3,144 matches
-
Ana pune stăpânire pe bărbatul sedus de farmecul ei. Dintr-o Rebeca a lui Isaac, femeia se transformă într-o Dalila a lui Samson. Se simțea stăpânit de dânsa și parcă voia dinadins să se lase în stăpânirea ei. Din stăpâna casei pentru toată viața, Ana devine stăpâna de o noapte a unui bărbat, stăpân pe sine și pe viețile altora. Prima ei replică după debutul relației cu Lică e una de aceeași factură autoritară: Așa crezi tu acum, grăi Ana
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
farmecul ei. Dintr-o Rebeca a lui Isaac, femeia se transformă într-o Dalila a lui Samson. Se simțea stăpânit de dânsa și parcă voia dinadins să se lase în stăpânirea ei. Din stăpâna casei pentru toată viața, Ana devine stăpâna de o noapte a unui bărbat, stăpân pe sine și pe viețile altora. Prima ei replică după debutul relației cu Lică e una de aceeași factură autoritară: Așa crezi tu acum, grăi Ana care care ședea în cealaltă parte a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
putere. Autorul are însă tactul de a nu lucra cu o schemă simplificată și demonstrativă. Întâmplare sub care se manifestă necesitatea răului, sămădăul nu e instrumentul orb al unei pasiuni mortale și mortificante, ci în primul rând o inteligență lucidă, stăpână pe impulsurile firii, pe actele sale și pe consecințele lor"127. În susținerea acestei afirmații, criticul oferea ca argument următorul fragment din Moara cu noroc: Tu nu știi însă, urmă el mai cu avânt, cum îți clocotește tot sângele când
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
privea de fiecare dată pe fata Marei și Trică însuși știa asta: Marta n-o grăia, ce-i drept, în fața lui nici de rău, dar nici de bine, pe Persida; lui îi era însă destul și atât ca să știe că stăpână-sa nu are tocmai cele mai bune păreri despre soră-sa. Iar stăpâna-sa nu putea să n-aibă dreptate; simțea și el că Persida e, într-adevăr, prea sfătoasă și prea încăpățânată. Dar tot sora lui era. Nici Mara
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
n-o grăia, ce-i drept, în fața lui nici de rău, dar nici de bine, pe Persida; lui îi era însă destul și atât ca să știe că stăpână-sa nu are tocmai cele mai bune păreri despre soră-sa. Iar stăpâna-sa nu putea să n-aibă dreptate; simțea și el că Persida e, într-adevăr, prea sfătoasă și prea încăpățânată. Dar tot sora lui era. Nici Mara, atât de mândră de copii ei, nu poate să vadă cu ochi buni
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
atât: dintotdeauna atent la aspectele teoretice și practice ale limbii, autor de manuale printre care amintim în mod particular Etimologia din 1914, credem că Slavici a fost preocupat de nivelul genetic al numelor proprii alese. De aceea asocierea cu Maria Stăpâna și Doamna (ebr. Miryam -"cel iubit, cel drag") nu îi pare scriitorului deloc o alegere acceptabilă. El hotărăște să le numească simplu, Ana. În limba ebraică Hannah înseamnă "Iahve a avut milă, Iahve s-a îndurat". Ana lui Ghiță, Ana
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
legile naturii trebuie să fie deja formulate în limbaj matematic. Cu toate acestea, rolul de a evalua consecințele teoriilor deja stabilite nu este cel mai important rol al matematicii în fizică. Matematica, sau, mai degrabă, matematica aplicată, nu este neapărat stăpână pe situația acestei funcții: ea servește mai degrabă ca un simplu instrument. Și totuși, matematica joacă cu adevărat un rol mult mai eficient în fizică. Acest lucru a fost deja implicit în afirmația, făcută în discuția despre rolul matematicii aplicate
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
scena 6 Tezeu, Teramen 1488 Tezeu A, Teramen! Ce veste? Doresc pe fiul meu! Eu ți l-am dat în grijă sub buna ta-ndrumare. De ce aceste lacrimi și-această disperare! Și fiul meu ce face? Teramen Tîrziu v-ați răzgîndit! Stăpîne, fiul vostru din viață s-a sfîrșit! Tezeu 1495 O, zei! Teramen n-a fost pe lume ființă mai curată, o inimă mai bună și mai nevinovată. Tezeu Cînd l-am chemat la mine și brațele-am deschis, De ce cu-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu renașterea anuală a pământului. Spre deosebire de civilizația egipteană, vechiul Orient Mijlociu, hitiții și sumerienii răspund la tema fertilității printr-o zeiță-mamă, care asigură fecunditatea, creația, viața în multiplele ei forme. În acest sens, zeița mamă323 a vechiului Orient Mijlociu era stăpâna recoltelor și a nașterii. În religiile hittiților, zeița mamă este venerată ca regină a țării, a Cerului și a Pământului 324, cu un evident rol protector având în vedere statutul ei matern. De asemenea, hittiții aveau numeroase sărbători în cinstea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se prefigurează la orizont: „Mâinile tale ireal de fine / sapă în taină grote cenușii / toți paznicii lumii te Săzesc să nu evadeze / dar cine te mai poate opri?” (Nu te-ai dus de tot) Sora mea „e-mpărăteasa”. Intuiția-i stăpâna lumii și ne spunem, neîncetat, Fă orice jertfă e unică în felul ei. Ascensiunea nu poate fi decât divinatorie. Niciun seceriș nu-și urmează cursul făr’a Ta, hotărâre divină. „Acum sunt silit să văd că pânăși lumina poate să
