218,930 matches
-
Rolul său pare a fi stabil, indiferent unde se desfășoară - în lumea reală și în cea fantastică ea rămîne aceeași. Credința sa autentică în universul feeric salvează familia de la monotonie (în spațiul real), dar și tărîmul zînelor de la dispariție (în spațiul poveștii absolute). Peter Pan nu spune numai istoria unor copii, ci prezintă și o lume în care realul și fantasticul se întrepătrund fluid, între aceste două teritorii bariera viață - imaginație fiind complet absentă. Dacă convenția permite o asemenea legătură cînd
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
scenariu religios-mitic, conține și un impuls contrar, reparatoriu, o nostalgie a ceea ce s-a pierdut. Astfel că poetul modern e adesea un homo duplex, care, pe de o parte, ilustrează fărîmițarea, împrăștierea, degradarea tuturor lucrurilor ce ființează în toate registrele spațiului și ale timpului, iar pe de alta dă glas năzuinței de reversibilitate, de restaurare a arhetipului paradiziac. Un astfel de bard este și Gellu Dorian. Operînd cu „firimiturile dezastrului”, care pot fi elemente ale ființei trupești sau sufletești, obiecte ale
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
vitrină suficient de libidinos ca să atragă sistematic refuzul frumoasei Olivia. Așa se înțelege limpede de ce Olivia refuză și evită sistematic să-l vadă. Cît despre restul, nici nu poate fi vorba! Corpuri de bibliotecă dezafectate, cu geamuri mari, generoase, delimitează spațiile de joc, exteriorul și interioarele, traseele fixe sau aleatorii ale acțiunii, imprimînd atmosferei un aer ciudat, un amestec de sfîrșit de lume, în care orice început este amînat, un amestec de zi și noapte, o lîncezeală prelungită la infinit, o
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
din nou în actualitatea artistică a Bucureștilor. O expoziție cu lucrările de pictură din ultimii ani și o amplă monografie, prima apărută în România, pe care i-o dedică Matei Stârcea-Crăciun, au constituit reperele acestei reveniri a marelui artist în spațiul său originar. Acest eveniment readuce în discuție o personalitate singulară a artei românești din ultimile decenii și, totodată, obligă la o evaluare mult mai largă a gestului său artistic, dincolo de una sau de alta dintre preocupările sale stricte și în pofida
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
pictura suferă un proces de abstractizare în sensul desprinderii sale de orice exterioritate, dar și unul de aducere în concret prin individualizarea componentelor, sculptura este supusă unei acțiuni similare, însă în sens invers. Geometria pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul Hyphen, sub care cele mai multe forme spațiale sînt așezate, indică tocmai această punte, această legătură între abstracție și imanență, între
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
care cele mai multe forme spațiale sînt așezate, indică tocmai această punte, această legătură între abstracție și imanență, între tangibil și imponderabil. El conciliază interiorul cu exteriorul, materia cu vidul, gravitația cu starea de plutire. La intersecția picturii cu sculptura, ca un spațiu deschis în egală măsură către amîndouă, se așază desenul, în toate variantele lui. Indiferent dacă este proiect, glosă pe marginea unui obiect sau a unei idei, analiză a formei sau simplă descărcare energetică, el cuprinde toate enunțurile care se vor
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
dat un răspuns neașteptat. Cafeneaua ar fi locul unde se mănâncă, se bea, se primește în vizită, se scriu cărți. Cum s-a ajuns la această diversificare a funcțiilor? În afară de patul de dormit, restul locuinței s-a mutat parcă în spațiul dintre mesele de marmură, expus ca într-o vitrină. Se schimbase ceva în felul de trai în vremea ocupației naziste, epocă de privațiuni materiale, de supraveghere, de tensiuni. Din lipsa mijloacelor de subsistență nu s-a mai cultivat obiceiul de
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
roșu-incendiu... Cîteva cărți însă, necesare, dragi, le-am fișat. Cum le știu aproape pe de rost, îmi e de ajuns să citesc foița și parcă aș lectura întregul. Apoi au început să mă deranjeze și fișele. Ocupau și ele un spațiu ce l-aș fi dorit ozonat, frumos, cu plante înflorite exploziv în glastre. Atunci mi-a venit ideea să fac din toate fișele una singură. Memoria nu mă lăsase. Citeam hîrtia și în minte se derulau: Război și pace, În
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
