2,695 matches
-
pe șine, s? ac?ioneze asupra ei �ns??i pentru a fi �n r�nd cu lumea bun?�, pentru a-?i da noi speran?e. Ion I. IONESCU Partea I �NAINTE DE 1918 PREAMBUL Sociologia nu este o activitate pur speculativ?; ea nu este nici simplă reflectare a vie?îi sociale ?i politice a unei epoci sau a unei colectivit??i date. Deci (istoria( să nu se poate reduce nici la aceea a unei (g�ndiri( luate drept un fenomen natural
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a unor domenii deja de mult studiate (dreptul, religia, morală, politica, economia) mai mult dec�ț a faptelor noi, cucerite ?i construite dup? principii noi ?i investigate cu metode noi. Sociologia este bogat? �n elabor?ri teoretice, �n bun? parte speculative; este bogat? ?i prin recolta de fapte culese prin anchete care, dac? au contribuit �n mod considerabil la cre?terea cunoa?terii empirice a c�torva domenii limitate, nu au l?rgit �nc? �n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
at�ț de ra?ionale precum fuseser? g�ndite, iar �progresul moral� al societ??îi p?rea s? releve din ce �n ce mai pu?în progresul cunoa?terii. Pragmatismul american (Pierce, Dewey, James) preseaz? sociologii s? abandoneze tradi?ia speculativ? a f?uritorilor de mari sisteme teoretice pentru a elabora cuno?țin?e cu adev?raț �pozitive� � adic? degajate �ntru totul de ideologii ?i fondate pe cercetarea empiric? inductiv? cu aplică?îi sociale imediate. Credin?a �n progres r?m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe cea a culturalismului de la Columbia � tot a?a cum, măi ț�rziu, modelul organicist va orienta func?ionalismul, iar teoria jocurilor interac?ionismul [55]. Este manifest?, �n fapt, dorin?a sociologiei de a o rupe cu trecutul filosofic pur speculativ al disciplinei. Sociologii europeni de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea s�nt par?ial ignoră?i. S�nt preferă?i Le Play ?i Tarde, lui Comte ?i Durkheim, este preferat Simmel lui Marx ?i lui Weber. Studen?ilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de a umple pr?pastia de ne?tiin??, de ignoran?? asupra unei realit??i sociale �n plin? bulversare, zelul de a pune �n act metode americane de observare ?i de analiz?, obsesia de a se rupe de orientarea esen?ialmente speculativ? a sociologiei clasice, acapararea dezbaterii socio-politice de c?tre filosofi, ostilitatea deschis? a marxismului, dominant atunci, fă?? de ?tiin?ele sociale �burgheze�. Presă?i de c?tre planificatori ?i de c?tre al?i conduc?tori s? devin? �auxiliari ai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
indiferent pe Gurvitch a c?rui grij? constant? a fost aceea de a pre�nt�mpina dou? pericole: cel al empirismului pur analitic, al c?rui promotor era atunci Stoetzel (cf. Blondiaux, �n [41]) ?i cel al teoretiz?rîi pur speculative. El desemneaz? adversarii sociologiei: aventură american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ideologice (�n beneficiul �noii filosofii�?) ?i ca instrument de autoanaliz? a societ??îi (�n profitul istoriei ?i antropologiei). Ea apare f?r? �ndoial? mai tehnicizat? că niciodat? ?i ca urmare mai pu?în clarv?z?toare a sensului. �ntre �eseismul� speculativ sau impresionist (�ntotdeauna viu ?i foarte gratificat social) ?i �expertiză pe por?iuni strict delimitate� (prea descriptiv? ?i rutinizat?, dar curtat? politic), calea de urmat pentru o sociologie explicativ? bine �ntemeiat? teoretic ?i empiric r?m�ne destul de str�mt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
întotdeauna o activitate a spiritului și a ,,corpului”; creația înțeleasă astfel înseamnă mult mai mult decât o simplă imitație. A. Ferrière opera o analiză comparativă asupra evoluției istorice stadiale a umanității prin analogie cu psihologia vârstelor. Analogia ni se pare speculativă, nefondată, deși prezintă numeroase elemente de asemuire. Din punct de vedere psihogenetic, în opinia acestui pedagog, omul parcurge următoarele etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sale, autorul și-a propus elaborarea unei teorii originale în explicarea fenomenului învățării - teoria reflectării și proiectării faptelor - , în realitate avem de-a face cu metode privind formarea cunoștințelor și aplicarea lor. În sine, teoria sa are un pronunțat caracter speculativ, dar care conține și interesante observații ce adâncesc perspectiva herbartiană pe o linie mecanicistă. Petre Dulfu, Ilarion Velculescu și Grigore Patriciu - ultimul a activat ca profesor de pedagogie și metodică la Școala Normală din Bârlad - s-au remarcat mai degrabă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai mari ale istoriei." Gândirea socială produsă în Evul Mediu, ca motiv în ansamblul gândirii filosofice, susține această