2,213 matches
-
Petrograd și . Al II-lea congres al deputaților flotei Baltice a adoptat o rezoluție că flota „nu se subordonează guvernului”, și a fost ales un comitet central bolșevic de stânga. La începutul lui octombrie, din cei 974 de deputați ai sovietelor muncitorilor și soldaților din țară, 600 s-au pronunțat pentru înlăturarea Guvernului Provizoriu, și desființarea sistemului de „putere duală”. În același timp însă, bolșevizarea Sovietelor țărănești nu a reușit, din 455 de astfel de soviete, 264 neavând facțiuni bolșevice. În
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
comitet central bolșevic de stânga. La începutul lui octombrie, din cei 974 de deputați ai sovietelor muncitorilor și soldaților din țară, 600 s-au pronunțat pentru înlăturarea Guvernului Provizoriu, și desființarea sistemului de „putere duală”. În același timp însă, bolșevizarea Sovietelor țărănești nu a reușit, din 455 de astfel de soviete, 264 neavând facțiuni bolșevice. În luna octombrie, Lenin a revenit în secret la Petrograd. Deja de pe 15 septembrie începea activitatea de agitare a susținătorilor săi în vederea declanșării revoltei împotriva Guvernului
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
cei 974 de deputați ai sovietelor muncitorilor și soldaților din țară, 600 s-au pronunțat pentru înlăturarea Guvernului Provizoriu, și desființarea sistemului de „putere duală”. În același timp însă, bolșevizarea Sovietelor țărănești nu a reușit, din 455 de astfel de soviete, 264 neavând facțiuni bolșevice. În luna octombrie, Lenin a revenit în secret la Petrograd. Deja de pe 15 septembrie începea activitatea de agitare a susținătorilor săi în vederea declanșării revoltei împotriva Guvernului Provizoriu. În urma revoltei din 25 octombrie, guvernul interimar s-a
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
în 1991. Cuvântul "izvestia" înseamnă în limba rusă „mesaje transmise”, derivat din verbul "izveșceat" („a informa”, „a notifica”). El este de obicei tradus, atunci când face referire la presă, ca „știri” sau „comunicate”. Ziarul a apărut ca organ de presă al "Sovietului Deputaților Muncitorilor de la Petrograd" («Извѣстія Петроградскаго совѣта рабочихъ депутатовъ») pe la Petrograd. Inițial, el exprima punctul de vedere al menșevicilor și al Partidului Socialist-Revoluționar. În august 1917 a luat titlul de "Știrile Comitetului Central Executiv al Sovietului de deputați ai muncitorilor
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
organ de presă al "Sovietului Deputaților Muncitorilor de la Petrograd" («Извѣстія Петроградскаго совѣта рабочихъ депутатовъ») pe la Petrograd. Inițial, el exprima punctul de vedere al menșevicilor și al Partidului Socialist-Revoluționar. În august 1917 a luat titlul de "Știrile Comitetului Central Executiv al Sovietului de deputați ai muncitorilor și soldaților din Petrograd" («Извѣстія Центральнаго Исполнительнаго Комитета и Петроградскаго совѣта рабочихъ и солдатскихъ депутатовъ»). Prin octombrie 1917 a devenit "Știrile Comitetului Executiv Central al Sovietelor de deputați ai muncitorilor și soldaților" («Извѣстія ЦИК Совѣтовъ рабочихъ
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
1917 a luat titlul de "Știrile Comitetului Central Executiv al Sovietului de deputați ai muncitorilor și soldaților din Petrograd" («Извѣстія Центральнаго Исполнительнаго Комитета и Петроградскаго совѣта рабочихъ и солдатскихъ депутатовъ»). Prin octombrie 1917 a devenit "Știrile Comitetului Executiv Central al Sovietelor de deputați ai muncitorilor și soldaților" («Извѣстія ЦИК Совѣтовъ рабочихъ и солдатскихъ депутатовъ») și a fost reintitulat în cele din urmă "Știrile Sovietelor de deputați ai poporului". După cel de-al Doilea Congres Unional al Sovietelor, "" a devenit un ziar
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