epocii, fișa de dicționar a revistei alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură al unui cititor din altă epocă și din alt spațiu cultural. Editorii au reușit să tipărească până acum trei volume, care acoperă împreună anii 1951-1954: primul, în 2000, restituie integral cele patru numere apărute în 1951; al doilea, din 2002, reia numerele 5 și 6 apărute în l952; iar cel
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
catedratică, aulică, distantă, în vreme ce a doua împărtășește familiaritatea veselă a pupitrului. ș...ț Primul scrie, avizat, doct, extrem de nuanțat despre ceva aflat în afara sa, și cu certitudine în exteriorul propriei sale condiții, pe când cel de-al doilea scrutează complice un spațiu lăuntric familiar.” (pp. 116-117) Ștefan Borbély nu ezită să formuleze ideea că atmosfera culturală postmodernă de la noi este compatibilă mai degrabă cu teza lui Cărtărescu, studiul lui impunând la noi un postmodernism mai decomplexat și mai maleabil. Discuția merge mai
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
la Institutul de Lingvistică și Istorie literară din Cluj, publicând singur sau în colaborare monografii, studii și eseuri, antologii și ediții care au devenit, unele, de referință în istoria literaturii române. Lista lor e prea lungă și ar lua mult spațiu dacă le-am înșira aici. A fost unul din apropiații Profesorului Mircea Zaciu, alături de Marian Papahagi. La îndemnul Profesorului au început prin anii ’80 o operă de proporții hașdeiene, Dicționarul scriitorilor români. În anii dictaturii au reușit să publice numai
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
ne confruntăm cu această inaccesibilitate, aș spune, a istoriei pentru publicul anglo-american, care nu are cunoștințele necesare, ca să înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu numai în spațiul românesc, ci și în orice alt spațiu cultural, este aceea potrivit căreia, în domeniul umanist, perspectiva unui străin sau interpretarea unui străin nu este cea mai bună, și prin urmare ea trebuie din start exclusă pentru că emițătorul ei nu are
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
a istoriei pentru publicul anglo-american, care nu are cunoștințele necesare, ca să înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu numai în spațiul românesc, ci și în orice alt spațiu cultural, este aceea potrivit căreia, în domeniul umanist, perspectiva unui străin sau interpretarea unui străin nu este cea mai bună, și prin urmare ea trebuie din start exclusă pentru că emițătorul ei nu are capacitatea de empatie cu acea cultură, nu
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
din lumea imanentă a substanței pe care artistul și-o asumă și, mai apoi, o transferă în coduri culturale și în secvențe etico-artistice, sublimînd materia în adevărate axiome plastice și într-un hieratism suficient sieși, fără trimiteri explicite către un spațiu sacru instituit, Sultana Maitec pare un simplu accident al luminii, o întrupare provizorie a unor pîlpîiri a căror sursă directă se găsește în mecanica abstractă a spațiului și în geometria elementară a lumii. Față de rafinatul, dar și de pădurosul, sculptor
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
axiome plastice și într-un hieratism suficient sieși, fără trimiteri explicite către un spațiu sacru instituit, Sultana Maitec pare un simplu accident al luminii, o întrupare provizorie a unor pîlpîiri a căror sursă directă se găsește în mecanica abstractă a spațiului și în geometria elementară a lumii. Față de rafinatul, dar și de pădurosul, sculptor, venit dintr-un Nord auster și rece spre a capta cu radarele sale cît mai multă vibrație și energie, Sultana Maitec pare o făptură deșertică, descendenta directă
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
sens larg, însă mai curînd în varianta ei spirituală decît fizică, pulsațiile eterului și tot ce s-ar mai putea regăsi în lumea transparențelor trăiesc, în pictura ei, nostalgia imperativă a materialității, a epifaniei. Dacă ar trebui găsit undeva un spațiu potrivit pentru Sultana Maitec, acela este fie curtea bizantină în plină mistică a vidului, în plină transă iconoclastă, fie un alt spațiu cu vegetația pîrjolită și redus la coordonatele lui esențiale de către un soare necruțător. Într-un mod paradoxal și
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