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
amin / pentru noi / amândoi...” sau la trecutul, obsesie a durerii, care impune „zvon durut de cântec al chemării” (Popas) sau la eloJiul înaintașilor (Mormântul lui Decebal). Cu verticalitatea-i binecunoscută, poetul adresează o ultimă rugă către Marele Demiurg: „Prea înălțate Stăpâne, / pentru puținul bine / pe care l-am făcut în viață / te rog să Pă repartizezi / singur într o garsonieră / pe care o mai ai liberă în Raiul sau Iadul cuvenit de drept”: „pentru a nu mai vedea și auzi atâtea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
purpurie a dragostei care cere o fericire respinsă în bătălii de o sută de ori luate de la capăt de patima stăpînită, neobosită, veșnică? Pune această mărturisire în lumina unei ferestre, să i se vadă amănuntele proaspete, contradicțiile delicate, arabescurile, pentru ca stăpîna, mișcată, să vadă o floare și mai larg deschisă din care cade o lacrimă, și va fi gata să se dăruie, dacă un înger sau vocea copilului său n-o va opri pe marginea prăpăstiei? Ibidem, p. 9 Ca și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
anii '30 ai secolului XX. Insistăm asupra hirotonisirii preotului Gheorghe Bejan cerută de acesta în 2 octombrie 1931. Reproducem conținutul cererii pentru că aceasta dovedește nivelul de cultură al preoților timpului, supușenia lor față de superiori și limbajul specific etc. „Prea Sfințite Stăpâne. Subsemnatul Bejan Gheorghe, absolvent din 1929 al seminarului Teologic din Chișinău, actualmente student an II la Facultatea de Teologie din Chișinău, cu deosebită smerenie, vă rog să dispuneți a fi hirotonisit preot la parohia Bălănești din jud. Tecuci vacantă prin
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
diplomă de absolvirea Seminarului, extractul de naștere, extractul de botez, extractul de cununie civilă, extractul de cununie religioasă, certificat de bună purtare de la primărie și parohia, carnetul de frequență de la Facultate. Încredințat fiind că veți satisface această cerere Prea Sfințite Stăpâne vă asigur de toată supunerea. Al Prea Sfinției Voastre supus fiu duhovnicesc, Gheorghe Bejan. 2 oct. 1931.” Comercializându-se și mașini de scris apar adresele „tipizate” precum cele din 9 noiembrie 1931 cu nr. 5467 prin care Gheorghe Bejan e
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
aproape totul se poate on line) în niciuna dintre cele 30 40 de gospodării nu se găsește fax ori calculator ci doar câteva telefoane mobile. Când în lume se obțin recolte, în mii, multe la hectar, la noi pârloagele-s stăpâne. Pe mii de kilometri în Canada nam văzut nici o groapă, aici te înneacă praful și aluneci în râpi. Te mai împiedici de câte o babă, mai auzi clopotele bisericii. ... Dar ... ce frumos cântă tot felul de păsări și în special
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
căror jale tremură în notele fluierului și ale buciumului". Psihologia rasei își spune așadar cuvântul (exact ca în teoriile criticului Lovinescu), îmblânzind sufletul și așa molcom al moldoveanului școlit la Paris, spre satisfacția voluntarei "franțuzoaice", care se vede din nou stăpână pe situație. Pe scurt, înclinația către "duioșie" și milă (aprobată și de propria judecată) s-ar datora moldovenismului temperamental, pe când dorința de răzbunare ar fi de natură inconștientă ("vedeniile inconștientului" e o sintagmă predilectă), asemeni unei tainice puteri ce-i
