725,910 matches
-
temă, dar într-un mod mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca fiind cauzată de faptul că nu poate fi Dumnezeu (Schelling); cf. Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această situație îl face pe Hans Urs von Balthasar, care consideră filosofia că filosofia Sfântului Grigorie de Nyssa este una a insatisfacției și a disperării, să se întrebe la un moment dat despre faptul că această dorință eternă care este bucuria supremă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care, practic, nu pactizează cu regimul, nu abdică de la ordinea lor interioară și de la nor-mele estetice demult fixate, dar care, paradoxal, sunt aproape înfiați de regim și tratați cu un amestec de respect, curtoazie și, nu o dată, severitate. În această situație se găsesc Camil Ressu, Corneliu Baba, Cornel Medrea și, într-o oarecare măsură, Romul Ladea. Întîlnirea lor cu realismul socialist este inevitabilă, dacă nu cumva mai mult decît atît, adică ceva de natura fatalității și a predestinării. Atît Camil Ressu
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
Marius Ianuș Ce-mi doresc de ziua mea/ plus un duș ămpreunî Viața are prea mulți pixeli neretușați - m-am prins de mai multă vreme de asta, iar Fotoșopul nu face față situației - viața ar trebui făcută din curbe, & dragostea mea se întinde ca guma - am ajuns să-mi iubesc dușmanii pentru că mă consider creștin și chemat și asta mi se pare o prostie - îi înjur și-i iubesc... Prea mulți pixeli, prea
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
memoriu pe care vrednicul editor și om de cultură ardelean Miron Neagu îl adresa, în 1958, președintelui Fondului literar. Ajuns sărac în anii bătrâneții, după o viață de sacrificii făcute în beneficiul culturii românești, Miron Neagu cerea sprijin pentru îmbunătățirea situației sale. Nu știm ce răspuns i s-a dat. Îi mulțumim d-lui Tudor Giurgiuca pentru documentele oferite. (Red.) 4-10-1938, Br. Mult iubite domnule Giurgiuca, nu știu nici eu cum am putut întârzia cu trimiterea materialului pentru antologie. De astă-dată
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
făcut pentru încurajarea începuturilor literare ale unor scriitori tineri progresiști și să socotiți dacă nu aș fi îndreptățit la o altă pensie decît cea socială. Întrucît modesta pensie ce primesc îmi este cu totul neîndestulătoare, solicit sprijinul Dvs. pentru îmbunătățirea situației mele acum la vîrsta mea înaintată. Trăiască Republica Populară Română, Miron Neagu Sighișoara, 14 februarie 1958
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
printr-un corelativ estetic-stilistic - perioada neoclasică, și o a treia, printr-un corelativ pur tehnic - perioada atonală. Este evidentă și aici o focalizare tot mai mare, în „trepte” succesive, pe termeni cu semnificație tot mai restrânsă și mai concretă. În situația ambilor compozitori, nu mai poate fi vorba de o singură tipologie stilistică, menținută cu fidelitate și asumare pe întreaga durată a biografiei creative. Ceea ce era considerat drept stil în epoca clasicismului suportă o mutație considerabilă de la identificarea stilului individual cu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
la Stravinski câte un program estetic-stilistic, fiecare cu un propriu set de idealuri. Cu alte cuvinte, dacă în cazul lui Bach durata și, implicit (pentru perioada Barocului), durabilitatea stilului corespundea cu durata vieții compozitorului (adică un stil pe viață), în situația lui Schönberg și Stravinski, iar numele lor reprezintă corelativul existenței lor fizice, devine posibilă articularea mai multor concepții stilistice concatenate și eterogene ca și conținut. De abia la acest nivel al evoluției istorice a conceptului și tipologiilor de stil devin
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și etapa mediană, relativ staționară și stabilă, în absența funcțiilor de închidere sau deschidere a ciclului stilistic de care aparțin. Compozitori ca Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847), Robert Schumann (1810-1856) sau Frédéric Chopin (1810-1849) sunt reprezentativi pentru forma istorică de stil intermediar, situație care în cazul Romantismului muzical chiar corespunde etapei a doua, de mijloc, a acestui ciclu stilistic. Însă concomitent cu aceste funcții „arhetipale” ale articulării fenomenului stilistic (intrare-staționare-ieșire), la un nivel superior al constituirii acestuia, funcționează un alt ansamblu de legități
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
