5,781 matches
-
sistemelor de instruire, nivelului de cunoștințe atins de științele explicative ale ființei umane, de progresele teoriei și practicii pedagogice. Prin caracterul ei dinamic, metodologia didactică a rămas, astfel, un domeniu de permanentă deschidere a cercetărilor și experimentării, inovației și creației slujitorilor școlii. În toate timpurile și la toate popoarele, odată cu Îmbogățirea experienței de cunoaștere și de acțiune, a existat preocuparea elaborării unor modalități mai bune de transmitere și asimilare a valorilor culturii, a experiențelor umane celor mai Înaintate. Transformările progresive prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o cât mai mare diversitate și flexibilitate, care săopereze cu un registru din ce În ce mai larg de metode, de procedee și mijloace de predare/Învățare, În neîntreruptă Îmbogățire și diferențiere, nuanțare și particularizare. Cu toată inerția și rezistența, Încă, a multora dintre slujitorii școlii, inovația pedagogică contemporană, izvorâtă din Îmbinarea experienței practice cu cercetarea științifică, va lărgi și va diversifica cu și mai mare subtilitate și finețe acest repertoriu. Dovadă sunt, Între altele, numeroase centre de cercetare care au luat ființă În ultimele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
guvernare decăzută din cea ideală are multe puncte în comun cu constituția spartană: „periecii” formau, la Sparta, o clasă productivă, liberă, dar care era aservită „egalilor”, adică cetățenilor cu drepturi depline, care aveau ca îndeletnicire războiul și administrarea cetății, iar „slujitorii” erau probabil echivalentul „hiloților” spartani a căror condiție nu era cu mult deosebită de cea a sclavilor. În cadrul acestui regim, poate mai mult ca nicăieri, influența spartană este cel mai vizibilă. Pe lângă admirația pe care Platon a avut-o pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
părți. Aceasta devine mai apoi gen pentru următoarea diviziune. Însă o dată cu determinarea artei politice (h( basilikh/ te/cnh) prin opoziție cu artele subalterne se pare că am ajuns la capătul drumului. Platon elimină cu ușurință din definiția omului politic pe slujitori și pe preoți (atitudinea față de preoți e în concordanță cu poziția sa față de religia Greciei antice). Rămân deci acei indivizi care dețin funcție și știință politică. Aceștia sunt împărțiți după numărul lor, numai că aici intervine un element suplimentar: referința
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spune - Memorabilia, III, 11, 3 - că Socrate aprecia și frumusețea feminină și tânjea după ea; Platon preferă să treacă amănuntul sub tăcere). Seducător homosexual, Alcibiade propune un schimb și oferă, după regulile seducției, toate condițiile. Îl invită acasă, dă liber slujitorilor și așteaptă pe Socrate să înceapă a vorbi precum vorbesc iubitorii cu cei de care sunt îndrăgostiți. Socrate însă pleacă la sfârșitul zilei. Alcibiade insistă, îl provoacă la lupte corp la corp în palestră fără ca să fie cineva de față
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe mulți ca - atunci cînd cad (cînd Înregistrează un eșec) - să-i atragă și pe alții după ei. * „Nu lauzi, de obicei, decît pentru a fi lăudat.” (La Rochefoucauld) SÎnt Însă și laude meritate, dar, de cele mai multe ori, laudele sînt slujitori fideli ai vanității noastre. Aceeași vanitate ne face să ne simțim prost atunci cînd ne vedem slăbiciunile descoperite de alții: „Nu-i iertăm pe cei care ne fac să roșim” (J.L. de La Harpe). * „Dacă doi oameni călăresc același cal, unul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trăi consecințele anxioase ale unei vieți lipsite de sens! * „Doar o mică parte a vieții este cea pe care o trăim cu adevărat.” (P. Syrus) Pentru faptul că cea mai mare parte a vieții ne-o petrecem, din păcate, ca slujitori ai „trupului”, și mai puțin ai „sufletului”. Omul ar trebui să știe că principala dimensiune psihologică a existenței este dată de sensul pe care fiecare consideră că trebuie să-l dea vieții sale: „Un om care nu crede În nimic
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de acord să nu vadă și să nu audă - ce mărturisire! - din cele ce se întâmplă în lume, dar pentru nimic în lume nu și-ar sacrifica darul vorbirii. îl înțelegem: orb, n-ar vedea pungășiile la care se dedau slujitorii săi, zbenguielile soției cu propriul lui frate; surd, n-ar mai auzi reproșurile sau, încă și insuportabile, tăcerile mamei, ba nici măcar dojenelile tatălui; dar mut! Mut, el n-ar fi putut scrie Eseurile! îi plac schimburile verbale, întrecerile oratorice care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și legitimează durerea ca fiind o practică mântuitoare. Criticii disprețului față de trup la creștini, el îi adaugă o critică metafizică prin respingerea teismului: Dumnezeu nu vrea ca ceea ce se întâmplă să fie predeterminat până în cele mai mici amănunte, așa cum cred slujitorii Vaticanului. Gândind astfel, Montaigne evită să se conformeze unui Dumnezeu antropomorfizat care ar vedea tot, ar auzi tot, ar ști tot, și ar vrea tot, până în cea mai intimă părticică a vieții oamenilor... Dumnezeul său ține în mod evident de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
