6,584 matches
-
pentru ei, împlinind-o cu certitudine. În Imperiul roman nu exista un serviciu militar obligatoriu, iar numărul trupelor, raportat la totalul populației, în general nu era prea mare. De obicei, legiunile erau recrutate din voluntari, iar înrolarea forțată a persoanelor singulare, în vederea prestării serviciului militar, era cauzată de apariția unor situații de necesitate reală. În cazul în care, în rândurile armatei romane apăreau depopulări vizibile, se admiteau, date fiind situațiile excepționale: gladiatori, sclavi, barbari, bandiți și canalii. În aceste situații, poporul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
regăsesc în gnosticism și maniheism. Antimilitarismul s-a dezvoltat în interiorul acestor două erezii creștine care propagau o doctrină subiectivistă. La baza reformei religioase a acestor erezii se afla o inspirație personală arbitrară, o liberă interpretare a Sfintelor Scripturi și validitatea singulară a moralei subiective. Aceste trei aspecte au fost negate dintru început de Biserica universală, care se considera singura depozitară a adevărurilor creștine, singura autoritate oficială capabilă să interpreteze genuin conținutul cărților sacre, autoritate creată de Cristos pentru reglementarea și determinarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a priori același principiu pe care îl enunțase în De spectaculis. Cu toate acestea, se încuraja prin anumite evenimente petrecute recent: unii creștini duși în tribunale, în entuziasmul și în delirul lor, de a pătimi pentru Cristos, s-au sinucis singulari sau în masă înainte de a fi conduși de călău spre locul supliciului. Cazurile similare erau limitate în sânul Bisericii, care poate să-l amintească doar pe cel al sfintei Apolonia, de vreo 40 de ani, din Alexandria secolului III p.
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
denumirea de Partid al Progresului și, în ultimul caz, Noua Democrație. Cel mai important dintre ele este Partidul Danez, fondat de avocatul Mogens Glistrup, specialist în evaziunea fiscală, și al cărui succes electoral a făcut vîlvă în 1973. Aspectul său singular constă în faptul că acest partid își păstrează, împreună cu cei nobili al doilea partid de la Folketing din 1977, dar și cu cei de jos, reprezentanți în Parlament. Aspectul cel mai amuzant al programului fondator al lui Glistrup va rămîne, fără
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Un sistem, o organizare structurată care asociază, combină diferite elemente (cunoștințe, capacități, atitudini profesionale), la un nivel individual de combinare, pentru a obține eficiență, eficacitate. Mobilizarea elementelor • Elementele pe care subiectul le mobilizează și actualizează ce știe într-un context singular. • Este o aptitudine de a judeca cum se face eficace o rezolvare. • Arată un alt mod de integrare a elementelor de bază, după situația nouă. • O cunoștință asimilată, bazată pe mobilizarea și utilizarea eficientă a unui ansamblu de resurse. • Presupune
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o rețea de filiații istorice și conceptuale și semnalează faptul că aceste teorii nu constituie o tradiție singulară și continuă ci o grupare de evoluții lipsită de conexiuni cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite, șterse și rescrise de mai multe ori pentru că pictura, ca și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează o anume
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o rețea de filiații istorice și conceptuale și semnalează faptul că aceste teorii nu constituie o tradiție singulară și continuă ci o grupare de evoluții lipsită de conexiuni cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite, șterse și rescrise de mai multe ori pentru că pictura, ca și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează o anume
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o rețea de filiații istorice și conceptuale și semnalează faptul că aceste teorii nu constituie o tradiție singulară și continuă ci o grupare de evoluții lipsită de conexiuni cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite, șterse și rescrise de mai multe ori pentru că pictura, ca și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează o anume
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la nivelul lunilor, anilor sau secolelor, la analiza etnometodologică (Garfinkel, 1967) sau interacționistă a situațiilor localizate temporal la nivelul orelor sau minutelor și spațial la nivelul grupurilor mici, și în fine la fenomenologia socială (Schutz, 1967) a prezentului imediat și singular (vezi și Collins, 1981:985-87). Contextul social al refocalizării teoriilor de la nivelul macro la nivelul micro este cel al "grevelor" studențești din Franța sau, mișcărilor pacifiste (Flower Power) împotriva războiului din Vietnam din anii 1960-70 din Statele Unite ale Americii, ce
