6,711 matches
-
legate de incertitudinea estimărilor output gap necesare adoptării regulii fiscale pe soldul structural - prevăzută în Compactul Fiscal - propun implementarea unei reguli fiscale cu performanțe mai bune pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor simulări efectuate cu ajutorul specialiștilor de la Comisia Națională de Prognoză, performanța regulilor fiscale pe soldul structural ca răspuns la șocurile pe deviația outputului și ca răspuns la deviațiile din trecut ale deficitului bugetar față de ținta de deficit bugetar pe care România s-
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în capitolul 1 cu privire la incertitudinea estimării PIB potențial și a output gap fac necesară testarea performanței regulii fiscale bazate pe soldul bugetar structural (structural balance rule), a regulii fiscale îmbunătățite pe soldul bugetar structural (augmented structural balance rule) dar și simularea performanței de ajustare la șocuri și a răspunsului la deviațiile din trecut în cazul regulii fiscale bazate pe creștere (growth-based balance rule) și a regulii fiscale îmbunătățite bazate pe creștere (augmented growth-based balance rule) pentru România. Propunerea pentru România vizează
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
nivel mediu pe o perioadă medie de timp. Dacă folosim regula fiscală bazată pe creștere și corectată cu dezechilibrul extern, trebuie să avem în vedere gradul ridicat de corelație dintre (gt - g*) și (cat-1 - ca*), fiind dificil de estimat parametrul Simularea performanței regulilor fiscale propuse în cazul României Cu ajutorul expertizei realizate de specialiștii Comisiei Naționale de Prognoză, au fost fundamentate simulări pentru România prin preluarea, drept parametrii în ecuațiile propuse de Fondul Monetar Internațional, a unor cerințe din reglementările UE. Astfel
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
trebuie să avem în vedere gradul ridicat de corelație dintre (gt - g*) și (cat-1 - ca*), fiind dificil de estimat parametrul Simularea performanței regulilor fiscale propuse în cazul României Cu ajutorul expertizei realizate de specialiștii Comisiei Naționale de Prognoză, au fost fundamentate simulări pentru România prin preluarea, drept parametrii în ecuațiile propuse de Fondul Monetar Internațional, a unor cerințe din reglementările UE. Astfel, s-au considerat trei scenarii în funcție de creșterea potențială: ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 egal cu creșterea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual sub creșterea potențială (2%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual peste creșterea potențială (4%). Pentru fiecare scenariu s-au făcut două simulări pentru a calcula balanța bugetară bazată pe creștere (growth-based balance) și balanța bugetară îmbunătățită bazată pe creștere (augmented growth-based balance). Pentru aceasta s-au utilizat următoarele relații (1) unde: b* este ținta de deficit bugetar pe termen mediu, respectiv 1
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
se precizează că „devierea de la MTO este importantă dacă este de cel puțin 0,5% din PIB într-un an și de cel puțin 0,25% din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi”. Având în vedere că simulările propuse privesc evoluția deficitului bugetar structural pe mai mulți ani, se propun pentru parametrul e două alternative: 1) reflectarea în nivelul parametrului a deviației semnificative multianuale, caz în care s-a considerat că parametrul e ia valoarea 0,25 pe
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pentru România depășește limita din Compactul Fiscal; în acest caz parametrul e ia valoarea de 0,5 (tabelul 4.8). Pentru a mări caracterul anticiclic al regulii fiscale AGBBR, ar trebui mărit coeficientul a care reflectă impactul/eficiența stabilizatorilor automați. Simulările indică în mod clar creșterea caracterului anticiclic al regulii fiscale prin mărirea eficienței acționale a stabilizatorilor automați, soluție concordantă cu concluziile prezentate în a doua parte a capitolului 2 al lucrării. Se observă că o acțiune mai eficientă a stabilizatorilor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
nerezolvate. Obținerea unor rezultate nesatisfăcătoare nu este percepută ca un eșec ci mai curând ca un indiciu în sensul reformulării problemelor și căutării unor soluții mai bune. Rezoluția problemelor este aplicabilă mai întâi unor situații abstracte pentru a realiza o simulare, apoi va fi aplicată situațiilor concrete reale, cum ar fi căutarea unui loc de muncă, căutarea unei locuințe, întâlniri cu prietenii ș.a. 3. Dezvoltarea strategiilor de adaptare. Este bine cunoscut faptul că pacienții psihotici dezvoltă spontan diferite strategii de adaptare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din urmă își asumă, asemeni primului termen al comparației, întotdeauna dreptul de a răsturna ierarhiile, de a interveni în canonul literaturii universale pe care îl transformă într-un proces mobil, dinamic de reapreciere. Ea operează prin factori precum kitch-ul, ironia, simularea pentru ca opere considerate tabu să fie repuse, sub o formă "accesibilizată", în circuitul de lectură și astfel să fie împrăștiate prejudecățile literare. "Descoperirea bunului-gust al prostului-gust poate fi o eliberare"322, avea să noteze Susan Sontag, observând că parodia practică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ficțional nu o împiedică să aibă o dimensiune referențială, fapt semnalat de "integraționiști", care acceptă ideea bogăției cognitive a operelor de ficțiune. Din această perspectivă, ficțiunea se plasează în afara distincției dintre adevărat și fals. Povestirea ficțională, înțeleasă de "segregaționiști" drept simulare a povestirii factuale, nu are trăsături sintactice, semantice sau naratologice specifice. Însă o discuție a relației de simulare între narațiunea ficțională și cea factuală nu este întemeiată, deoarece încă din secolul al XIX-lea s-a intensificat utilizarea focalizării interne
