55,270 matches
-
românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei săli de spectacole. Ori cantate în piețe publice, ar smulge ropote de aplauze, dezvoltând un șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în bătaia lunii clare / lunămind și înstelând / ce am scrinuit în gând // Și-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ordine universală: „Domnilor, stau aci, aproape de căsuța asta în care a fost concepută ani de zile revista „X”. Mi-a fost dat să văd oameni de cultură și ,,oameni de cultură”. „Ăștia, ultimii, mi-au oferit ani de zile un spectacol gratis. Păi, cum altfel, câtă vreme dacă cineva i-ar bagă la un teasc și i-ar stoarce, s-ar inundă Valea Vlăicii cu alcool 100%.”. Asta apropo de stors! Nu putem încheia cu părerile noastre înainte de a mai cita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să fiu și tot nu pot sări peste grupul de litere „c”, „i”, „r”, „c”. Fără ghilimele, virgule și o idee mai alăturate, adică puse în rândul lumii, literele, bineînțeles, (științific s-ar chema într-o logică a limbajului) și spectacolul e la el acasă. Nu vă grăbiți, nu e pe gratis! Plătim cu vârf și îndesat. „Lucru dracu, ba nene!”, vorba lui Moș Gogu, unul de pe la mine din sat, „e că circul noi l-am vrut, noi îl avem! Iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon Ovanesian, Șmalic Paula, surorile Ganea, Lucy Chevalier, Richard Rang, Ary Smolik. Cupletele erau scrise de Libermann, un renumit economist al Uzinei Brătășanu. Tot în acea perioadă, industria craioveana era reprezentată de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
angajat Ilie Ion. În minutele în care cei doi căi se aflau sub puternică lumină a reflectoa relor, îi mângâia să nu se sperie de ropotele aplauzelor prelungite. Succesul fiind mare, în 1958, s-a apelat la aceeasi trăsura, în spectacolul Gaițele, regizat de Vlad Mugur. (24) Anii au trecut, librăriile au fost națio nalizate, altele s-au transformat în prăvălii cu destinație diferită. Una dintre ele a devenit Librăria Cartea Rusă, care se mai numea și Librăria Maxim Gorki. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din Bolognia Italia, secția tehnică vocală. După succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în secolul al XVI-lea. Ei dețin puterea comerțului cu mirodenii și poate, zic eu, si pe cea a apei minerale Borsec, sau a Combinatului Siderurgic de la Galați. Lucrurile de artizanat de aici sunt foarte ieftine, însă cel mai fascinant spectacol local este “dânsul cobrelor”, pe care vi-l trimit în pozele alăturate. Capitala Statului KERALA este TRIVANDRUM, situat la sud de Kochi, tot pe coasta de vest, cu o populație de 3,5 milioane locuitori. Traversând sudul Indiei, pe diagonală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
erau buni amândoi, dar timp de decenii cuplul Beba-Zinelli au fost animatorii echipei teatrale din Râmnicul Vâlcea condusă de inimosul doctor Georgescu. Era și director de scenă și pictor scenograf și tot ceea ce necesită realizarea artistică și tehnică a unui spectacol. Cine poate uita pe Zinelli în personagiul Mircea din Gaițele lui Kirițescu, precum a atâtor personagii la care a dat viață pe scena teatrului din Râmnicul Vâlcea? Îmi reamintesc de obținerea premiului întâi pe țară la concursul de teatru ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la concursul de teatru ce a avut loc la teatrul din Lipscani, cănd împreună cu tot juriul-din care întâmplător făceam parte-ne-am dus în culise să felicitam interpreții. Ne-am întâlnit cu Kirițescu, autorul Gaițelor, care venise destul de sceptic la spectacol și l-am auzit spunându-i lui Zinelli: Așa l-am imaginat eu pe Mircea, așa cum l-ai creat dumneata. Te felicit și sunt fericit. Asta poate unde Gaițele este într-o mare parte autobiografica și cum Kirițescu petrecuse o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
