2,502 matches
-
sticlă. Vechile noir-uri, ca și vechile comedii sofisticate sînt produsele unui anumit climat sociocultural, ale unui anumit moment din istoria mentalităților ; de-acolo își trag seva. Un Millers Crossing și un Hudsucker Proxy nu au cum să aibă aceeași sevă, iar Coenii rareori au îndrăznit să înmoaie vechile tipologii și convenții în niște seve mai moderne. Millers Crossing ar putea fi considerat o addenda perfectă la canonul filmului noir, dacă n-ar veni la cel puțin 30 de ani
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ale unui anumit moment din istoria mentalităților ; de-acolo își trag seva. Un Millers Crossing și un Hudsucker Proxy nu au cum să aibă aceeași sevă, iar Coenii rareori au îndrăznit să înmoaie vechile tipologii și convenții în niște seve mai moderne. Millers Crossing ar putea fi considerat o addenda perfectă la canonul filmului noir, dacă n-ar veni la cel puțin 30 de ani după ce noir-ul a încetat să mai fie o expresie a condiției contemporane. Așa, e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
O floare este floare câtă vreme își trăiește condiția de floare, încolțește, înmugurește, înflorește. Când i se alătură omul - chiar din dorința egoistă de a-și înfrumuseța mediul înconjurător, floarea mai rezistă atât cât a reușit să-și păstreze din seva pământului din care a fost smulsă. Apoi se ofilește. Și omul, acest animal sensibil și visător, uită de bucuria pe care gingașa „făptură” i-a oferit-o și fără remușcări o aruncă scârbit de mirosul de putregai ascuns în vaza
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care urmează să definească personalitatea celui sau celei pe care trebuie s-o creezi. Oare noi, actorii, urmărind și respectând acest proces suntem... demiurgi? Creăm lumi, creăm vieți... Imaginația trebuie stimulată continuu. Pentru actori imaginația este esență, este începutul și seva tuturor faptelor, acțiunilor și speranțelor lui. Fără imaginație, actorul este ca moara de vânt fără vânt, ca moara de apă fără apă. Este ceva cu formă, cu aspect, dar ceva ce nu produce, ceva sec, în sine, lipsit de valoare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
căreia a fost prezent în tot cursul vieții. Axinte Frunză a fost, de asemenea, un scriitor cu totul remarcabil, care a scris nuvele, care a făcut traduceri reușite, recreând opere străine în limba noastră. Scrisul său beletristic este pătruns de seva problematicii sociale, care generează și îi animă mesajul profund uman. Scrierile sale sunt pline de observații fine, originale. Semnificative, în acest sens, sunt impresiile de călătorie de la Muntele Athos (1909ă, publicate între cele două războaie mondiale. Axinte Frunză a tradus
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
al pânzei din vis sau introdus abil Într-o parte ornamentală a tabloului. Uneori Însă apare suspendat la jumătate distanță, un pic cam baroc și totuși În armonie cu frumoșii copaci, cu brazii Întunecați și cu mestecenii strălucitori, a căror sevă curgea cândva prin lemnul lor. Romburi de vitraliu rubinii, verzi sau albastre conferă o atmosferă de capelă zăbrelelor de la ferestrele cu canaturi. Este exact așa cum era În adolescența mea, o structură veche și solidă din lemn, deasupra unei vâlcele cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Încă vinete de frig și diverse umbre lungi se turteau treptat În acea manieră degajată În care tânăra zi ia locul nopții Într-un oraș bine Îngrijit, bine stropit, unde mirosul tare de asfalt al caldarâmului scoate În evidență mireasma sevei copacilor ce Îl umbresc; dar pentru mine partea optică a chestiunii părea foarte nouă, ca un mod ciudat de a pune masa, pentru că nu văzusem niciodată acea stradă În zori, deși, pe de altă parte, trecusem deseori pe acolo, când
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
rămâne acasă și te cheamă. L-am trăit cu vârf și îndesat dorul aista. Copilăria, tinerețea... tot fugind, pribeag. Ca păsările călătoare, visam întoarcerea la cuibul dintâi. Pribegia-i un surghiun. Așa e, povestește Stanciu. Pribeag fiind, am aflat că seva ne-o tragem din pământul pe care l-am călcat cu piciorușele, dintâi... Înstrăinat, rupt de rădăcini, mă uscam pe ram. Orice dezrădăcinat, că recunoaște au nu -, are în el o rană ascunsă ce doare. Să vă povestesc cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe orbita mondială), ca De Zalmoxis à Genghis Khan, ca L’épreuve du Labyrinthe (convorbiri înregistrate pe bandă), culegeri de studii ca Le mythe de l’éternel retour, La nostalgie des origines, Méphistophélès et l’Androgyne sunt permeate de aceeași sevă filozofică, vădesc aceeași comprehensiune organizată (ba poate chiar mai multă) și tot atâta fertilitate ideativă ca și cele din țară menționate mai sus. Dar tensiunea intelectuală nu mai e aceeași. E poate și efectul unei „îmblânziri” venite cu vârsta, al