и Петроградскаго совѣта рабочихъ и солдатскихъ депутатовъ»). Prin octombrie 1917 a devenit "Știrile Comitetului Executiv Central al Sovietelor de deputați ai muncitorilor și soldaților" («Извѣстія ЦИК Совѣтовъ рабочихъ и солдатскихъ депутатовъ») și a fost reintitulat în cele din urmă "Știrile Sovietelor de deputați ai poporului". După cel de-al Doilea Congres Unional al Sovietelor, "" a devenit un ziar oficial al guvernului sovietic (Comitetul Central Executiv al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice și al Sovnarkom). În timpul epocii sovietice cotidianul "Pravda" îndeplinea rolul
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
Comitetului Executiv Central al Sovietelor de deputați ai muncitorilor și soldaților" («Извѣстія ЦИК Совѣтовъ рабочихъ и солдатскихъ депутатовъ») și a fost reintitulat în cele din urmă "Știrile Sovietelor de deputați ai poporului". După cel de-al Doilea Congres Unional al Sovietelor, "" a devenit un ziar oficial al guvernului sovietic (Comitetul Central Executiv al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice și al Sovnarkom). În timpul epocii sovietice cotidianul "Pravda" îndeplinea rolul de purtător de cuvânt oficial al Partidului Comunist, în timp ce "Izvestia" exprima punctele de
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
Совѣтовъ рабочихъ и солдатскихъ депутатовъ») și a fost reintitulat în cele din urmă "Știrile Sovietelor de deputați ai poporului". După cel de-al Doilea Congres Unional al Sovietelor, "" a devenit un ziar oficial al guvernului sovietic (Comitetul Central Executiv al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice și al Sovnarkom). În timpul epocii sovietice cotidianul "Pravda" îndeplinea rolul de purtător de cuvânt oficial al Partidului Comunist, în timp ce "Izvestia" exprima punctele de vedere oficiale ale guvernului sovietic așa cum erau publicate de către Prezidiul Sovietului Suprem al
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
Executiv al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice și al Sovnarkom). În timpul epocii sovietice cotidianul "Pravda" îndeplinea rolul de purtător de cuvânt oficial al Partidului Comunist, în timp ce "Izvestia" exprima punctele de vedere oficiale ale guvernului sovietic așa cum erau publicate de către Prezidiul Sovietului Suprem al URSS. Numele său complet era "Izvestia Sovetov Narodnîh Deputatov SSSR" (în limba rusă, "Известия Советов народных депутатов СССР", "Știrile Sovietelor Deputaților Poporului din URSS"). După dizolvarea Uniunii Sovietice, "Izvestia" s-a descris ca un ziar „național” al Rusiei
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
al Partidului Comunist, în timp ce "Izvestia" exprima punctele de vedere oficiale ale guvernului sovietic așa cum erau publicate de către Prezidiul Sovietului Suprem al URSS. Numele său complet era "Izvestia Sovetov Narodnîh Deputatov SSSR" (în limba rusă, "Известия Советов народных депутатов СССР", "Știrile Sovietelor Deputaților Poporului din URSS"). După dizolvarea Uniunii Sovietice, "Izvestia" s-a descris ca un ziar „național” al Rusiei. Ziarul a fost deținut de un mare concern de presă al lui Vladimir Potanin, care avea legături strânse cu guvernul. Pachetul de
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
de absență, Mircea revine în satul Ciutura, dar pare un om total schimbat. În primii ani după război în pădurile Basarabiei s-au aciuat bande de luptători antisovietici (foști prizonieri români, dezertori din Armata Roșie sau felurite haimanale) care atacau sovietele sătești. În satul Ciutura sosesc ofițeri de miliție care formează echipe de tineri voluntari pentru a lupta cu bandiții, iar nopți la rând liniștea satului este tulburată de focuri de arme automate. Într-una din zilele de vară, în timp ce se
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