apreciere. Iată câteva dintre cele mai semnificative argumente: * Continuă preocupările pentru evidențierea aspectelor esențiale ale vieții sociale. * Orientarea cercetării este exclusiv teoretică, speculativă. Vizează construirea unei lumi în care pilonul de susținere este biserica. Se dezvoltă tot mai mult germenii unei conștiințe teoretice despre viața socială absolut necesară în apariția sociologiei. * Credința creștină, ca adevăr unanim acceptat, este baza cunoașterii, dar nu de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tuturor este de a despărți cunoașterea societății de tradiția filosofică neoperațională și de a construi o modalitate interpretativă inedită, cu valoare științifică și practică. Intenția părăsirii abordării filosofice a societății este doar parțial reușită, în general pionierii sociologiei urmează proceduri speculative de abordare a socialului. * Au privit societatea ca întreg, detașându-se de abordările parțiale anterioare axate în principal pe problematica statului, a constituției și guvernării. * Unele dintre modalitățile de gândire pe care le-au promovat au devenit, în perioada următoare
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
grecești și s-a stabilit superioritatea europeană în raport cu mai vechile continente ale civilizației (Extremul Orient și nord-estul Africii), iar, pe de altă parte, asimilarea de elemente culturale de la orientali. Creația geniului grec a mers însă dincolo de aceste asimilări, instituind teoria speculativă, spiritul cercetării obiective și al observației metodice, precum și libertatea discuției, adică prima expresie de independență a spiritului european. S-a realizat astfel o cultură strălucitoare și o moștenire intelectuală a libertății, toleranței și exactității, în cadrul căreia gîndi-rea politică combina solidaritatea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de pe bătrînul continent, cum ar fi Franța de exemplu care, potrivit unor economiști anglo-saxoni ar fi contribuit serios la crahul de pe Wall Street, în măsura în care, începînd din 1928 (francul Poincaré) ea ar fi atras capitalurile instabile aflate în căutarea unor profituri speculative, provocînd astfel o penurie de lichidități pe piața new-yorkeză și reducînd creditul și creșterea continuă a valorilor mobiliare. Adevărul este că, crahul de pe Wall Street va declanșa criza provocînd distragerea rapidă a mecanismelor creditului care asigurase "prosperitatea" anilor douăzeci și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
șomeri. Legătura dintre economia nord-americană și cea europeană face ca bătrînul continent să nu poată evita criza prea mult timp. Refăcută doar parțial după război, Europa trece și eu printr-o perioadă de strîmtorare în agricultură și suportă consecințele suprainvestițiilor speculative din industriile pilot făcute în timpul celei de a doua revoluții industriale. Reducerea comerțului mondial (în scădere cu două treimi din valoarea sa între 1929 și 1932) afectează mai ales acele țări europene a căror economie se bazează pe schimburile comerciale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
universitare sau pentru activități de serviciu, de mijloacele de transport etc., au obligat instituțiile publice de peste tot să acționeze rapid mai ales în perioada de apogeu a dezvoltării din timpul "celor treizeci de ani glorioși". Din cauza costurilor și a agitației speculative, s-au construit în grabă, adesea în mod anarhic "orașe-dormitoare", dotate cu echipamente sociale precare, amplasate în zone aflate departe de locurile de muncă sau de centrul urban. Desigur nici aici nu se poate generaliza Țări ca Germania, Suedia, Țările
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
coexistat aspectele bune cu cele mai puțin bune, a urmat o adevărată confuzie urbanistică: imobile stereotipizate, orașe-dormitoare prost amplasate față de locul de muncă sau de cel în care se petrece timpul liber și degradate rapid, zone "renovate" construite în scopuri speculative pe locul cartierelor tradiționale, extinderea continuă a zonelor cu pavilioane de locuit etc. Totuși din această mediocră organizare a spațiului urban și periferic își fac apariția unele realizări de calitate: Palatul Olivetti și "Turnul Pirelli" la Milano, "Cetatea luminii" la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mod normal puțin spațiu de manevră, dat fiind că marea majoritate a cheltuielilor (90% sau mai mult) se referă la chestiuni care nu pot fi modificate (salarii, continuarea activităților curente, etc.), determinarea impactului real al unui guvern dat este adesea speculativă și, mai mult ca sigur, foarte controversată. Posibilul impact al guvernelor Concluziile au rămas așadar destul de vagi: ele privesc mai curând anumite caracteristici largi ale unor clase întregi de executive naționale, decât ale cabinetelor individuale. S-a putut stabili că
