3,270 matches
-
de o sensibilitate ieșită din comun era jignită, umilită și batjocorită fiind considerată alături de noi, copiii ei, drept "dușmani ai poporului". Ce fel de dușmani eram noi? De ce? Noi nu făceam parte din popor?? Urma faza a treia a curățeniei: spălatul pe jos. Pentru îndeplinirea acestei munci, mama se folosea de două obiecte. Un băț la capătul căruia se bătea o bucată de scândură de vreo 30 de cm. lungime și vreo 12 cm. lățime. Peste această scândurică se învălătucea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Viața își cerea imperios drepturile fundamentale, pe primul loc fiind procurarea hranei. Cea mai chinuită era mama: lupta în linia întâi. Toată ziua, de dimineață până târziu seara, era plecată la muncă. Venea frântă de oboseală, intrând în schimbul al doilea: spălat, cârpit, gătit. Când se mai odihnea mama noastră? Când? Chinuită viață a mai avut și mama! Șase copii de crescut și de îngrijit singură-singurică, deoarece tata fusese arestat. Mâncare, haine, cărți și caiete. De unde atâția bani? Țuki, sora noastră se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
1998 Le Bol d'or (Cupa de aur) este principala regată nautică de pe lacul Leman. Am găsit un job de spălător de vase (după ora 22.00) și chelner pentru vineri, sâmbătă și duminică dimineață. Munți de farfurii murdare de spălat (am făcut un calcul sumar la sfârșit: 3000 de bucăți, nu am spart niciuna...). Unde am citit oare că furtunul terminat cu o pară în formă de duș, care simplifică enorm viața plongeur-ului (cuvântul franțuzesc care îl desemnează pe spălătorul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
că mă înșel. Atunci când am venit în Occident și am început să fac jogging, una dintre primele impresii "olfactive" agățate de creier a fost acea că aici oamenii, când aleargă, lasă în urmă un miros indefinit de detergent, mașină de spălat și de transpirație aseptică. Unii dintre ei par a alerga nu pentru sănătate, nici pentru forma fizică, ci mai degrabă pentru a avea cu ce să umple cuva mașinii de spălat la sfârșitul zilei. 30 ianuarie 2003 Am reparat astăzi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în urmă un miros indefinit de detergent, mașină de spălat și de transpirație aseptică. Unii dintre ei par a alerga nu pentru sănătate, nici pentru forma fizică, ci mai degrabă pentru a avea cu ce să umple cuva mașinii de spălat la sfârșitul zilei. 30 ianuarie 2003 Am reparat astăzi cu un ac gros și sfoară cerată o geantă de umăr în atelierul lui Pavel H. Omul în sine este un fenomen: fost inginer de mine reconvertit în cizmăria ortopedică, neoprotestant
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
într-o țară unde soarele este cam zgârcit cu lumina). Un simplu cui găsit pe holul universității și-a recâștigat toată valoarea lui de cui, pentru că-mi va permite să agăț de el umerașul cu haine puse la uscat. Aici spălatul rufelor la mașinile de la subsol are un preț destul de mare, iar zvântatul lor e și mai scump, în ciuda prețului curentului electric, aproape gratuit. Plus mirosul specific de cămin studențesc de masculi tineri, dulceag, invadant, la fel ca o "maternitate de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
că o pisică - chiar rănită și de oriunde ar cădea - aterizează întotdeauna în picioare. Or, animalul dumneavoastră a ajuns pe sol - inert. Înseamnă că ați aruncat-o pe fereastră leșinată sau deja moartă... Acuzatul (început de îngrijorare): Dar... Soluție pentru spălatul veselei - cu calitatea suplimentară de a catifela și înfrumuseța mâna femeii. Al 16-lea recensământ ornitologic pe lacul Leman: 87.000 de păsări - fără a socoti pescărușii; cu 30% mai mult decât în 1967. Ex-regina Spaniei scoate dintr-un seif
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
un bloc vechi, cu nouă etaje și trei nivele de subsoluri, în centrul istoric și seismic al Bucureștiului. Cam tot atunci și-a făcut apariția în viața noastră și a colocatarilor Flutur Veronica, spălătoreasă-călcătoreasă. Cum încă nu existau mașini de spălat, rufele erau mai întâi „fierte“ în cazan, la bucătărie, întinse în uscătoria blocului, apoi călcate. Spălatul și călcatul luau zile întregi - adevărat calvar nu numai pentru femeile în vârstă, ci și pentru cele “în putere“, rupte de oboseală după orele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