obținută prin muncă cinstită, dar reciproca este și ea la fel de adevărată: „și sub zdrențe poți afla un om”; Frumusețea cui nu-i place? Dar nu știi În ea ce zace”.) „Sufletul e unica valoare a omului; el Îl face pe slujitor egal stăpânului său.” (Seneca) Unii mai degrabă Îi invidiază pe alții, decât să-i imite. (E mai comod, desigur, să invidiezi, decât să faci efortul de a urma un mod de viață sau de activitate care presupune rigoare și exigențe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
știut că, adesea, cel căruia Îi permitem, la un moment dat, mai mult decât i se cuvine va dori În viitorul apropiat și mai mult decât i s-a permis. Acestei situații i se potrivesc de minune cuvintele Înțeleptului Solomon: „Slujitorul pe care-l răsfeți din copilărie la urmă ajunge a se crede fiu”. Μ Într-o viață scurtă unii au reușit totuși să trăiască mult; aceștia sunt mai ales cei care au reușit să dea trăirilor și gândurilor lor o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și ideologice. Dacă el nu-și respectă acest mandat, este considerat trădător și, ca și cum atât ar aștepta, se vor auzi imediat strigătele de „trădare a clericilor”. Să strigi „trădarea clericilor” este un alibi și o gratificație pentru politicieni și pentru slujitorii puterii. Dar nu există numai puterea; mai există și o opoziție la putere. În Italia, această opoziție este atât de vastă și de puternică, încât reprezintă ea însăși o putere; mă refer, evident, la Partidul Comunist Italian. Desigur că, în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care s-a născut prin decăderea Italiei, deoarece nu este vorba despre a „guverna”). Noi avem imagini abstracte și, în fond, apocaliptice despre „puterea reală”: nu putem să ne închipuim ce „forme” ar căpăta ea dacă s-ar substitui direct slujitorilor care au luat-o drept o simplă „modernizare” a tehnicilor. În orice caz, în ceea ce mă privește (dacă acest lucru prezintă vreun interes pentru cititor), să fie clar: aș da întreaga Montedison 1, deși este multinațională, pentru un licurici. 18
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
culturi. Aceea pe care astăzi aculturația celei mai totalitare dintre puteri o distruge. Nici măcar nu se poate imagina că înșiși nepoții de 20 de ani ai lui Francesco De Gaetano, de-acum „aculturați” și de aceea transformați în niște adevărați slujitori ai puterii, mai pot fi ca el. Tempo, 12 iulie 1974 Ferdinando Camon: Literatura și clasele inferioare 1tc "Ferdinando Camon \: Literatura și clasele inferioare1" În 1970, Ferdinando Camon 2 a publicat un roman intitulat A cincea stare 3. Această „a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
partea cealaltă, s-au declanșat discuții aprinse în legătură cu preoții intrați în politică, adică în Parlament, în primării. Asocierea acestora cu ierarhii afectați deschis de simpatii politice nu a fost bine privită de către credincioși. Soluția a venit de curând, Sinodul cerând slujitorilor Bisericii să aleagă în termen de douăsprezece zile între preoție și afacerile publice. S-a reproșat acestei decizii că ar antrena mai multă ambiguitate, că va lăsa loc liber altor confesiuni, că nu este de preocuparea Bisericii, că îngrădește libertatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nepricepere între poliție, ideologii și politică trecătoare; 2. cauze religioase: libertatea religioasă, certurile pentru întâietate, falsele noutăți corelativ negării unor rezultate științifice sau artistice, dorința de a fi șef, deformarea imaginii credinței, inconștiența și iresponsabilitatea pastorală și patriotică a pretinsului slujitor, prăpastia dintre vorbă și faptă a slujitorilor asociată cu contestări, îndoieli, părăsiri, slaba pregătire în domeniul teologic; 3. cauze morale: nerespectarea demnității omului, destrăbălarea, lipsa de evlavie, lăcomia; 4. cauze culturale: lipsa de informare și pregătire în orice domeniu; confuzii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
2. cauze religioase: libertatea religioasă, certurile pentru întâietate, falsele noutăți corelativ negării unor rezultate științifice sau artistice, dorința de a fi șef, deformarea imaginii credinței, inconștiența și iresponsabilitatea pastorală și patriotică a pretinsului slujitor, prăpastia dintre vorbă și faptă a slujitorilor asociată cu contestări, îndoieli, părăsiri, slaba pregătire în domeniul teologic; 3. cauze morale: nerespectarea demnității omului, destrăbălarea, lipsa de evlavie, lăcomia; 4. cauze culturale: lipsa de informare și pregătire în orice domeniu; confuzii privind Evanghelia, nepăsarea față de concepțiile greșite, necunoașterea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