am mai avut timp să-i spun domne profesor, căci era profesorul de lucru manual Constantin Popian, ci l-am luat cu Nea Costică cum îi spunea toată lumea. Constantin Popian era un adevărat rapsod organizând prin toate satele din Vâlcea spectacole cu piese de teatru, în special cu Iancu Jianu sau cu Haiduci. Odată a prezentat la mine în comuna și piesă”Zori de Zi”de Zaharia Bârsan. El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de Zi”de Zaharia Bârsan. El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din Bistrița Vâlcii, chiar la poarta mănăstirii, cam pe acolo își făcea veacul și de sărbători-în special de Crăciun-organiza cu învățătorii din comune spectacole, fiind singurele mijloace de culturalizare a maselor pentru acele vremi, adică între 1930-1946. Pe mine m-a luat gură pe dinainte și l-am luat cu „Nea Costică” cum îi spunea toată lumea la care el mi-a spus: Lasă ba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Prin anii 1975-1976, fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian. M-am interesat și aflând că încă trăiește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
e Trandafirul”, în cântecul francez al lui Gilbert Becault, în tot acest LABIRINT DE TAINE, „Important este SENSUL”, care se dă Energiei: împotriva sau în folosul oamenilor! Numai Dragostea de oameni poate face ca „Secretul Genezei” să nu devină „Ultimul Spectacol!” Cântați, Cântați, Cântați și toți voioși să fim! LA DONNA E MOBILE, când e trădata! Din volumul Conspirația iubirii Editură NEMESIS, Montreal, 2010 Un Copil vine în Lume ca un Mesager. El cunoaște toate răspunsurile la întrebările rostite și nerostite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mișcare browniană", purtând numele botanistului scoțian șiiiiii... Pfui, Tată ceresc!, vorba soacrei lui Haralampy. Ce știre-reportaj mai e și asta? Migrăm cu toții spre sufragerie, de fapt ne îmbulzim să vedem... ...E sfârșitul săptămânii, televiziunile ne delectează - în sfârșit! - cu un spectacol în aer liber de Dâmbovița, respectiv cu secvențe de la parada executată prin centrul Bucureștiului de homosexualii exuberanți, însoțită de parada-protest a celor din organizația " Noua dreaptă creștină" - dacă i-am reținut bine numele... Nu toți, dar o parte dintre homo
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
creștină" - dacă i-am reținut bine numele... Nu toți, dar o parte dintre homo-și sunt, într-adevăr, delicioși (nu "libidinoși", cum a silabisit cu intoleranță și măgăreață lipsă de respect Haralampy prin aburii de trăscău), desfătându-ne cu un spectacol irezistibil de inedit - vorba prietenului, totuși -, atât prin vorbe cât și prin înfățișare - guri zugrăvite cu rujuri roșii-stridente, pieptănături clovniene, îmbrăcăminte complicat-saltimbantică și aerul general de seriozitate arborat etc.). - Mă, dacă ne ajută Dum..., începe prietenul. O, schiuzmy, mamă-soacră! Deci
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
loc turneelor de altădată. Teatrul din urbe avea sau nu activitate - la un moment dat, nici nu mai avea importanță lucrul acesta - totul se rezolva cu cîte o săptămînă de festival, cu temă sau fără, cu agitație, specifică, oricum. Lipsa spectacolelor de calitate, a regizorilor, deprofesionalizarea trupei păleau în fața unui du-te vino cu morgă, specific, nu-i așa, unui festival de teatru. În felul acesta, și autoritățile finanțatoare deveneau și mai importante, se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
subtilităților lui m-au făcut să simt că nu există nici o graniță între spectatori și artiști, că zborul este permis oricui iubește nocturnul și diurnul artei, al vieții. Am simțit, într-un moment în care exista o circulație consistentă de spectacole mari invitate de peste tot din lume, nu ca acum, că aceasta este cu adevărat miza unui festival. Să te așeze în centrul valorii, să-i simți, de acolo, pulsațiile, vibrațiile, chinul și bucuria, să te lași sedus și contaminat, să
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