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a operelor de ficțiune. Din această perspectivă, ficțiunea se plasează în afara distincției dintre adevărat și fals. Povestirea ficțională, înțeleasă de "segregaționiști" drept simulare a povestirii factuale, nu are trăsături sintactice, semantice sau naratologice specifice. Însă o discuție a relației de simulare între narațiunea ficțională și cea factuală nu este întemeiată, deoarece încă din secolul al XIX-lea s-a intensificat utilizarea focalizării interne în povestirea la persoana a treia și, ca urmare, ficțiunea heterodiegetică modernă s-a distanțat mai mult de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
elemente care să explice funcționarea lui pozitivă. Există păreri conform cărora discursul de ficțiune nu poate fi recunoscut după niște caracteristici clare, de ordin sintactic sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
din ce în ce mai răspândită a focalizării interne în povestirea la persoana a treia, aceasta s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală, astfel încât ficțiunea heterodiegetică modernă a dobândit un statut autonom în raport cu narațiunea factuală, nemaifiind cazul pentru o discuție a relației de simulare. Așa se explică faptul că, deși teoreticieni precum Searle susțineau ideea că un text de ficțiune nu are trăsături sintactice sau semantice proprii, au fost identificate, totuși, particularități lingvistice ale ficțiunii, majoritatea având legătură cu focalizarea internă 60. Din necesitatea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și echilibrată a tipurilor de programe utilizate și a timpului alocat acestor activități poate avea rezultate deosebit de benefice În planul dezvoltării unor abilități specifice și Învățării elementelor necesare manipulării noilor tehnologii. noile tehnologii pot fi implicate direct În Învățare pentru simularea unor situații reale, pentru diversificarea surselor de informație, Încurajarea dezvoltării motivației prin intermediul jocului și posibilitatea exercițiilor și Încercărilor individuale prin simulări care scutesc elevul cu ADHD de efectele negative ale eșecurilor unor Încercări, În fața colegilor; provocarea adresată părinților și cadrelor
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
unor abilități specifice și Învățării elementelor necesare manipulării noilor tehnologii. noile tehnologii pot fi implicate direct În Învățare pentru simularea unor situații reale, pentru diversificarea surselor de informație, Încurajarea dezvoltării motivației prin intermediul jocului și posibilitatea exercițiilor și Încercărilor individuale prin simulări care scutesc elevul cu ADHD de efectele negative ale eșecurilor unor Încercări, În fața colegilor; provocarea adresată părinților și cadrelor didactice, deopotrivă, este de a organiza un bun management al timpului alocat jocului - virtual sau real - și de a transforma jocurile
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
sau schimbare a metodelor de autoinfluențare a conduitei, a modului de gândire sau utilizarea exemplelor din contextul, mediul înconjurător prin efectele pe care le-au avut și le dorește/respinge, trecând de la contemplarea inițială la posibila identificare cu ele. • Utilizarea simulării (a imitației, a creării intenționate a unei impresii false prin prefacere, pentru a ascunde ceva neplăcut sau a verifica anumite atitudini ale celorlalți sau a obține unele favoruri) și a disimulării (a ascunderii adevărului, a mascării, a inducerii unei aparențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu valențe în autoeducație Educația intelectuală • Studiul individual • Metodele de explorare • Metodele de comunicare • Metodele de reflecție personală • Metodele interogative • ReCategorii Metode și procedee Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație zolvarea de probleme • Tehnicile de lectură • Observarea independentă • Simularea • Experiența cognitivă • Exercițiul • Proiectul • Tehnicile de creativitate • Tehnicile de prelucrare și structurare mentală • Reflecția Educația morală • Explicația • Tehnici de convingere • Convorbirea • Dezbaterea • Demonstrația • Simularea • Exercițiul moral • Jocul • Exemplul • Sugestia • Problematizarea • Studiul de caz • Rezolvarea de situații • Aprecierea reciprocă • Aprobarea (acordul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație zolvarea de probleme • Tehnicile de lectură • Observarea independentă • Simularea • Experiența cognitivă • Exercițiul • Proiectul • Tehnicile de creativitate • Tehnicile de prelucrare și structurare mentală • Reflecția Educația morală • Explicația • Tehnici de convingere • Convorbirea • Dezbaterea • Demonstrația • Simularea • Exercițiul moral • Jocul • Exemplul • Sugestia • Problematizarea • Studiul de caz • Rezolvarea de situații • Aprecierea reciprocă • Aprobarea (acordul, lauda, recompensa, gestica, recunoașterea) • Dezaprobarea (observația, reproșul, ironia, pedeapsa, mustrarea) • Reflecția critică. Educația estetică • Explicația • Observația • Demonstrația • Exemplul • Dezbaterea • Exercițiul • Descrierea • Studiul de caz