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe europeanul medieval să-l afle pe Dumnezeu iar piramidele să-i ajute pe faraonii egiptului să afle nemurirea. Large Handre Collider ar putea îndeplini ambele roluri pentru întreaga omenire. O parte din modelele prezentate până aici au un caracter speculativ însă, cu timpul, vom putea avea noi confirmări ale acestor formidabile idei izvorâte din mințile mereu iscoditoare ale învățaților lumii. 9. În loc de concluzii Concluzia care se impune este că explozia inițială a fost începutul tuturor lucrurilor fizice: spațiu, timp, materie
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
veșnic. Acest gând a fost sprijinul meu atunciși de atunci, de-a lungul anilor mei triști. Aurel Vișovan, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? Lecția de anatomie S-a vorbit mult, aluvionar, inflamat, patetic ori sobru și speculativ despre ceea ce s-a întâmplat în închisoarea comunistă de la Pitești între 1949 și 1951. Fenomenul sau experimentul de aici a fost analizat, din 1990 încoace, ca un soi de traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ale anului II cu poezii, proză, articole științifice, dări de seamă, jocuri, reproducând aprecieri ale unor personalități și publicații literare care au încurajat năzuința elevelor. Lăudabilă este disciplinarea juvenilei predilecții pentru (mai dificilul) miraj al creației. Îndrumarea înspre latura critică speculativă nu e mai puțin importantă. Foarte în notă mărunțișurile distractive: jocuri, șarade, paradoxuri etc. (prof. univ. Leca Morariu,Revista Făt Frumos nr.1, anul XVII,1942) * „... această tânără revistă dă impresia sufletului primăvăratec, a cărei însușire primordială este frăgezimea”... (C.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-l felicităm fie și numai pentru acest lucru. Ar fi fost ciudat dacă în carte n-ar fi apărut mici speculații academice. Dar în rest ea conține multe alte lucruri captivante, întreținând suspansul, astfel încât cei care pot sări peste părțile speculative mai pot savura totuși descrierea tumultuoasă a atmosferei și a oamenilor. Odiseea nu-l conduce doar pe Ștefan prin etapele unei întunecate problematici personale, ci în același timp ne poartă prin Europa anilor ’40, sub ocupație nazistă și rusă. Retrăim
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
paranoia „ideologică” se Înscrie În ceea ce el numește „excursul În irațional” al Nemților, „excurs” ce Începe cu Kant, revoluționarul filosofiei moderne! Și eu cred că nu avem Încotro și primul reflex matur al istoriografiei și al psihologiei sau eseisticii noastre speculative este de integrare a acestei discutabile jumătăți de secol, ce Începe imediat după sfârșitul războiului - război care ne-a Împins Încă o dată În ceea ce numim schizofrenie colectivă: am luptat cu același „entuziasm” și la Răsărit, și la Apus, de parcă Mama
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mine și computer. Neajutorat, m-am uitat spre Sarah - care îi șoptea ceva păpușii - și înapoi la Robby. - De ce e sora ta aici? am întrebat calm. Robby dădu din umeri. Se scufundase deja în tăcerea sa obișnuită, ochii îi deveniseră speculativi și reci. - Mi-e frică. Sarah îl strânse pe Terby. - De ce, iubito? am întrebat, gata să mă apropii, deși prezența lui Terby mă ținea la distanță. - Sunt monștri în casa noastră, tati? A fost momentul în care Robby a plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a o aborda sau o rezolvă, printr-un sofism sau altul, briliant, fără îndoială, și apoi se privesc în oglindă, Domniile lor, să constate încă o dată cât de abil, de truculent, a putut fi propriul lor creier, propria lor rutină speculativă. Iată una din obligațiile noastre, de „scormonitori de istorii”, cineva care să dea „iluzia vieții”, noi, „plăsmuitori, mitomani, mincinoși” de profesie, noi, care am avut norocul în istoria modernă de a fi „salvați” de marii prinți ai „breslei” noastre, un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cum se explică, la urma-urmelor, această realitate a națiunilor, sau, și mai amplu, istoria Europei ce pare a se fi încărcat de sensuri și vocația esențială a Omului, mai presus de orice, Omul văzut ca posesor al Gândului (articulat și speculativ!Ă, cu care nu numai că explică și înfruntă materia - și Moartea! -, dar opune, el, o fărâmă infimă și „mizerabilă” de materie temporar „animată”, o „realitate altei realități”, opune și învinge, în sensul dominării firmamentului copleșitor de galaxii materiale ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]