sperând să poată trece clandestin granița în România. Cei trei împart împreună un prânz sărăcăcios, iar Nică îi ajută la treburile câmpului, după care se desparte definitiv de ei. Denunțat de un localnic, Mircea este anchetat de un maior de la sovietul raional Pământeni, dar este lăsat liber. În anii 1946-1947 Basarabia traversează o perioadă cumplită de secetă, iar mulți localnici din Ciutura mor din cauza foametei. Pământurile sătenilor fuseseră luate de stat și grupate într-un colhoz în care oamenii trebuiau să
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
noastre" pentru decernarea Premiului de Stat al URSS. Consternat, Ivan Bodiul a expediat la 2 iunie 1970 o scrisoare lui Nikolai Tihonov, președintele Comitetului pentru Premiile Lenin și Premiile de Stat ale URSS în domeniul literaturii, artei și arhitecturii de pe lângă Sovietul Suprem al URSS, în care afirma că "Povara bunătății noastre" este o carte „dăunătoare din punct de vedere politic” pentru că poetizează stilul de viață patriarhal din trecut și respinge modul de organizare a societății socialiste. Primul secretar al Partidului Comunist
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Moscova în 1918 pe Kurt. Pictorul german căzuse anterior prizonier la ruși și suferise o schimbare radicală: el abandonase arta și se transformase într-un revoluționar înflăcărat ce sprijinea punerea în aplicare a ideologiei bolșevice. În calitate de membru de frunte al Sovietului de deputați al soldaților germani, Kurt Wann este trimis în orașul de provincie Semidol pentru a supraveghea repatrierea prizonierilor de război germani, iar Andrei Starțov îl însoțește. Aflat și el în Rusia, markgraful von Schönau evadase din lagărul de prizonieri
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
după ce în sufletul lui Kurt se trezește patriotismul german. Pleacă pe frontul rusesc și este luat prizonier. Cei doi se reîntâlnesc în 1918, dar Kurt suferise o schimbare radicală: el era acum un revoluționar înflăcărat și membru de frunte al Sovietului de deputați al soldaților germani. Amândoi împărtășesc la început entuziasmul revoluționar, dar opiniile lor încep să se distanțeze pe parcurs. Conflictul dintre ei se referă la importanța omului: în timp ce rusul susține valoarea individuală a omului, germanul consideră că omul are
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
înscrie romanul sovietic în continuitatea romanului rus tradițional din secolul al XIX-lea. Criticul sus-menționat lăuda amestecul de tehnici literare realiste și expresioniste, precum și observațiile sociale ale autorului. O opinie similară a formulat-o criticul Veaceslav Zavalișin în studiul "Early Soviet Writers" (Frederick Praeger and Co., New York, 1958, p. 270), potrivit căruia primul roman al lui Fedin ar reprezenta un reper în relansarea „romanului realist de mare anvergură”, care „s-a impus ca gen predominant în anii anteriori primului plan cincinal
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Role of Religion în Public and Political Sphere”, în "Analele Unviersității din Craiova, Seria Filosofie", 27:1, 2011 Dan D. Lazea, „EU Enlargement towards Central and Eastern Europe: A Social Constructivist Approach”, în Kirill Nourzhanov (ed.), "Two Decades without the Soviet Union: Transformations în Eurasian Space." 2011. Canberra: Australasian Association for Communist and Post-communist Studies and the Australian Național University, 2011 Dan D. Lazea, „EU External Relations: From Non-Intervention to Political Conditionality”, în "Central European Journal for Internațional and Security Studies
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
și membrii acestuia, reprezentanții guvernului sunt confirmați de către guvern. Din noiembrie 2009, director general al agenției este Vladimir Darie. El l-a înlocuit în funcție pe Valeriu Reniță, care a condus agenția din anul 2004. A fost fondată prin Hotărârea Sovietului Suprem al RSSM nr. 122-XII din 20 iunie 1990 în urma lichidării Agenției Moldovenești de Informații ATEM. Imediat după înființare, Agenția Națională de presă „Moldova-pres”, cum fusese denumită inițial, a stabilit primele relații de colaborare cu Agenția Națională de Presă „Rompres
