2,768 matches
-
ortodocși (89,79%), cu o minoritate de romano-catolici (5%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
care, în timpul celui de-al război mondial a fost distrus. Existența acestui fost paraclis, ideal pentru dezvoltarea virtuților, reprezintă argumentul forte pe temeiul căruia Sfânta Episcopie a Romanului, a aprobat înființarea acestui schit. Sub îndrumarea Precuviosului Părinte Protosinghel Emilian Ciobanu, stareț al Mănăstirii "Înălțarea Domnului"- Zemeș, județul Bacău și cu încuviințarea și aprobarea Sfintei Episcopii și a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au început lucrările de construcții ale acestui Schit, pe locul vechiului Paraclis și pe terenul donat de
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
auzea cu urechile lui despre cum călugării, jefuiau și băteau oamenii. Când mai avea un pic până la schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea că e stricată o roată. Starețul, l-a observat și a trimis doi oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați-l la beci, porunci starețul. A doua zi cere călugărilor; „Ia, duceți-vă și-i dați drumul să vedem cine este ". Și Cuza
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea că e stricată o roată. Starețul, l-a observat și a trimis doi oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați-l la beci, porunci starețul. A doua zi cere călugărilor; „Ia, duceți-vă și-i dați drumul să vedem cine este ". Și Cuza Vodă lepădându-și sumanul, iese îmbrăcat în hainele de „Domn al Moldovei cu sabia la brâu”. Starețul, când vede pe cine are
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Băgați-l la beci, porunci starețul. A doua zi cere călugărilor; „Ia, duceți-vă și-i dați drumul să vedem cine este ". Și Cuza Vodă lepădându-și sumanul, iese îmbrăcat în hainele de „Domn al Moldovei cu sabia la brâu”. Starețul, când vede pe cine are în față, îngenunchează implorând iertare. Nu sfinția ta! zise Cuza răspicat; biserica va fi a oamenilor acestor locuri, iar pământul va fi împărțit la toți, să aibă cu ce să se hrănească familiile lor. Cu
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
țiganca aflată acum la curtea boierului, la Suceveni. După cinci ani, năucit de conflict și de consumul de nervi, Neculai Jora moare, nu înainte de a lăsa cu limbă de moarte dorința lui nestrămutată de a fi înmormântat la schitul Căpușneni. Starețul refuză, dar fiind plecat la Iași, în ziua înmormântării, soborul de preoți și călugări de la schit aduc mortul și îl îngroapă la schit.
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
a ajuns diacon și preot la Catedrala mitropolitană din Iași și director al Cancelariei eparhiale (1936-1940). Pe vremea Patriarhului Nicodim, a devenit secretar patriarhal (1940 - 1944), arhimandrit, predicator la Catedrala patriarhală, un timp redactor al revistei “Biserica Ortodoxa Română", apoi stareț al Mânăstirii Antim (1944 - 1948). În urmatorii zece ani a condus Schitul Pocrov (1949 - 1959). Arestat în 1959 și condamnat la 8 ani de închisoare, eliberat în 1964, a fost numit preot în Bobalna, jud. Cluj (1964 - 1969). În 1969
Roșiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301915_a_303244]
-
Slătioara este un sat în comuna Râșca din județul Suceava, Moldova, România. În anul 1797, egumenul Chiril Râșcanul de la Mănăstirea Râșca - urmând pilda starețului Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care strămutase satele aflate în apropierea Mănăstirilor Neamț și Secu, pe motiv că satele strică moralul vieții ascetice - a cerut Divanului domnesc strămutarea satului Râșca de pe vatra mănăstirii. Domnitorul Constantin Ipsilanti a dat poruncă de
Slătioara (Râșca), Suceava () [Corola-website/Science/301997_a_303326]
-
parte dintre săteni s-au mutat peste râul Râșca, la mai mult de 1 km de mănăstire, iar egumenul Chiril le-a construit acolo Biserica "Sf. Voievozi". O altă parte din săteni au ajuns până în localitatea Slătioara de astăzi, unde starețul Chiril le-a construit o biserică de lemn, în același an cu cea din Râșca și purtând hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Odată cu sătenii din Râșca strămutați la Slătioara, s-au stabilit acolo și ardeleni refugiați din calea persecuțiilor
Slătioara (Râșca), Suceava () [Corola-website/Science/301997_a_303326]
-
apoi în anul 1815 egumenul Sofronie zidește un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul Grigore Crupenschi. Mănăstirea a fost prădată de către turci în anul 1821, „când numai zidul au rămas”. Pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842), stareț fiind arhimandritul Isaia (1821-1842), în anul 1827, după cum arată și inscripția pusă atunci, s-au executat numeroase lucrări de renovare a bisericii. A fost dărâmat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, ferestrele au fost lărgite fiind întărite cu gratii, intrarea
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