al Bucureștiului. Cam tot atunci și-a făcut apariția în viața noastră și a colocatarilor Flutur Veronica, spălătoreasă-călcătoreasă. Cum încă nu existau mașini de spălat, rufele erau mai întâi „fierte“ în cazan, la bucătărie, întinse în uscătoria blocului, apoi călcate. Spălatul și călcatul luau zile întregi - adevărat calvar nu numai pentru femeile în vârstă, ci și pentru cele “în putere“, rupte de oboseală după orele de serviciu și de stat la cozi. Drept pentru care apariția lui Flutur Veronica a fost
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dacă alăptarea cu lapte matern nu se putea face, trebuia făcut un griș subțire cu lapte pentru bebeluș. Eu am avut noroc, copiii mei n-au avut probleme și au crescut de mici cu ce găteam pentru noi. Mașina de spălat am primit-o mai târziu și era un model semiautomat. Trebuia pusă apa caldă în mașină, câte o porție de rufe murdare era mișcată de un rotor, iar pe urmă rufele trebuiau scoase cu mâna, clătite în lighean și stoarse
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care îl reprezenta dispariția a ceea ce noi numeam stupid „feminitate“, încercam din răsputeri să fim frumoase. Și asta însemna, în această ordine “în orice caz, pentru mine“: să mă spăl și să mă îmbrac așa cum puteam eu mai omenește. Cu spălatul evident că era foarte complicat. Cu cele două ore pe zi - când le aveam și pe alea - de apă caldă, spălatul devenea o aventură, cu tehnicile și ritualurile sale. Bănuiesc că bărbații nu erau deosebit de fericiți să se spele turnându
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ordine “în orice caz, pentru mine“: să mă spăl și să mă îmbrac așa cum puteam eu mai omenește. Cu spălatul evident că era foarte complicat. Cu cele două ore pe zi - când le aveam și pe alea - de apă caldă, spălatul devenea o aventură, cu tehnicile și ritualurile sale. Bănuiesc că bărbații nu erau deosebit de fericiți să se spele turnându-și cu ibricul apa luată dintr-o oală pusă într-un echilibru instabil în chiuvetă sau pe marginea căzii. Însă am
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
impresia că se spălau mai rar. Noi, fetele - în orice caz, eu -, ne spălam zilnic cu mijloacele astea de tortură. Iarna era cel mai cumplit. Îți îngheța și inima în tine când duceai la bun sfârșit acest rit, complicat al spălatului comunist. Cu îmbrăcămintea era iar o întreagă daravelă. Noroc, într-un fel, cu uniformele. La școală aveam nenorocirea aia de cârpă pe noi, care acoperea parțial zdrențele pe care le aveam pe dedesubt. Problema era cu ce să asezonăm uniforma
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Câțiva ani mai târziu, mătușă-mea a făcut-o, ceea ce n-a împiedicat-o să divorțeze în 1989; Revoluția a prins-o inginer de șantier la București, singură într-un bloc în construcție din Centrul Civic, încălzindu-și apa de spălat cu un termoplonjon de dimensiuni industriale, recuperându-se după o hepatită pe fond nervos și deja bolnavă de rinichi din cauza frigului. Cel puțin asta e varianta oficială, căci s-ar putea ca rinichii să-i fi fost afectați de seria
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
trecând cam trei sute de metri cu ligheanul plin printr-o turmă întreagă de băieți plini de hormoni, care jucau fotbal pe alee, unde trebuia ori să le suporți mojiciile, ca să păstrezi apa prețioasă, ori să renunți la apă și la spălat, ca să le-o arunci în cap, că fetele făceau de serviciu la cantină o zi întreagă pentru că erau fete, asistând la prepararea sarmalelor din verze murate printre care pluteau șobolani morți, descăpăcind zeci de borcane de mazăre cu ajutorul unei monede
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
îi răspund, știind că de obicei trimiteam textele pieselor doar pe la secretariatele literare ale teatrelor. De ce mă-ntrebi? Aseară, la televizor, s-a anunțat rezultatul unui concurs de piese de teatru. Unul, Vlădeanu, a luat premiul doi. Mă opresc din spălat, simt cum îmi picură apa de pe coate direct pe pantofi, o privesc lung pe Cezara, văd că e serioasă, îmi amintesc că în primăvară am citit pe un program de radio regulamentul concursului de scenarii, ideea m-a frămîntat vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
unul acasă, celălalt se ducea la băut, la bufetul din curtea cantinei. În seara aceea a rămas bucătăreasa să servească împreună cu mine. I-am servit pe toți, ne-am pus mîncare și nouă în două farfurii, am dus cratițele la spălat și am intrat în sala de mese, cu farfuriile în mînă. Vino să stai cu mine la masă, mi-a spus bucătăreasa. M-am așezat la aceeași masă cu ea și am început să mănînc. Ospătarele terminaseră de mîncat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
