2,620 matches
-
Cristos în Biserica sa este foarte deosebită de domniile lumești. Serviciul adus omenirii și slujirea în mîntuirea sufletelor 137 nu depind de voința întîmplătoare a unor autorități neînțelegătoare și nici nu se folosește de dreptul absolut; ci se întemeiază pe smerenie și înțelegere maleabilă, primește legea, ca să spunem așa, de la înșiși subiecții săi, în avantajul cărora este instituită, iar minunata sa alcătuire este tocmai aceea de a putea face orice bine și absolut nici un rău; în aceasta constă singura sa superioritate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și le transmitea sufletelor domnitorilor atunci cînd ei deveneau fiii săi; iar ei le ascultau cu respect și se minunau că întîlnesc o nouă noblețe, care nu le putea fi dată de putere, nici de fastul coroanei, ci numai de smerenia crucii Mîntuitorului. Și ce s-a întîmplat? Aceste adevăruri au pătruns în inimă și au învins, le-a venit vremea și aproape pe toate tronurile Europei apărură eroi care practicau toate virtuțile Evangheliei în plenitudinea perfecțiunii lor; aceștia cu o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fie condus de principi sau necredincioși sau rebeli împotriva Bisericii? Prea drept este ca Dumnezeu să ne trimită toate nenorocirile, dacă nu ne ținem jurămintele. Declarați, așadar, că veți fi bucuroși să coborîți de pe tronuri, dacă vă veți îndepărta de smerenia față de Biserică? Declarați că veți fi nedemni să purtați o coroană creștină, ca reprezentanți ai lui Cristos, singurul Rege al veacurilor, dacă deveniți neprieteni ai Bisericii sale; și de aceea să fiți mulțumiți că jurămîntul de fidelitate nu-i obligă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Concilii, Prelații erau în permanentă mișcare, se făceau adunări de Cardinali împotriva concesiunii smulse Papei, ca în final să amenințe că nu vor mai da ascultare acelui preasfînt Pontif. Pentru a liniști atîtea suflete în fierbere era nevoie de eroica smerenie a Pontifului. Acesta a recunoscut că a depășit limitele îndatoriri; a convocat un Conciliu în Biserica din Laterano, aici s-a prezentat ca vinovat, s-a acuzat singur, a depus însemnele pontificale, a declarat că este gata să renunțe la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
trebuie să se mai manifeste în viitor. Și tocmai aceasta doresc eu, dacă este posibil, să fie iertat. Să rămînă însă neatinsă libertatea Bisericii și menținută venerația cuvenită Arhiepiscopului consacrat prin mînă apostolică. Aceasta este ceea ce regele însuși cere cu smerenie, aceasta este ceea ce Biserica noastră cea mult încercată vă roagă"250. Sf. Bernard considera că nu erau motive de iertare a unui conducător care intervenise în alegerea Episcopilor prin excluderea unuia dintre candidați; el a recunoscut că libertatea Bisericii a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să învățăm că popoarele creștine, care sînt prin esența lor libere, pot să servească alți semeni de-ai lor, dar să nu îi accepte în locul lui Dumnezeu, condiție cu care conducătorii trebuie să învețe de la Biserică legea Evangheliei care impu-ne smerenia și blîndețea, lucru pe care o Biserică înrobită nu are puterea să-i învețe. Ar mai fi timp dacă aceste adevăruri ar fi însușite! Iar Europa are o persoană (Pius al IX-lea) aptă să înțeleagă, demnă de respect datorită
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai puțin seama de acele sfaturi dumnezeiești, din cauza celor pe care i le sugerează pe ascuns amorul propriu și care îl fac să nu recunoască față de sine însuși că mărinimia sa este mai mică decît a celorlalți. Dimpotrivă, numai prin smerenie el va fi întru totul pe placul lui Dumnezeu care îi va adăuga ceea ce-i lipsește mărinimiei sale și cunoașterii spirituale, căci smerenia îl face să simtă pe drept mai puțin pentru sine, dat fiind că știe că în Împărăția