lumea transparențelor trăiesc, în pictura ei, nostalgia imperativă a materialității, a epifaniei. Dacă ar trebui găsit undeva un spațiu potrivit pentru Sultana Maitec, acela este fie curtea bizantină în plină mistică a vidului, în plină transă iconoclastă, fie un alt spațiu cu vegetația pîrjolită și redus la coordonatele lui esențiale de către un soare necruțător. Într-un mod paradoxal și imprevizibil, Sultana Maitec folosește materia cromatică, dar una puternic impregnată de energii spirituale, valorile fundamentale - alb/negru - și culorile sacre - aurul și
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
spirituale, valorile fundamentale - alb/negru - și culorile sacre - aurul și roșul (purpura), pentru a reprezenta imaterialul, esența intangibilă a unor forme recognoscibile - fructe, pietre etc., după cum folosește tocmai aceste repere ale lumii materiale pentru ca, finalmente, prin abandonul lor într-un spațiu al purei virtualități să dematerializeze culoarea însăși, a cărei substanță părea acceptată ca o fatalitate. Fascinantă și îndepărtată, austeră și senzuală, familiară și ceremonioasă, lumea Sultanei Maitec, realitatea ei ambiguă, pe jumătate aici, pe jumătate dincolo, pune chiar și sculpturile
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
la rigoare pictura poate exhiba un interes pentru materie chiar mai mare decît sculptura, ci cu totul altele sunt motivele disjuncției. La un prim nivel, care nu este și cel mai relevant, ceea ce îi diferențiază pe cei doi este chiar spațiul exterior, orizontul peisagistic și regimul meteo-climatic. În vreme ce Ovidiu Maitec, prin material, dar și prin natura definitivă a formelor, are o ascendență alpină, o cotă scăzută a temperaturii și oferă o percepție învăluită de penumbre, Sultana Maitec este solară, pictura sa
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
meteo-climatic. În vreme ce Ovidiu Maitec, prin material, dar și prin natura definitivă a formelor, are o ascendență alpină, o cotă scăzută a temperaturii și oferă o percepție învăluită de penumbre, Sultana Maitec este solară, pictura sa reverberează înaltele temperaturi meridionale, iar spațiul de vizibilitate este, dacă putem spune așa, transparent pînă la opacitate. Și poate că de aici, chiar de la acest aparent paradox, ar putea fi inițiată o lectură mai consistentă a complementarității și a disjuncției dintre cei doi artiști. Spre deosebire de Ovidiu
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
aici, chiar de la acest aparent paradox, ar putea fi inițiată o lectură mai consistentă a complementarității și a disjuncției dintre cei doi artiști. Spre deosebire de Ovidiu Maitec, a cărui preocupare este în mod constant ridicarea materiei dincolo de limitele ei fizice, cucerirea spațiilor înalte din plină captivitate gravitațională, Sultana Maitec are tentația aproape mistică a materializării luminii, a ipostazierii invizibilului, cu alte cuvinte exact acea opacizare a transparenței. Marile suprafețe pe care pictorița le umple cu aur au, simultan, două înțelesuri diferite: pe
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
Mircea Fulger - Ultima dumneavoastră carte («Un tigru de hîrtie. Eu Nica și Securitatea», Editura ALLFA, 2003) ar fi trebuit, în condiții normale, să «stîrnească valuri» în spațiul cultural românesc, în primul rînd prin dezvăluirile de multe ori șocante pe care le faceți în ea. Cum vă explicați lipsa de reacție a intelectualilor români? - Nu am avut prea multe speranțe ca intelectualii români să aibă o reacție spontană
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Nedelcovici este: Ce tip de mutație a conștiinței morale și a mentalului, a intelectului uman stă la originea posibilității atitudinii pe care Securitatea a avut-o față de noi?». Lectura dosarului mi-a provocat o ruptură a inteligibilității, o fisură în spațiul și timpul trăit, o nouă închidere-deschidere în viața pe care o consideram protejată - după ce am depășit mai multe probe de rezistență - de mari șocuri și bulversări. Poporul român a suferit o mutație profundă (istorică, socială, mentală, comportamentală și de psihologie
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
și confuză, de om inaderent la realitate. Realitatea mi se părea mai ștearsă și mai inconsistentă decât realitatea din cărți. Am simțit chiar la un moment dat că îmi pierd mințile, că nu mai pot să stabilesc dacă trăiesc în spațiul cărților lui Jack London și Jules Verne și iau cunoștință, dintr-o carte proastă, de proza vieții de fiecare zi din România lui Gheorghe Gheorghiu-Dej sau dacă, dimpotrivă, trăiesc în această țară, iar Colț Alb și căpitanul Nemo sunt numai
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]