line od descent. [...] In short, history is the study of the past and not necessarily of a linear past.” footnote> Însă o asemenea imagine ar anula posibilitatea stabilirii unor linii de continuitate, interzicând, practic, verosimilitatea realizării unor comparații fecunde, în situația în care nu ar exista „săgeata” unei temporalități comune pentru toate varietățile „speciilor” stilistice, spre exemplu, de la Ars Antiqua a lui Léonin și Pérotin și până la ultimele experimente meta-stilistice ale lui John Zorn, sau situând punctul „zero” mai aproape, în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
această unanimitate în alegerea modelului stilistic austro-ungar, într-o totală indiferență față de celelalte tradiții istorice, și recunoașterea la fel de unanimă a acestuia în calitatea lui supremă de referent canonic dominant în ierarhia canoanelor muzicale europene. Iată o altă interpretare a acestei situații, care include o explicație diferită atât a mimetismului și iradierii, cât și a sensului pe care îl deține statutul dominant al culturii austro-germane. Accentul de prioritate va fi transferat de la termenul mimetism la termenul iradiere. Într-un mod pur ipotetic
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
abordarea fenomenului stilistic dintr-un alt unghi. Această poziționare descriptivă reprezintă, de fapt, o sumă de aserțiuni formulate în intenția de a dobândi un spor de informații despre particularitățile „comportamentelor” istorice ale gândirii de tip stilistic. Altfel spus, „modelând” o situație inedită prin formularea parametrilor unei grile analitice pe care o „etichetăm” într-un mod „deviat” drept compresie stilistică, observăm că, într-un prim moment al analizei, aceasta determină implicarea unui context terminologic diferit de cel uzual. Plasând, însă, definiția stilistică
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și deciziile luate de Schnittke reprezintă consecința unor procese de sinteză incomparabil mai complexe ca implicație. Așa cum precizează compozitorul însuși: „Saltul înspre polistilistică este determinat de către tendința caracteristică a muzicii europene de lărgire a spațiului muzical (s.n. - O.G.). [...] Particularitatea situației contemporane rezidă în faptul că este găsită încă o dimensiune a muzicii (s.n. - O.G.), dar încă nu sunt cunoscute legitățile acesteia. Nu este cunoscut, de pildă, câte straturi ale polifoniei stilistice poate să recepteze simultan ascultătorul, nu sunt cunoscute
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a făcut-o asupra noastră i-a răpit posibilitatea ca, în mintea noastră, numele ei să mai poată fi pus în legătură cu o altă tălmăcire. E cazul straniu în care succesul unei traduceri își transformă autoarea în prizoniera unei reușite. E situația neobișnuită în care meritul atrage izolarea, iar nimbul reputației își împinge purtătoarea în rîndul stigmatizaților. Căci la oricîte traduceri s-ar mai încumeta Grete Tartler și oricît de strălucitor ar fi chipul pe care li-l va da în limba
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
Iar noi, cei de aici, am putea să depunem mărturie la infinit că, da, comunismul nu a fost o vorbă în vînt. A fost o realitate diabolică. Cu rădăcini adînci, solide pentru că a fost lăsat să prindă și să nască situații care au ocolit, consecvent, civilizația. Cînd propriul meu elan revoluționar și-a estompat pulsiunile, cînd dezamăgirea a început să conviețuiască cu mine, am citit ,Cevengur". Orașul de nicăieri. Povestea stufoasă despre un oraș inventat la marginea unei ape mîloase unde
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
conducătorului român ,un ritual al dezonoarei", aidoma celui de care a avut parte Hacha, președintele Cehoslovaciei, care, copleșit de înjosire, s-a zbătut, a prins a alerga prin cameră și a izbucnit în lacrimi, acesta ar fi izbutit a răsturna situația în favoarea sa. în loc de-a se ploconi în fața habitualelor urlete ale Führerului, ar fi ridicat glasul și ar fi strigat și el. Brusc, dictatorul german ar fi dat înapoi, trecînd de la furia clamoroasă la un ,mutism absolut". L-ar fi
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
ne întrebăm cum de mai poate folosi Gabriel Liiceanu, în raport cu autorii unor texte inconvenabile d-sale, calificativele pe care le-am menționat deja, ,invidios", ,vindicativ", ,orb la valoare", fără a adopta o postură așa-zicînd delicată? Și măsurînd mai de sus situația, cum mai poate filosoful nostru ține cu seninătate ,cuvîntări în numele breslei pe care o renegase", cum mai poate oferi mai departe ,lecții de asimilare a mecanismelor gîndirii"? Plîngîndu-se de inutilitatea efortului de acest tip, proclamîndu-și aversiunea față de maeștrii gîndirii, cum
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
Mircea Mihăieș De regulă, pe la mijlocul ciclului electoral, jurnaliștii încep să se lepede de oamenii pe care i-au susținut. Dacă nu e vorba de situații speciale (ce se pot întinde de la revolte populare la capacitatea vreunui lider politic de a corupe masiv patronii de presă), nevoia jurnaliștilor de senzațional surclasează orice instinct de supraviețuire. Selectați în funcție de disponibilitatea de a scormoni în cele mai întunecate zone