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de la Troia, transformați în umbre jalnice. Alta este situația Inannei, în cea mai veche ipostază sumeriană, așa cum a fost identificată de asiriologul S. N. Kramer. Zeița se hotărăște să coboare în infern, în lumea morților, dar cu de la sine putere. Este stăpînă doar peste „Marele de Sus” și crede că împărăția sa nu are margini, că se întinde și peste „Marele de Jos”. Dar se înșeală. În subterane, singura autoritate recunoscută este Ereșkigal, „sora” mai „mare” a Inannei și demonul Morții. Iată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fete smulse din brațul celor dragi? Nu plîng plăpînzii prunci, cosiți mult prea devreme? Străjerule, te du, deschide-i poarta, Primește-o după datina străveche!. Urmează ritualul trecerii prin fața celor șapte porți infernale, pînă ce oaspetele „de sus” ajunge în fața stăpînei întunericului, noroiului și plîngerii. La fiecare poartă, Iștar este deposedată, ca și Inanna, de însemnele divine. Probabil că trecerea timpului, de la o variantă la alta, de la Inanna la Iștar, le-a opacizat simbolismul, pentru ca unele să dispară cu desăvîrșire. Dumuzi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scurt, bătrîna este un personaj chtonian din familia vechilor preotese și spirite sapiențiale ale gliei. Stă de vorbă cu ceața, cu luna, cu soarele, deci cu forțe cosmice atoateștiutoare; primește sfaturi de taină de la Sfînta Vineri ori de la Sfînta Duminică, stăpîne peste tărîmuri îndepărtate; se metamorfozează în păsări, știe vrăji și farmece ultrasofisticate; obține „apa vie” pentru salvarea fiului de la moarte, amintind de credințele vechilor sumerieni. Dacă ne-am rezuma doar la Miorița, Caloianul, balada de curte feudală, unele basme, prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu oile, corect și pînă la capăt. Nu suferințele individului ca individ contau pentru ambele părți care operau cu elemente ale dreptului mitic, ci povestea oilor: cîtă dragoste a depus solicitantul pentru ele și cînd stăpînii îl băteau, și cînd stăpînele îl ocroteau; și cînd a dat peste el vijelia iernii de s-a împuținat turma, și în anii, lungi la număr, cînd a reușit s-o refacă așa cum a fost la început. Nimeni nu i-a dat o mînă de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai mult, de grup. Fiecare face încercări de moarte să le apere și să le întărească pe ale sale. În Mircea Ciobănașul, primează ideea recunoașterii dintre frați, în scopul restaurării stării naturale de început și de întemeiere. Atunci domnia era stăpînă pe sine, în virtutea legii și a județului și orice formă de viață decurgea de aici, găsindu-și autonomia necesară, cu măsură și dreptate. La dezlegarea conflictului, Mircea Ciobănașul îi propune fratelui răzlețit să preia domnia. Forma răspunsului n-o s-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
au început să sîngereze; picau din ele stropi roșii. Pentru eroii din Kalevala, semnul poartă conotație precisă și unică. Aici, moartea eroului. Mama lui Lemminkäinen pornește imediat la drum. Ca vrăjitoare încercată, știe de unde pornește răul, anume de la așa-zisa stăpînă a Pohjolei, care nu este decît duhul antropomorfizat al unor adîncimi de ape învolburate. Numai ea cunoaște întîmplarea și locul unde zace eroul. Fiind vrăjitoare amîndouă, întîlnirea capătă aspectul unei competiții. Nu rămîne “maicii bătrîne” decît să interogheze “elementele”, pinul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cum am mai observat, Iștar este întîmpinată cu dușmănie și despuiată de podoabe, simboluri identitare numai pentru Marele de Sus. Fiica Cerului este pedepsită nu numai pentru că a trecut pe un teritoriu străin; ea a făcut imprudența să apară în fața stăpînei întunericului în haine strălucitoare, accentuînd (și nu diminuînd, cum s-ar fi cuvenit), contradicția dintre cele două tărîmuri, „de sus” și „de jos”, simboluri esențiale și corespondente dipticului viață-moarte. Este greșeala lui Enkidu. În varianta babiloniană citată, Iștar se salvează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
obiceiurile lumești. Romulus Vulcănescu supune comentariului pertinent și credibil, în Etnologie juridică, un bogat material de viață păstorească privind statutul sever de viață de stînă. Orice nesocotire se pedepsește aspru chiar în interiorul breslei. În mod paradoxal, oaia pare a fi stăpîna locului, nu păstorul. Laptele, se pare, era elementul magic destinat să întrețină atmosferă mitică, să-i unească pe toți, în primul rînd păstorul și turma; dar să-l și despartă de săteni, de „restul lumii”. Aceștia din urmă erau obișnuiți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ai bani să cumperi arpacaș pentru porumbei! - Las-că Dumnezeu e bun și mare! îmi răspundea. Și avea răspuns la toate. Erau zile când răbda pur și simplu de foame, ea și animăluțele. Atunci porumbeii, văzând că nu capătă nimic de la stăpâna ei, își luau zborul și se hrăneau și ei pe unde puteau, dincolo de Șorogari, de pe niște ogoare semănate recent cu porumb. Câteodată se mai împuținau la număr, pentru că erau prinși de diverși indivizi, dar după o lună, două, mulți dintre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]