acest drept nu poate fi exercitat când, acceptandu-se eredele de debitor, s-a făcut astfel novațiune în privința creanței contra defunctului. (Cod civil 1128). Articolul 783
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
a se vedea dispozițiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificările ulterioare. Articolul 784 Creditorii eredelui nu pot cere separația patrimoniilor în contra creditorilor succesiunii. (Cod civil 781). Articolul 785 Creditorii unui din compartitori, că nu cumva împărțeala să se facă cu viclenie în vătămarea drepturilor lor, pot pretinde să fie prezenți la împărțeala, pot dar să intervină cu spezele lor
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]