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
care selectează doar ceea ce, prin prelucrare, manipulare ori trunchiere poate deveni senzațional. Înțeleg nevoia de rating, înțeleg concurența din domeniul presei, înțeleg orice. Dar nu înțeleg ticăloșia. A sta, astăzi, de vorbă cu un jurnalist român te plasează ori în situația victimei sigure (una spui tu, alta scrie el/ea), ori în postura de arogant care refuză să ,dea seama" în fața națiunii de potlogăriile (e exclus ca ele să nu existe!) de care ești aprioric vinovat. Și asta nu pentru că n-
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
mișcare și notează la capătul cel mai îndepărtat, în stînga, sus cu litere de mînă, Neverland. Mod esențializat de a ne prezenta celebra Insula a desfătărilor, cu efecte amintind cumva de tehnica xilogravurii. Abordările privilegiază fie personajul central într-o situație relevantă, fie o scenă cheie. Vedem astfel figurări multiple ale Alicei, cînd slabă, cînd grasă, cînd doar ca o siluetă, cînd cu alură cubistă, cînd arcimboldiană. Iepurele și zîmbetul motanului au și ele parte de reprezentări dintre cele mai neașteptate
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
se prinde care-i mișcarea, o execută și problemele inițiale (faptul că era venetică, scrutată de toată lumea și își trăia viața mereu sub observație, chestie de care scapă într-un tîrziu) se duc pe apa Senei. Complacerea ei în anumite situații nu i-o impune nimeni: tocmai, i se sugerează s-o ia mai ușor cu cheltuielile, iar ea refuză august, cu toate că vedea ce urlă presa vremii. Se joacă de-a țărăncuța și habar n-are cum o duceau paysanii (permiteți
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
mai precis Straw Dogs (1971). Și acolo, violența, abundentă în ambele cazuri, are dimensiuni mitice. Și acolo apare tema individului ,venetic" versus comunitatea autohtonă, exploatată în imaginea unuia dintre eroii ,Propunerii". Ce mi se pare (din nou) ironic e paralelismul situațiilor: în lungmetrajul din '71, era vorba de un american (junele pe atunci Dustin Hoffman) mutat în al 51-lea stat și agresat de englezii locali. Colonialism de-a-ndoaselea. Propunerea vine cu colonialism pe față: britanicul căpitan Stanley descinde în Australia pus
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
avantaj. Nu ne comparăm cu francezii, ci cu albanezii, sârbii, columbienii. Cehii, polonezii? ,Pardon, ei au universități încă din secolul XIV". Dacă mimetismul, copierea servilă ne ,sincronizează" cu Occidentul în felul celei de-a cincea roți la căruță, asumarea unei situații particulare (un popor vechi cu decantări scripturale târzii) ne-ar oferi o șansă reală. Și aceasta, putem adăuga, fiindcă în lumea globalizată de astăzi sunt la mare preț tocmai notele diferențiale, accentul idiomatic, specificul. O gândire liberă și o scriitură
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
să știm să învelim mâna de fier într-o mănușă de catifea. Englezii au făcut-o la timpul potrivit, iar numărul spectacolelor scandaloase a scăzut. Însă dacă ieșim din fotbal și ajungem în alte zone (volei, tenis etc.), constatăm că situația arată onorabil. Aici, paradoxal și nu prea, avem civilizație în tribune, dar stăm mai prost cu sportul ca atare. Cert este că fotbalul a pus în umbră celelalte sporturi și știm care sunt elementele care l-au impus aproape abuziv
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
unei cărți de telefon... Astfel, cartea introduce publicul în problema spinoasă a proprietății, nu alta decât intelectuală, mai puțin uzitată. Termenii relatării sunt obișnuiți, accesibili unui cetățean ce nu posedă neapărat o pregătire juridică. E, dacă vreți, un "roman" al situațiilor atât de diverse și atât de pline de urmări, în care insul modern, producând opere de tot felul, de la cele tehnice până la cele artistice, este strict apărat. Sigur, nu toți suntem scriitori, cântăreți de renume, ingineri plini de idei, tehnicieni
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
de inși fără nici un scrupul, adeseori păgubind și calitatea lucrărilor. Acest caz concret este extins în volumul apărut sub toate formele și în toate cazurile posibile. Nu este ultimul lucru care ne lipsește nouă în momentul de față, când precaritatea situației noastre materiale crește, zi de zi. De acord, însă în acest mod, măcar să fim bucuroși că viața noastră culturală se îmbogățește cu încă o carte, asigurând dreptul nostru necesar și inalienabil la o civilizație cu adevărat europeană. * întâi că sunt
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]