2,705 matches
-
ocazional cu restul realizării tehnice; ea pare a fi în concordanță mai curând cu „morala” din spatele scenariului. Muzica este de inspirație romantică și creează imagini de mari dimensiuni, fie că este vorba de un pian solist sau de o orchestră simfonică.
Mihail Kalatozov () [Corola-website/Science/317770_a_319099]
-
(n. 19 mai 1919, București - d. 1 decembrie 1994, București) a fost un compozitor român de muzică simfonică și profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. a fost unul dintre compozitorii de frunte din generația sa. A studiat la Conservatorul din București (1936-1945), cu Ion Nonna Otescu, Mihail Jora, Ionel Perlea, Constantin Brăiloiu (în particular și cu Theodor Rogalski și
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
muzical al Ansamblului „Ciocârlia”, i-au întărit convingerile privitoare la valențele izvorului artistic popular, valorificat cu consecvență în opusurile sale, fără să le preia direct, printr-o prismă idolatrizatoare. Chiriac - gânditor al artei sunetelor, cu mari disponibilități în planul travaliului simfonic - a abordat sugestiile ethosului muzicii populare într-o manieră degajată, creatoare, personală, ce exclude nu numai viziunea idilică, dar în egală măsură exaltarea în fața citatului. Amploarea activității componistice reiese din parcurgerea bogatei sale liste de lucrări simfonice, vocal-simfonice, concertante, de
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
în planul travaliului simfonic - a abordat sugestiile ethosului muzicii populare într-o manieră degajată, creatoare, personală, ce exclude nu numai viziunea idilică, dar în egală măsură exaltarea în fața citatului. Amploarea activității componistice reiese din parcurgerea bogatei sale liste de lucrări simfonice, vocal-simfonice, concertante, de balete, muzică de cameră, muzică de film etc. Piesele de debut stau mărturie însușirii atente și profunde a științei componistice, a căutării unui stil propriu, stil care s-a conturat prin revelația posibilităților muzicii populare de a
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
și materializare sonoră. Enumerarea este lacunară, selecția riscantă; câteva titluri sunt cunoscute și recunoscute: "Bucureștii de altădată, Sonatina pentru vioară și pian, Simfonieta, Concertele și divertismentul pentru orchestră de coarde, Simfonia de cameră", amintitele balete, "Terra Daciae, Ars poetica", poemul simfonic "Thalassa". De la "Serenada pentru vioară și pian" (1937), în care elementul romantic domină autoritar, până la ultimele lucrări - "Concert pentru orchestră", "Simfonia de cameră" -, mărturii ale asimilării elementelor de folclor în esența lor și într-o structură modernă, drumul său creator
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
de cameră" -, mărturii ale asimilării elementelor de folclor în esența lor și într-o structură modernă, drumul său creator a fost mereu ascendent, trecând prin toate genurile. Corina Chiriac a lansat (la 16 decembrie 2004) un dublu CD cu opera simfonică a tatălui său. Cele doua CD-uri sunt editate de Electrecord, întitulate "Bucureștii de altădată" și adună compozițiile lui Mircea Chiriac.
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
din București, unde a lucart din 1951 până în 1955. Concomitent, a lucrat la Opera Română din București, întâi ca dirijor de cor (1952-1955), apoi ca dirijor (din 1955) și, în final, director (1992-1993). În lunga sa carieră, a dirijat concerte simfonice și spectacole de operă la Timișoara, Cluj, Constanța, Brașov, Iași ș.a. A întreprins și turnee artistice în Italia, URSS, Polonia, Franța, Germania, Bulgaria, Finlanda, Spania etc. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În decursul carierei a primit
Cornel Trăilescu () [Corola-website/Science/318215_a_319544]
-
Iași ș.a. A întreprins și turnee artistice în Italia, URSS, Polonia, Franța, Germania, Bulgaria, Finlanda, Spania etc. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În decursul carierei a primit mai multe distincții: Muzică de teatru Muzică vocal-simfonică Muzică simfonică Muzică de film Muzică de cameră Muzică corală Muzică vocală
Cornel Trăilescu () [Corola-website/Science/318215_a_319544]
-
ani, violonistul, considerat deja un geniu datorită virtuozității sale de excepție, l-a interpretat pe George Enescu copil în documentarul de televiziune „Săteasca", regizat de Viorel Sergovici în 1982, despre viața marelui compozitor. Dan Claudiu Vornicelu a concertat cu orchestre simfonice precum: Filarmonica „George Enescu” din București, Orchestra Națională Radio, orchestra Suisse Romande (Elveția), Orchestra Conservatorului din Metz (Franța), Filarmonica din Borna (Germania), Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj, Filarmonicile din Iași, Timișoara, Craiova, Bacău, Brașov, Ploiesti. A fost invitat la