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu recunoască față de sine însuși că mărinimia sa este mai mică decît a celorlalți. Dimpotrivă, numai prin smerenie el va fi întru totul pe placul lui Dumnezeu care îi va adăuga ceea ce-i lipsește mărinimiei sale și cunoașterii spirituale, căci smerenia îl face să simtă pe drept mai puțin pentru sine, dat fiind că știe că în Împărăția lui Dumnezeu va avea o stare mai puțin merituoasă decît starea religioasă. 7. Iubirea desăvîrșită (în care constă îndreptarea tuturor creștinilor) și care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rugat totuși să-L trimită pe Cel ce trebuia trimis, deci pe Mesia cel făgăduit; și aceasta în pofida faptului că Moise era atît de plin de zel pentru bunăstarea poporului său. Creștinul trebuie să mediteze și să urmeze mereu marea smerenie a Fecioarei Maria, pe care o vedem descrisă de Sfintele Scripturi ca fiind mereu liniștită, avînd pace, într-o nesfîrșită odihnă, din propria-i alegere și ducînd o viață umilă, retrasă și în liniște, din care nu poate fi desprinsă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și învățătură sau exercitarea unei profesii sau meserii, între nevoile traiului și cîteva clipe de răgaz va fi dintr-o dată împins de puterea milosteniei să iasă din ascunzișul său, îndrăgit de el nu din dorința de nemuncă, ci din dreaptă smerenie, și purtat spre o viață activă, chiar cufundat, dacă va vrea Dumnezeu, într-o mare nețărmurită de griji, osteneli și învredniciri mai mari și mai mici, mai de seamă sau mai neînsemnate, pentru binele aproapelui său, după cum a hotărît Domnul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și eu te-am numit pe tine". Tit. I, 5. 137 "Cel care a fost chemat la episcopat, spune Origen, nu trebuie să poruncească, ci să slujească Bisericii și să-și îndeplinească această slujbă cu atîta modestie și cu atîta smerenie, încît să se bucure și el și cel ce primește serviciul" și adaugă acest motiv care este comun oricărei conduceri creștine, nu numai strict Bisericii: "fiindcă păstorirea creștinilor trebuie să fie cu totul diferită de cea a păgînilor în privința lucrurilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mare parte feudele monastice. 247 Acest Pontif s-a condamnat într-un alt Conciliu ținut în Biserica din Laterano în anul 1116. Cît de înduioșătoare sînt împrejurările pe care le descrie el în ceea ce îl privește pe Henric! Și cîtă smerenie și demnitate inspiră! După ce, povestește el, Domnul a făcut ceea ce a dorit cu ceea ce era al său și m-a dat pe mîna regelui, pe mine și populația Romei, mă înspăimînt în fiecare zi de ceea ce se întîmplă fără încetare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
al Ungro-Vlahiei. [1 decembrie 1879] UNITATEA DE VEDERI ÎN CABINETUL ACTUAL Nefiind oameni de ceartă și necăutând sfada cu lumânarea, ca turcul care aștepta să-i calce cineva pe colțul ișlicului ca să-l ia la harță, întrebăm numai cu toată smerenia cuvenită daca oameni cari s-au combătut cu cea mai mare vehemență și și-au imputat manopere neleale, ilegalități, influențe si presiuni în alegere, vânzare de țară, escamotare de voturi, ignoranță și lipsă de orice titlu de merit, pot merge
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-ai încotro." "Și tu nu te căiești?" o ispiti tata furios. Mama tăcu. Dacă răspundea că nu, ar fi dat dovadă de trufie, dacă spunea că da, se căiește, atunci la ce i-a mai folosit o viață de smerenie? "Mai mă căiesc și eu că nu sânt sfântă, zise, dar nu ca alea!'' Și nu se știe de ce o pufni râsul. Unde îi zbura gîndul? Râdea de tata? Sau de babele acelea care se mocăiau în fața sfintei fecioare? Și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pentru patria și Imperatul lor" (pp. 102-103). Codexul datoriilor cetățenești cuprinde o serie de obligații, toate avându-l ca obiect de referință pe împărat: i) în primul rând, cetățenilor li se solicită respectul ceremonios, supunerea temătoare și închinarea plină de smerenie și umilință față de "capul țării, unsul lui Dumnezeu și mai marele popoarelor" (p. 103); ei trebuie să onoreze pe împărat mai presus decât toți ce sunt pe pământ, întrucât împăratul dispune de dreptul divin; ii) în al doilea rând, cetățenii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori" (cf. Murgescu, 1999, p. 40). Îmbinarea între morala creștină, smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național tricolorul într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a Treia Republici Franceze i-au atras condamnarea penală și încarcerarea (1910). Experiența carcerală pare să fi prilejuit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