Moldpres () [Corola-website/Science/334656_a_335985]
-
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a încetat să mai existe pe 26 decembrie 1991 prin declarația nr. 142-H a Sovietului Suprem al Republicilor Uniunii Sovietice, recunoscând independența a douăsprezece republici ale Uniunii Sovietice, și crearea Comunității Statelor Independente (CSI). În ziua precedentă, 25 decembrie 1991, Președintele Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a demisionat, declarând funcția sa desființată. În aceeași zi, seara
Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/332516_a_333845]
-
Artist al Poporului din URSS (1987), laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova și din URSS, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (din 1991) și Doctor Honoris Causa al Academiei de Artă din Chișinău, Deputat al Poporului în Sovietul Suprem (1987-1989) și în Parlamentul URSS (1989-1991). Anul 2007 a fost declarat de autoritățile Republicii Moldova drept Anul Eugeniu Doga. A fost membru al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor din HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea Sovietic%C4%83" o
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
Mai am un regret: această abordare stă mărturie că acolo, undeva, în sufletele unora, stă ascunsă o mogâldeață sinistră ce abia așteaptă să se scalde în sângele fierbinte al intelectualității, un sadic ghebos, dârz urmaș al bolșevicilor corciți cu miasma sovietelor infame. Doamnă, să trăim în pas cu vremurile, PSD-ul nu mai înseamnă de mult FSN, acea sperietoare pe care unii n-o lasă deloc să-și dea duhul. Argumentați apoi, în cateva puncte, stimată doamnă, de ce n-ar fi
Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie: Insinuați că mă lăbărțez în două luntrii? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103608_a_104900]
-
Ucraineană și avea 210 km lungime și 95 km lățime. Propagandă și dezinformare Despre planul din 8 august 1924 stabilit de Komintern, autorul Pavel Moraru ne spune în cartea sa că: „În ziarul „Universul" din 17 septebrie 1924, articolul intitulat Sovietele ne atacă pe două fronturi relevă faptul că „cei 20 de suspecți, care au fost capturați lângă Nicolaevca, au sosit din Bulgaria, de la Varna. Mărturiile lor au fost confirmate de declarațiile a doi comitagii prinși în Cadrilater, care au recunoscut
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
Leova. Pe 7/21 ianuarie un mic detașament român pornit în recunoaștere în fruntea căruia se afla comandantul Regimentului 47 român - colonelul Dragu, a fost luat prizonier de către soldații bolșevici la Vulcănești. Ca efect al intervenției profesorului universitar Filonov, conducătorul sovietelor din Ismail, militarii detașamentului au fost salvați. Escadronul de cavalerie - comandat de căpitanul Vasilescu, atacat cu focuri de armă de soldați și de populație a fost împrăștiat, după ce comandantul acestuia a fost ucis. Toate detașamentele române de pe malul stâng al
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
Fortăreței formată din 8.000 de militari s-a declarat de partea bolșevicilor. Aceștia s-au predat fără luptă forțelor guvernamentale pe 6 iulie (sv). Pe 25 octombrie (sv), fortăreața a căzut rapid în mâinile bolșevicilor. În urma ultimatumului formulat de Sovietul de la Petrograd către miniștrii Guvernului Provizoriu aflați în Palatul de Iarnă, după o salvă de tun de avertisment lansată de pe "crucișătorul Aurora" la ora 21.00, tunurile din Fortăreață au tras aproximativ 30 de obuze în direcția Palatului de Iarnă
Fortăreața Petru și Pavel () [Corola-website/Science/337604_a_338933]