Dan Claudiu Vornicelu () [Corola-website/Science/319757_a_321086]
-
în SUA, în calitate de membru al orchestrei "Bamberg Symphoniker" (Germania). A fost și membru al Orchestrei de Cameră a Asociației Europene a Conservatoarelor. La vârsta de 6 ani, Dan Claudiu Vornicelu a câștigat Premiul “Lira de Aur”, ca debutant al Orchestrei Simfonice din Bacău. De-a lungul carierei sale, a obținut numeroase premii I la concursuri internaționale precum:
Dan Claudiu Vornicelu () [Corola-website/Science/319757_a_321086]
-
discuri Melodia). Cu ocazia organizării Jocurilor Olimpice de vară din 1980 la Moscova, Artemiev scrie cantata "Ritual" (pe versurile lui Pierre de Coubertin - fondatorul Comitetului Olimpic Internațional -, în traducerea Nataliei Koncealovskaia), concepută pentru tenor, două coruri mixte, cor de copii, orchestră simfonică, formație de rock și sintetizatorul Synthi-100. În 1987, la moartea prietenului și colaboratorului său Tarkovski, Artemiev compune lucrarea "Oceanul", revizuită doi ani mai târziu și reintitulată "În amintirea lui Andrei Tarkovski". În 1989, compoziția "Trei priviri asupra Revoluției" comemorează două sute
Eduard Artemiev () [Corola-website/Science/319209_a_320538]
-
Angliei a condus o companie de discuri, Lamborghini Records. De asemenea a compus muzica de film pentru seriale și filme britanice de cinema și televiziune, între care un serial TV de povestiri biblice, care i-a prilejuit colaborarea cu Orchestra Simfonică din Londra. În anul 1977 a înregistrat la Londra un album de melodii compuse pe texte de poeții israelieni Natan Alterman și Natan Yonatan, prelucrate de Carlos Miranda, câteva dinre ele intrând ulterior în repertoriul solistei Hava Alberstein („Nisipul va
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
spațiu era rezervat spectatorilor de marcă. În cele din urmă acest spațiu va reveni grupului de instrumentiști, multă vreme aflat în spatele decorului (sec. XVII). Din această epocă datează sensul modern al cuvântului orchestră (ansamblu de instrumente din diverse familii). Orchestra simfonica se naște la Veneția în jurul anului 1600. La început ea nu cuprindea decât instrumente cu coarde și arcuș (familia viorii) și un instrument de "basso continuo" (de obicei un clavecin). O orchestră din Dresda avea în 1731: 8 viori I
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
trompete (în număr variabil) și 2 clavecine (din care unul pentru basul continuu). O orchestră din perioada barocului muzical număra circa 20-25 de instrumentiști. În ansamblul lui Jean-Baptiste LULLY erau 40 de instrumentiști. Spre sfârșitul secolului XVIII (perioada clasică) orchestra simfonică va cunoaște o evoluție considerabilă (HAYDN și MOZART) când dispar din orchestră instrumentele cu coarde ciupite (cu excepția harpei) și intră în orchestră clarinetul și timpanul. BEETHOVEN: La timpan se adaugă alte percuții: toba mare, triunghiul, talgerele. La alămuri se adaugă
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
orchestră clarinetul și timpanul. BEETHOVEN: La timpan se adaugă alte percuții: toba mare, triunghiul, talgerele. La alămuri se adaugă trombonul (Simf. 5, 6, 9). Alămurile sunt mai bine valorificate. Alte inovații: cornul englez, contrafagotul, flautul piccolo. În secolul XIX orchestra simfonică ajunge la dimensiuni gigantice. Hector BERLIOZ - un adevărat virtuoz al orchestrei - renovează orchestrația. În Requiem el folosește 16 tromboane și 18 contrabași; în general orchestra lui BERLIOZ numără în jur de 150 de instrumentiști, sau chiar mai mulți. Richard WAGNER
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
Slaughter Of The Soul” (At The Gates). Unele trupe de death metal melodic din zona Scandinaviei combină acest gen cu alte genuri de metal, cum ar fi metalul progresiv, power metal (Children of Bodom, spre exemplu), viking metal (Ensiferum), metal simfonic (Eternal Tears of Sorrow), thrash metal (de pildă The Haunted și Arch Enemy), doom metal (Swallow the Sun) sau folk metal (Falchion). Spre sfârșitul anilor '90, multe trupe din zona death metal melodic și-au schimbat stilul, adăugând mai multe
Death metal melodic () [Corola-website/Science/315524_a_316853]
-
la Berlin. Compozițiile sale cele mai cunoscute sunt probabil muzica pentru piesa lui Henrik Ibsen "Peer Gynt", și compozițiile "Rondo Amoroso" și "Balada revoltei" ("Kjempeviseslåtten" în norvegiană)- ultima, o compoziție în două versiuni: una pentru pian și una pentru orchestră simfonică, compusă între 1942-1944, când Norvegia era ocupată de Germania nazistă. Lucrările sale timpurii au o coloratură de romantism târziu, dar ulterior și-a creat un stil propriu, bazat uneori pe șșforme clasice care amintesc de Joseph Haydn sau Wolfgang Amadeus