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pravățul vieții bucureștene, al „călătoriei în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează”, cum spune naratorul într-un loc. Aceasta e partea cea tare a cărții, cea pe care se întemeiază și din care ̀ și trage seva partea idealizată a hagialâcurilor imaginare străpunse de melancolie. Trivialitatea părții realiste dominată de Pirgu nu face numai un contrast izbitor cu cealaltă, a visului romantic, alcătuind cu ea o alternanță duală, ci îi împrumută acesteia ceva din propria ei rezistență
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ramură. După cum știi, locuiesc într-o „pinette” (lemn de pin). Azi-dimineață m-a trezit zgomotul unui ferăstrău. Era grădinarul clubului, care tăia ramurile de jos ale unui pin magnific. Spre marea mea stupoare, am remarcat că pinul sângera cu o sevă albă. L-am întrebat pe grădinarul iugoslav, care vorbea puțin italiana, dacă asta era normal. Bineînțeles că era normal, a răspuns el începând să-mi facă o întreagă teorie despre relația dintre oameni și arbori - că ar trebui reconciliați arborii
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cu toții la fel de zâmbitor și fericit stând pe locul lui, lângă scena unde tatălui său i se dădea premiul de către regele suedez. Imagine ținând de suprarealismul realității însăși, prin care tatăl și fiul se pot substitui ușor, comunicând dublu prin aceeași sevă vitală. Decembrie Anul se apropie de sfârșit. Între timp n-am rămas cu mâinile încrucișate privind norii - nu întotdeauna. Am lucrat nebunește la traducerea Cărții de vise a lui Swedenborg și am pus bazele traducerii din Strindberg, ca să nu mai
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
despărțire a prim-ministrului de funcție sunt mai grele decât cele de despărțire ale sufletului de trup. Este greu să găsești o logică standard într-o țară care a dat culturii universale câteva mari contribuții originale, extrase și inspirate din seva adâncă a unor moduri de gândire și relaționare autohtone: dadaismul (Tristan Tzara), teatrul absurdului (Eugen Ionescu), nihilismul pesimist (Emil Cioran), mitul veșnicei reîntoarceri (Mircea Eliade). În lipsa așezării inteligibile, speculațiile curg, iar „teoria conspirației” se așază la locul ei în mintea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
justiției, inima ne devine o balanță perfect echilibrată cu atriile pe post de talgere și cu sîngele pe post de greutate de plumb. Pe tulpina acestei planete inechitabile crește lichenul numit România. Simbioza e perfectă, fiindcă iedera noastră națională preia seva copacului măreț și o metabolizează după bunu-i plac. Faptele din peisajul internațional n-au nici un pic de miez, față de ce se întîmplă în România. Acest meleag surprinde mereu, nu te lasă să te plictisești o clipă. Cînd aterizezi pe Otopeni
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mai în sud. De cîțiva ani, antrenorii noștri bat drumurile Italiei să se documenteze. Uneori, strîmbăm din nas. De ce acolo, și nu în Anglia, în Germania, Franța sau Spania, unde noțiunea de ofensivă e mult mai generoasă? Olăroiu își extrage seva defensivă din Peninsulă, Răzvan Lucescu la fel, ca să nu mai vorbim de Cîrțu. Dar toți acești antrenori au înțeles că românul n-are gena atacului, a luptei, ci doar cromozomul tehnicii. Iar dacă peste acesta se toarnă cîteva cisterne de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
reapar toate în vocabularul contemporan al discursului științific despre imaginar. Aluvionar, semnificațiile termenilor se întâlnesc și formează o rețea subterană sau sedimentează o albie în care, la un moment dat, va apărea conceptul definit al imaginarului, cel care își trage sevele din istoria socială, politică și spirituală; aceste familii de cuvinte contribuie, împreună cu semantismele lor, la configurarea imaginii (memorate a) identităților colective. Prima problemă pe care o voi aborda în continuare, coroborând în acest punct observațiile anterioare asupra câmpului semantic al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