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Modelarea • Dramatizarea • Simpozionul • Îndrumarea Educația profesională • Explicația • Demonstrația • Exercițiul • Lucrarea practică • Documentarea • Rezolvarea de situații • Studiul de caz • Analiza comparativă • Observarea • Convorbirea • Consilierea • Vizita • Reflecția • Exemplul • Dezbaterea • Problematizarea • Tehnici de creativitate. Educația fizică • Exercițiul • Demonstrația • Descrierea • Explicația • Convorbirea • Exemplul • Problematizarea • Simularea • Studiul de caz • Jocul • Gimnastica • Antrenamentul • Dansul • Turismul • Competiția • Călirea • Observația • Modelarea • Rezolvarea de situații • Aprobarea • Dezaprobare. Nivelul afirmării autoeducației din perspectiva viitoarei integrări socio-profesionale se concretizează și în modul cum educatul va recurge la un instrument edificator portofoliul formării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie determinată de tipul de raționament folosit: • inductivă, • deductivă, • transductivă, • analogică, • combinativă, ► strategie determinată de tipul de acțiune implicată: • de comunicare, • de cercetare, • practic-aplicativă, • ameliorativă (de corectare, de recuperare, de compensare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiunea directă de manipulare, cercetarea documentelor și a altor produse ale activității, conceperea planului de cercetare, analiza critică, tehnici de studiu individual, comparația, modelarea, studiul de caz, argumentarea, interpretarea multiplă, rezolvarea de probleme/situații, reflecția, tehnici de creativitate, tehnici de simulare ș.a. După cum nu pot fi separate aici metodele și tehnicile de comunicare în grup, conversația euristică, dezbaterea euristică, de colaborare și cooperare sau tehnicile metacognitive. Tabel 11: Construirea cunoașterii științifice metode specifice Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente Metode pentru tratare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comparativă, cauzală, factorială, a elementelor, a operațiilor, a relațiilor, a riscurilor. • Prin formulare de soluții, comparare în perechi alternative, analiză criterială și alegere a celei optime. • Prin analiză a abaterilor, a problemelor potențiale cu influențe negative, construirea arborelui decizional. Prin simulare, joc de roluri, scenarii rezolutive cu raportare la condiții și perspective. • Prin prevedere a proiectelor acționale în condiții variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
din clasă/școală, cu cea nonformală și informală, pentru maturizarea cognitivă, procedurală. • Antrenarea educaților în procesul decizional din clasă: de la pregătirea activității, până la hotărârea modurilor de desfășurare a învățării pe capitole. Recursul la punerea în situații reale, chiar prin folosirea simulării, a jocurilor interactive, a studiilor de caz. • Cea mai eficientă procedură în clasa numeroasă este conversația euristică, cuplată cu explorarea directă și în grup. • Cele mai eficiente metode de cunoaștere științifică: experiențele directe, modelarea mentală, Dificultăți constatate în practica reală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inserează în proiectare: • manifestarea inițiativei educaților, • formularea de sarcini și situații reale, • diversificarea de elemente metodologice, • utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, • raportarea la standarde de performanță, • focalizarea pe ghidarea, sprijinirea, structurarea, autodirecționarea învățării, pe rezolvarea de probleme, pe simulări sau învățarea în grup. Chiar dacă se schimbă ținta și prioritățile proiectării astfel, designul clasic nu mai poate fi descriptiv, cu detalierea acțiunilor, procedurilor, alternativelor, a punctelor de sprijin, dar nici prescriptiv, strict determinat, restrictiv, ca în programele de calculator. Ele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nonformal. • Lecția bazată pe îmbinarea explicației cu folosirea unui soft tematic prin TIC. • Lecția bazată pe studiul în cabinet, laborator, muzeu, bibliotecă, în teren. • Lecția bazată pe utilizarea modelării, a descoperirii prin analogie. • Lecția bazată pe problematizare, studiu de caz, simulare, experiment, observare, documentare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu expuneri parțiale ale educaților. • Lecția bazată pe rezolvarea temei de acasă în predare și fixare, aplicare. • Alte combinații strategice, după competența, creativitatea metodologică a educatorului. Lecția de formare de priceperi, abilități
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]