a face cu teatrul, cu valoarea sau cu paloarea lui, ci cu umorile ființelor ce ne locuiesc. În timp, din fericire, imaginea asta se estompează și rămîne doar claritatea performanței. De aceea, cred că fie și pentru cîteva - două, trei - spectacole remarcabile, de aici sau de aiurea, un festival își atinge ținta. Deschide orizontul, redimensionează perspectivele, elasticizează percepția și ne pune în centrul acut al creației, ne obligă să părăsim marginea și suficiența discursurilor. Dincolo de inevitabile imperfecțiuni, bîlbe, reminiscențe în dezvoltarea
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
de dezechilibre valorice, de o neconsistentă, nu știu anul acesta, sesiune de comunicări pseudoștiințifice, care îl înmormîntează definitiv pe Shakespeare în praful unui limbaj de lemn incredibil, Festivalul Shakespeare rămîne major și vital pentru turul de orizont extraordinar în zona spectacolelor foarte diferite, în succesul de a duce mari nume de regizori, mari nume de trupe. Efortul lui Emil Boroghină, încăpățînarea lui incredibilă, nebunia lui de a crede pînă în ultima secundă că se poate, că oficialii vor da, totuși, bani
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
codul, spun asta nefiind deloc o admiratoare a lui, se cheamă că ți-a ieșit. Că truda a meritat. Că ai dăruit. Să reușești, anul acesta, să stabilești doi poli oficiali, Craiova și București, două centre între care să circule spectacolele și spiritul teatrului mi se pare o idee mare. Implicarea primăriei capitalei prin ArCuB a ridicat miza festivalului, l-a făcut mai prezent în mintea spectatorilor, i-a dat o gradație în plus, l-a deschis dincolo de ritmurile pașnice ale
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
suplu, nou, dinamic și lentoarea, ne-adecvarea traducerii. Probabil că această chestiune a scăpat din atenție. Util și eficient ar fi fost să citim traducerea după textul folosit pe scenă. Cel mai grav mi s-a părut lucrul acesta la spectacolul lui Declan Donnellan, A douăsprezecea noapte. Decupat și structurat după aceeași rețetă originală a lui Donnellan, pe care o aminteam și la început, construit în spiritul profund al piesei și al teatrului elisabetan, ca o pledoarie emoționantă pentru iubire și
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
estompează și se degradează în nuanțe evanescente, viziune relativistă, în care totul s-ar nărui și s-ar preface în neant, de n-ar rămâne axa unui interes pentru a da încă o apetență vieții într-o inapetență universală, axa spectacolului estetic, singura ei legitimare - formulă nietzscheiană, după care viața merită să o trăim prin frumosul ce ne oferă și să o activăm prin frumosul pe care ne încumetăm să-l realizăm" (în Memorii I, finalul capitolului X). E una din
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
departe de munca și prietenii săi, suportînd capriciile (uneori infernale) din ultima fază a bolii, e-mailurile sale conțin foarte puține fraze despre sine. Propria dramă este minimalizată și dispare în spatele atîtor lucruri insignifiante. Cu o discreție aproape sfidătoare, nu face spectacol din îngrozitoarea boală, iar întregul context pare că îl stingherește. Boala este mai întîi persiflată, apoi ignorată chiar dacă, deseori, îi simți prezența ca o răsuflare rece în ceafă. Moartea este provocată, pe fiecare pagină, prin actul șeherezadic al povestirii. Nu
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
Andrei Șerban ocolește partea așa-zicând anecdotică, reducând la minimum informațiile despre viața privată. Concentrat asupra artei, asupra descoperirii acelui "limbaj universal" prin care arta poate asigura perfecta comunicare interumană, capitolele vieții se suprapun aproape exclusiv cu datele și împrejurările spectacolelor regizate. Din acest motiv, volumul are o structură episodic-sincopată, în care narațiunile eului sunt înlocuite de veritabile (și seducătoare) mini-eseuri explicative, centrate pe sensurile de adâncime ale montărilor de teatru și operă, veritabilele jaloane ale fabuloasei sale cariere. Există, firește
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]