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
continuă de fapt să utilizeze o metodologie pozitivistă. De fapt Sztompka (1993:12) recunoaște implicit acest lucru când spune că singura posibilitate de a studia schimbarea rămâne "înghețarea" la nivel conceptual a unor momente importante și tratarea lor ca evenimente singulare, ca puncte. Deci schimbarea cu toate că e continuă nu e analizabilă decât sub forma acestor secvențe "înghețate", care de fapt, până la urmă, sunt stări. Practic perspectiva procesuală asupra realității vorbește fie de dualitatea agenților și structurii nici una nu există fără cealaltă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
judecata faptelor istorice" (Motru, 1998:73). Elementele prin care trebuie să caracterizăm un neam, o cultură sunt bunurile sufletești, care sunt bazele întemeierii unei vieți sociale durabile. Cultura "adevărată" captează în ea toate însușirile caracteristice societății, toate creațiile importante și singulare ieșite din sufletul acesteia. Aceste bunuri sufletești la care face referire Motru sunt: credințele religioase, obiceiurile, instituțiile și valorile morale, operele de artă și adevărurile științei 18. Acțiunile întreprinse în baza ideilor de libertate politică și drepturi politice, politicianismul adică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
al., 2000:3). Cel care dedică un prim studiu integral triangulației e însă Denzin (1970:297-313). El arată că "triangulația, sau folosirea de metode multiple, este un plan de acțiune care ridică sociologii deasupra biasurilor personale care izvorăsc din metodologii singulare. Prin combinarea metodelor și investigatorilor, în același studiu, observatorii pot depăși parțial deficiențele ce apar datorită unui investigator și unei metode" (1970:300). Denzin (1970) vorbește de patru tipuri de triangulare: a) a datelor (folosirea mai multor surse de date
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
explicită sau implicită, distinctivă pentru un individ sau caracteristică pentru un grup, cu privire la ceea ce este dezirabil, care influențează selecția modurilor, mijloacelor și scopurilor disponibile ale acțiunii". Mai degrabă însă se vorbește de configurații sau sisteme de valori, decât de valori singulare. Rokeach (1973:11 ) consideră că sistemul de valori este o "organizare de durată a credințelor cu privire la scopurile existenței și la modurile considerate dezirabile de atingere a acestora". Sistemul de valori are caracteristici specifice oricărui sistem, astfel că pot exista valori
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pacient. Elaborarea planului de tratament impune etapizarea și ierarhizarea actelor terapeutice în funcție de implicațiile și importanța afectării fiecărui element sistemic oglindit în diagnostic. Specificul orientărilor profilactice este dat de viziunea sistemică stomatologică, ce ia în considerare nu numai elementele sistemice stomatologice singulare, dar și ansamblul acestora bazat pe interrelații multiple și complexe. Abordarea profilactică este multidirecțională, complexă și multifactorială, terapia modernă a afecțiunilor stomatologice fiind o terapie etiologică. Aceasta permite intervenția măsurilor profilactice în fazele dinaintea debutului preclinic, atât la nivel biologic
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
3). Într- un singur mormânt - M. 72, fibula de bronz (Pl. 144/3) era situată pe bazin. Fragmentul de fibulă din fier descoperit în mormântul nr. 24 ar indica prezența celei de a treia fibule într-un singur mormânt, fenomen singular în necropola de aici, dar existent și în alte necropole. Este suficient să amintim aici o situație asemănătoare în marea necropolă din sec. II-III de la Văleni. În marile necropole din sec. IV d. Chr. de la Mihălășeni și Bârlad-Valea Seacă sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
-se prelevările cuvenite Academiei, rămâne 164.531 lei. Din venit, precum se cunoaște din cele comunicate în ședința de ieri, Academia e obligată să achite anual două rente viagere în sumă total ă de 150.000 lei și un legat singular de 100.000 lei. Aceasta se achi tă odată pentru totdeauna. De ieri până astăzi s-a mai constatat că defunctul testamentar a cumpărat până la finele lunii decembrie trecut renta, împrumutul stabilizării în valoare de la 2.303.564 de la Banca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]