au coborât aici pentru a le înfățișa, preț de-o clipă, vor fi mereu redescoperite și reînfățișate, oricât de adânc le va răpi ascundere. Este speranța că alți pelerini ai meditației vor rostui noi fântâni vremelnice, dar înnobilante, spre aceleași seve cu izvoare în transcendență. Resemnări lângă drama aproapelui Începutul întâlnirii mele cu suferința aproapelui pare a sta sub zodia unui naufragiu inedit al sinelui. Indiferent dacă apariția, pe drumul de soartă în care sunt angajat, a semenului, încercat de asprimea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nefast în timpul vicierii mele perseverente. Îngerul vine doar spre a confirma opțiunile de conștiință ale fiecăruia. Demult am hotărât să fiu la stânga și mi-am așezat acolo gradual firea precum se sădește și crește un copac într-un sol cu seve cianurice. Această uscăciune a sufletului meu se aseamănă întru totul cu urâciunea pustiitorului, este același deșert răsfirat peste zodia omului pierzător al Paradisului. Privesc la cei din dreapta cosmică și văd doar suferință și compasiune. Privesc la cei din stânga, camarazii sorții
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
se arată a fi mai lungă decât anticipam. Acesta este semnul unei slăbiciuni interioare, a unei deficiențe de substanță în ce privește nivelul dragostei ce-o port pentru ființa iubită. Deși m-am îndrăgostit de ea intens și am secătuit universul de sevă drept ofrandă adusă prezenței sale, deși am trăit topirea oricărui cuvânt în formula te iubesc ce își aștepta proiecția din inimă spre modulațiile sale de ființă, totuși, dragostea mea ce a erupt în cuvântul călător își dovedește insuficiența de esență
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
vieții. Timpul special survine punctând timpul cotidianității mundane. Când sunt îndrăgostit și mărturisirea te iubesc pleacă din lăuntricul meu spre ființa adorată, iubirea ce-mi aparține poate fi acceptată sublimându-se sau poate fi refuzată, preschimbându-se în ura cu sevele extrase din solurile erosului. În ambele situaționări, eu sunt ancorat temporalității inedite a îndrăgostirii iubind sau urând pe fondul aceluiași amor dominant. Însă, precum orice experiență onirică, și acest vis, unul dintre cele mai nobile pentru destinul adamic, se va
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol caricat. Soacra cu trei nurori e și ea o comedie, în care n-a mai fost nevoie de trăsăturile unui animal, deoarece soacra a căpătat în popor renumele unei caricaturi. Toată seva stă în limbă. Soacra înfăptuiește în vorbirea ei perfecțiunea malignității socerale. Povestea lui Stan Pățitul arată o manieră originală de a trata fabulosul, realistic, așa cum va proceda și Caragiale în Kir Ianulea. Între dracul prefăcut în copil și Stan se încinge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eminescu. Toți cei umbriți de gloria poetului Luceafărului primiră cu satisfacție observația că opera aceluia era o modă periculoasă pentru tinerime, putând duce la sinucidere (concluzie sofistică pe nimic întemeiată): Când am înțeles c-aceasta e o modă care soarbe Seva tinereții noastre, am zis gândurilor oarbe, Ce-și roteau peste morminte zborul lor de lilieci, Să s-abată lăsând morții în odihna lor de veci. Poeziile, venerate în școală Unde ni sunt visătorii?, La icoană sunt doar niște versificații corecte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prelucrare și decorare explică, într-o largă măsură, trăsăturile stilistice și calitățile artistice ale obiectelor. O regulă generală pentru toate esențele lemnoase (cu excepția nuielelor care se împletesc) este aceea de a tăia arborii în lunile de iarnă, când aceștia au sevă mai puțină, iar rezistența fibrelor este mai mare, urmând, apoi, uscarea în timp cât mai îndelungat a materialelor. Alegerea, tăierea la timp și uscatul natural al lemnului de diferite esențe, destinat unor întrebuințări precise, sunt, la fel, reguli născute din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
-i păstrez bine privirea. Nu erau ochii unui agitat, ci, mai curând, ai unui resemnat, domolit de efortul care-l măcinase, îl obosise, ochi blânzi totuși, calzi, ușor umezi nu de lacrimi ci mai curând de însăși roua sufletului, de seva vieții, ochi de căprioară rănită. — E poetul Mihail Eminescu, oameni buni, ni s-a adresat medicul, e marele Eminescu al nostru, care, bolnav fiind, a plecat din spital, de la Doctorul Șuțu, și acum ne facem datoria să-l readucem la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
după Lege! „Adevărurile legionare sunt de neclintit. Izvorâte din permanențele spirituale, morale și istorice ale neamului românesc, ele nu vor putea fi nici măcar umbrite de conjuncturile instabile ale timpului pentru că sunt adânc ancorate în adevărurile creștine, de unde își trag legionarii seva dătătoare de viață în eternitate. De aici provine puterea lor de luptă și de jertfă în slujba neamului, fără a urî alte neamuri, dar și fără a accepta să fie nedreptățit, umilit și exploatat neamul nostru. Recunoscând statutul metafizic al
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]