4 după masă, cu vagon direct. Când ai să primești scrisoarea asta, cortul albastru cu picățele albastre și albe are să fâlfâie sub cerul mangaliot, pe plaja mică a pescarilor. Acum în casa plină de soare au început pregătirile de plecare: spălat, rochii. Mirosul bun de pâine umple sufrageria... Mă gândesc la Tine<footnote id=”2”>Majusculă în original.; te iubesc, scumpa mea; de data asta, îmi duc iubirea de mamă ca pe o imensă greutate, care depășește limitele corpului omenesc. Marți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
171, p. 129)"/>, sau poate că este un zeu travestit, cum zicea Homer : „Cu-nfățișări de oaspeți-străini se-ntâmplă că zeii/ Altfel mereu tot apar, cetăți ei străbat și colindă” (Odiseea, XVII, 485-486). În aceste condiții, conchide Andrei Cornea, „ospitalitatea - spălatul picioarelor drumeților, plecăciunea, tăierea orătăniilor, masa - devine o precauție Înțeleaptă Împotriva dezastrelor pe care o divinitate mascată, pizmașă și refuzată le-ar putea declanșa oricând” <endnote id="(716, pp. 184-185)"/>. Pe de altă parte, țăranul este ospitalier cu „străinul” (cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a murdări” sau „a stropi cu apă murdară” <endnote id="(455, I, pp. 84 și 281)"/>. Zicala poloneză „Îi este frică de apă ca unui evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/> pare să nu se refere la apa simplă, de spălat, ci la cea rituală, de botez. Nefiind botezați, nefiind deci „curățați” de apa baptismală și fiind stăpâniți de Diavol, evreii erau „păgâni”, deci o „liftă spurcată” <endnote id="(3, p. 14)"/> sau „jivine spurcate” <endnote id="(29, p. 7)"/>. La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mișcarea era tot o formă de meditație. Această rutină se continua toată ziua cu scurte pauze pentru mese (destul de sumare: câteodată o prună fiartă și o ceașcă de orez) și ședințe de lucru fizic (de la curățenia amănunțită, ce includea spălatul podelei, până la Întreținerea generală a locului). Pe toată durata zilei ni se impunea regula tăcerii, care e destul de șocantă pentru un Începător și aproape imposibil de respectat. Totuși, neavând de ales decât să mă supun, descopeream că a nu vorbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Un astfel de poem dramatic ca Oh, les beaux jours (sau Happy Days, În versiunea engleză) cuprinde o arie largă de expresie, În care comedia și tragedia se Împletesc mereu, ca În viață. Gestul cotidian cel mai banal, cum e spălatul pe dinți, poate fi urmat de o observație subtilă despre sensul vieții. Două realități: una imediată și, În paralel, un curent foarte fin care te ajută să ai o percepție de o concentrare și o intensitate ce continuă chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Eu puteam fi văzut stând În genunchi și Încercând să dau foc unui pieptene găsit pe plajă, cu ajutorul unei lupe. Bărbații arborau pantaloni albi care pentru ochiul de azi ar părea comici dând impresia că au intrat la apă la spălat; doamnele purtau În acel sezon haine ușoare cu revere căptușite cu mătase, pălării cu calotă mare și boruri largi, voaluri albe, dese, brodate, bluze cu volănașe pe piept, volănașe la Încheieturile mâinilor, volănașe pe umbrele. Briza Îți săra buzele. Cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tocat, că prin lupte cu turcii, nu s-a prea văzut... Să recunoaștem, "Rex" aista-i mare! Jos pălăria! L-a întrecut până și pe Vodă Ștefan, la trasul sforilor. Puțin murdară, dar bine jucată politichia... Se spală, iese la spălat, spune Țamblac. N-ai pus la socoteală că-ți plătește și o veche datorie: "săgeata buclucașă" și rușinea înfrângerii de la Baia, îi amintește Vlaicu. Sunt răni ce nu se vindecă, spune Stanciu. Am nădăjduit că vechea ură s-a stins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
l-a făcut grinda ca s-o pună la construcția acestuia. Dar oriunde o punea nu se potrivea deloc. Atunci Solomon a blestemat acest lemn (grinda) și a dat porunca să fie aruncat în groapă unde se strângea mizeria de la spălatul jertfei care se aducea la templu. (Icoana 4) în timp ce Solomon blestema lemnul că nu i se potrivește, trecea pe acolo proorocita Ana. Ea auzise tot ce spunea Solomon și a zis: „Ferice de tine, lemnule! Binecuvântat vei fi!” Mai tarziu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]