momentul apoteotic al acestui crescendo al patosului național se împlinește în sanctificarea trecutului și canonizarea protagoniștilor săi umani. În mod tradițional, atitudinea generală a societăților față de propriul lor trecut se înscrie pe linia reverențiozității, a unei raportări pioase, plină de smerenie, față de un trecut memorializat într-un registru sacrosanct. Cazul românesc nu face excepție. Dimpotrivă, ilustrative în acest sens sunt exemplele lui Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu, ambii proslăviți ca sfinți de către Biserica Ortodoxă Română în 1992. Privită în durata
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la inima ei mărinimoasă. Apoi începu să vorbească generalul Epancin în calitatea sa de tată și vorbi rezonabil, evită aspectele înduioșătoare și aminti doar că recunoaște dreptul ei în ceea ce privește hotărârea sorții lui Afanasi Ivanovici, făcu îndemânatic paradă de propria lui smerenie, punându-i în vedere că de hotărârea ei depinde acum ce destin vor avea una sau poate chiar două dintre fiicele lui. La întrebarea Nastasiei Filippovna: „Ce doresc totuși de la ea?“, Toțki, cu aceeași sinceritate, absolut dezarmantă, recunoscu că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
remarcat și că el îmi suportă iritarea ca și cum și-ar fi dat dinainte cuvântul că-l va cruța pe bolnav. Firește, acest lucru mă enerva: dar, mi se pare, lui îi trecuse prin minte să-l imite pe prinț în ce privește «smerenia creștină», ceea ce era întrucâtva caraghios. Acest băiat tânăr și înflăcărat imită, firește, totul; dar uneori mi s-a părut că ar fi timpul să trăiască și după mintea lui. Țin foarte mult la el. L-am chinuit și pe Surikov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fie-i țărâna ușoară! Aflați dar că există o limită a rușinii în conștiința propriei nimicnicii și debilități, dincolo de care omul nu mai poate trece și datorită căreia începe să simtă în însăși rușinea lui o plăcere imensă... Da, desigur, smerenia este o forță imensă în acest sens, sunt de acord cu asta, deși nu în sensul în care religia ia smerenia drept o forță. Religia! Admit ideea vieții eterne și, poate, am admis-o întotdeauna. Chiar dacă-mi este aprinsă conștiința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu mai poate trece și datorită căreia începe să simtă în însăși rușinea lui o plăcere imensă... Da, desigur, smerenia este o forță imensă în acest sens, sunt de acord cu asta, deși nu în sensul în care religia ia smerenia drept o forță. Religia! Admit ideea vieții eterne și, poate, am admis-o întotdeauna. Chiar dacă-mi este aprinsă conștiința de către voința supremă, chiar dacă a privit conștiința spre lume și a zis: «Exist!», chiar dacă deodată această forță supremă a hărăzit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
această forță supremă a hărăzit-o să fie distrusă pentru că, nu se știe de ce, așa trebuie - și chiar fără să i se explice de ce, fie, admit toate astea, dar iarăși se ridică eterna întrebare: de ce a mai fost nevoie de smerenia mea? Oare chiar nu pot fi devorat fără ca acel ceva care mă devorează să-mi pretindă laude pentru că m-a devorat? Oare chiar se va supăra cineva pe mine pentru că nu vreau să mai aștept două săptămâni? Asta n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care de fapt Înseamnă puterea minții și a voinței din care avea să rezulte trăirea Înaltă a sfinților. Din aceste feciorii se va naște omul frumos și despătimit, a cărui Înfățișare va lua forma chipului angelic, ca produs al modestiei, smereniei, bunei cuviințe, răbdării și iubirii lăuntrice și chipul harismatic care se prezintă semenilor prin aceea că este impunător, atrage atenția și stârnește interes și apreciere, are priză la public, impresionează și convinge prin vorbă și faptă, toate ca podoabă exterioară
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și sfințenie. S-a trecut astfel la o viață lâncedă, În plăceri și senzualitate, care nu mai are nimic de a face cu omul frumos. Așa că omul frumos nu mai este astăzi eroul, sfântul, omul aoreolat de nimbul cinstei, modestiei, smereniei, credinței, devotamentului și iubirii aproapelui. Locul lui este luat de staruri făcute peste noapte, politicieni semidocți și agramați, vedete de televiziune, ca produse ale massmediei americanizante pe care Paulescu le critica În perioada interbelică prin celebra sa formulare a omului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]