Harald Sæverud () [Corola-website/Science/315865_a_317194]
-
858 pentru înființarea departamentului de cardiochirurgie la Spitalul de copii "Marie Curie" din București) s-a încheiat pe 26 iulie 2009 printr-un concert la care cap de afiș au fost formațiile Bere Gratis și Bucharest Wind Orchestra (prima orchestră simfonică de suflători din România). În ianuarie Vlad Vedeș și Nicu Avram părăsesc formația. Bere Gratis continuă cu doi colaboratori, Marius "Neuro" Bob (chitară) și Radu Vaștag (bass). În luna martie piesa "Pas în doi" obține premiul pentru "Cel mai bun
Bere Gratis () [Corola-website/Science/316667_a_317996]
-
din spectacolul "Bărbierul din Sevilia", și o colaborare cu Opera Națională din București pentru realizarea unor concerte. Anul 2007 va fi unul încărcat pentru activitatea artistică a mezzosopranei. La începutul anului, pe 6 ianuarie, participă la concertul extraordinar al Orchestrei Simfonice din Palermo dirijată de maestrul Onofrio Claudio Gallina, sub patronajul sopranei Mariana Nicolesco. Tot din acest an devine solistă a Operei Brașov, pe scena căreia debutează în rolul Maddalena din opera "Rigoletto" de Verdi. Începând din acest an va deveni
Carmen Topciu () [Corola-website/Science/316738_a_318067]
-
1983 regizat de Godfrey Reggio, cu muzica compusă de Philip Glass și imaginea de Ron Fricke. Filmul se compune în principal din imagini încetinite și întoarceri în timp ale unor orașe și imagini ale naturii din SUA. Este un poem simfonic vizual care nu are nici dialog nici narațiune. În limba hopi, "Koyaanisqatsi" înseamnă "viața nebună", "viața ieșită din balanța", filmul implicând că omul modern trăiește în acest fel. Filmul este primul din "Trilogia Qatsi", fiind urmat de "Powaqqatsi" (1988) și
Koyaanisqatsi () [Corola-website/Science/315092_a_316421]
-
în interiorul ei. Conform sistemului Sachs-Hornbostel, instrumentul cu coarde se mai numește (instrument) cordofon. Un grup de astfel de instrumente mai poate fi numit doar coarde (denumirea este folosită cel mai frecvent în legătură cu instrumentele de acest fel care intră în orchestra simfonică - vioara, viola, violoncelul și contrabasul). Coardele sunt puse în vibrație prin diverse procedee, dintre care cele mai întâlnite sunt: ciupirea, lovirea și frecarea. Construcția fiecărui instrument muzical avantajează doar una din aceste metode de execuție, deși sunt posibile (și uneori
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
rozetă sau efuri. Aceste instrumente sunt mai sonore decât coardele ciupite. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde frecate folosesc arcușul și fac parte din familia viorii (vioară, violă, violoncel, contrabas), fiind singurele coarde frecate ce intră în componența unei orchestre simfonice. Deși multe partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de „coarde” în raport cu orchestra nu se va referi la ele, ci exclusiv la coardele frecate. Astfel, scriitura pentru „coarde” folosește cinci partide
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
linia basului continuu alături de cel puțin un instrument polifonic, de regulă cu coarde ciupite. În aceste cazuri, contrabasul poate nici să nu figureze în partitură, includerea lui în ansamblu ținând de stilistica dorită.) Partidele de coarde cu arcuș din orchestra simfonică, neacompaniate de alte instrumente, formează o orchestră de coarde. În muzica de cameră, un cvartet de coarde include două viori, o violă și un violoncel. Se cuvin amintite și membrele din familia violei (viola da braccio, viola da gamba, viola
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
este o formație românească de muzică, fondată de Radu Almășan. Trupa a abordat un fusion de rock latin cu o gamă largă de influențe care au variat de la muzică țigănească, balcanică, până la elemente simfonice și de hard rock. Vârful de popularitate a fost atins între anii 2002-2005 când au lansat o serie de melodii care au ajuns pe prima poziție a topurilor din România. Deși bazele formației au fost puse la sfârșitul anului 1999
Bosquito () [Corola-website/Science/315180_a_316509]
-
multe dansuri și cântece românești ca: Sârba, Hora, Chindia, Colindul, Brâul, Trei păzește, Hațegana, Călușul, Bărbuncul, Mandrele etc.. O etapă superioară în folosirea creației populare în forme mai ample o constituie formarea celui de-al doilea prototip, și anume suita simfonică, de fapt un stadiu superior de integrare și afirmare a elementelor populare. În suita simfonică, formele ample, bogăția relațiilor tonale, limbajul polifon, culoarea variată a orchestrației sunt mijloace de expresie prin care se favorizează elementul popular pentru a ajunge și
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]