faptul că autoritatea aparține episcopului. Numărul verigilor episcopale poate varia, Biserica metodistă are un singur nivel, Biserica anglicană este ceva mai dezvoltată, în timp ce Biserica romano-catolică are cel mai complex sistem ierarhic, autoritatea aparținând papei. Episcopii au puterea de a ordina slujitori sau preoți, de a repartiza păstorii, de a face disciplină în cadrul diocezei sau conferinței lor, au responsabilitatea să ocrotească credința și ordinea în limitele unei anumite zone geografice. Ei, sau reprezentanții lor, pot consulta congregația locală pentru a-i afla
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
grupul care ia decizii este sesiunea (Biserica prezbiteriană) sau consistoriul (Biserica reformată). Toate bisericile dintr-o anumită zonă sunt conduse de prezbiteriu (Biserica prezbiteriană) sau classis (Biserica reformată), care este alcătuit dintr-un prezbiter laic din fiecare sesiune și toți slujitorii din zona respectivă (Biserica prezbiteriană) sau un prezbiter laic și un slujitor din fiecare consistoriu (Biserica reformată). Următorul organ este sinodul, iar la nivelul cel mai înalt se află o adunare generală. Prezbiteriile aleg atât reprezentanții pentru sinoduri, cât și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Toate bisericile dintr-o anumită zonă sunt conduse de prezbiteriu (Biserica prezbiteriană) sau classis (Biserica reformată), care este alcătuit dintr-un prezbiter laic din fiecare sesiune și toți slujitorii din zona respectivă (Biserica prezbiteriană) sau un prezbiter laic și un slujitor din fiecare consistoriu (Biserica reformată). Următorul organ este sinodul, iar la nivelul cel mai înalt se află o adunare generală. Prezbiteriile aleg atât reprezentanții pentru sinoduri, cât și pentru adunarea generală. Deciziile sunt luate de organul de conducere al fiecărui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat ca fiind un mijloc de „dezmembrare” a unității spirituale a poporului român). Această nefericită retorică era În acord cu viziunea regimului comunist despre Biserica Română Unită și slujitorii ei din clandestinitate, hăituiți În continuare de Securitate și de alte organisme represive. Lidia Ionescu Stăniloae nu abordează În memoriile sale această problemă. Aflăm doar că profesorul Dumitru Stăniloae „trebuia să Întocmească referate care să reprezinte punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care fabulează, nu putem să nu ținem cont de documente. Mărturiile pe care le vom avea din aceste arhive, oricît de multe, vor reprezenta, din nefericire, doar dintele dinozaurului, de la care plecînd istoricii vor reconstitui, asemenea lui Cuvier, dinozaurul Întreg. Slujitorilor muzei Clio le-a fost făcut reproșul că nu se mai interesează de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați În seama etnologilor și sociologilor. În Antichitate istoria a fost la Începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
investigația psihologică devine mai profundă, motivația gestului mai subtil camuflată. Tot din această perioadă datează și începuturile preocupării pentru spațiul literaturii pentru copii - Soare-Răsare (1943) și traducerea poveștilor lui Andersen. Deceniul al șaselea aduce cu sine înregimentarea autoarei în rândurile slujitorilor realismului dogmatic. În nuvela Mălina (1957) se desfășoară o poveste de dragoste dirijată ideologic într-un mod neverosimil pentru cititorul din orice timp, iar Hora titanilor (1960) constituie o ilustrare a unui gen extrem de prolific și de „comandat” în acei
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
au imitat vreodată elitele din acest punct de vedere. Atribuirea numelor de familie era un element foarte important al politicii statului de Întărire a poziției capilor de familie (de sex masculin) fiindcă le conferea jurisdicție legală asupra soțiilor, copiilor și slujitorilor și, nu Întâmplător, Îi făcea răspunzători de achitarea obligațiilor fiscale ale Întregii familii. Această strategie a necesitat Înregistrarea tuturor locuitorilor, după care „toți termenii folosiți pentru a-i desemna au fost incluși În categoria de hsing șpatronimț pentru a fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1337 supremația regelui boem, solicita să trăiască în continuare după dreptul polon. • Fr. Prinz, Böhmen im mittelalterlichen Europa. Frühzeit, Hochmittelalter, Kolonisationsepoche, München, 1984, p. 71. • H. Fritze, op. cit., p. 273. S-a constatat că primii au dat expresie sentimentelor identitare slujitorii lăcașelor de cult, persoanele ecleziastice din preajma principelui, aceasta întâmplându-se din cel puțin două motive: în primul rând, clericii au fost un timp singurii cărturari din societate care au lăsat asemenea mărturii; în rândul al doilea, la scurt timp de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]