amplasată pe clădirea bisericii placa de marmură menționată anterior. Noi lucrări de restaurare au avut loc la Mănăstirea Râșca între anii 1965-1968. Printre monahii care au vieuit aici menționăm pe monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț al acestei mănăstiri între anii 1990-1991 și viitor episcop). Complexul mănăstiresc Râșca, declarat monument UNESCO, este alcătuit din următoarele edificii: Este de remarcat decorația pictuală a bisericii, datorită fidelității cu care pictorul din 1827 a reușit să reînnoiască pe alocuri
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
sculptat și poleit, precum și candelele de argint sunt donate de Doamna Maria Brâncoveanu. În posesia mănăstirii se află și alte valoroase obiecte de cult, în mare parte danii din timpul întemeierii bisericii: picturi, sculpturi în piatră și în lemn. Primul stareț al mănăstirii, Ioan Arhimandritul, este înmormântat în biserica principală. Domnitorul Constantin Brâncoveanu ctitorise așezământul dorind să-și afle un loc de veci în incinta acestuia. Conform acestei destinații biserica adăpostește și mormântul domnitorului, nefolosit deoarece Brâncoveanu a fost înmormântat la
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Georgiu Ioan și Georgiu Grigore-Gurie, aici s-a nascut cel mai popular simbol al ideii de libertate și dreptate din Nord de Țară, Pintea Grigore-Viteazu, aici Atanasie Botca, alt slujitor al libertății, profesori universitari, cercetători științifici, ctitori de mănăstiri, scriitori, stareți, oameni cu înalte responsabilități la nivel regional sau național, intelectuali de înalt profesionalism. La început aici a fost doar pădure, pădure imensă de Arțăriș la Dealu Spânului, pește Aluniș și Breaza, ici colo întreruptă de vai și poieni, multă vreme
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserică Piariștilor din Cluj. Călugării greco-catolici au fost arestați de autoritățile comuniste în anul 1948 (ultimul stareț, egumenul bazilian - Ordinul Sfanțul Vasile cel Mare - dr. Leon Manu a murit ulterior în închisoarea de la Gherla), în locul lor au fost instalați călugări ortodocși aduși de pește Carpați, la 18 decembrie 1948, primul stareț ortodox fiind în persoana ieromonahului Varahiil
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
autoritățile comuniste în anul 1948 (ultimul stareț, egumenul bazilian - Ordinul Sfanțul Vasile cel Mare - dr. Leon Manu a murit ulterior în închisoarea de la Gherla), în locul lor au fost instalați călugări ortodocși aduși de pește Carpați, la 18 decembrie 1948, primul stareț ortodox fiind în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț. Biserică din lemn de la Nicula a ars în anul 1973, în locul ei fiind adusă Biserică de lemn din Năsal Fanate. Referitor la structura populației
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
un puternic focar de cultură românească. Prin hrisoavele domnești din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436 și 17 aprilie 1448 se atestează că aici funcționa o școală mănăstirească încă din 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, logofăt al marelui voevod Mircea cel Bătrân a compus versuri și imnuri religioase, . Mardarie Cozianul a alcătuit la 1696 "Lexiconul slavo-român", necesar școlii. Despre funcționarea școlii pomenește la 12 mai 1772 și Arhimandritul Ghenadie, care a venit
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
modernă), poate psoriasis, un simptom al sifilisului sau o altă boală. Atacurilor acute le-au fost atribuite o mare varietate de explicații, de la epilepsie până la o formă acută de boală cardiovasculară. În 1413, a murit în Camera "Ierusalim" în casa starețului de la Westminster și a fost îngropat în Catedrala Canterbury. Corpul său a fost bine îmbălsămat, după cum s-a constatat la exhumare, câteva secole mai târziu.
Henric al IV-lea al Angliei () [Corola-website/Science/299541_a_300870]
-
totalitate de către ucenicii săi. Micuța capelă, cu pereții săi viu colorați și decorațiuni în foiță de aur dă impresia unei cutii de bijuterii. În perioada 1449-1452, Fra Angelico se va afla în vechea sa mănăstire de la Fiesole, unde fusese numit stareț. În 1455, Fra Angelico moare în timp ce se afla la Roma, probabil pentru a lucra la capela Papei Nicolae. Va fi înmormântat în Biserica Santa Maria sopre Minerva. În 1982, Papa Ioan Paul al II-lea îl va canoniza pe Fra
Fra Angelico () [Corola-website/Science/299551_a_300880]
-
prima lucrare tipărită în limba română "Pravila bisericească" cunoscută sub denumirea de "Pravila de la Govora", în traducerea călugărului Mihail Moxa. De altfel egumenul Meletie Macedoneanul, cel care a supravegheat și încurajat activitatea de tipărire, este unul dintre cei mai importanți stareți ai mănăstirii, în cei 4 ani cât a condus lăcașul (1636-1640) l-a făcut cel mai renumit și mai bogat așezământ monahal al țării a acelui veac. Un alt stareț important a fost ieromonahul Paisie (1683 - 1715), în timpul căruia biserica
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
încurajat activitatea de tipărire, este unul dintre cei mai importanți stareți ai mănăstirii, în cei 4 ani cât a condus lăcașul (1636-1640) l-a făcut cel mai renumit și mai bogat așezământ monahal al țării a acelui veac. Un alt stareț important a fost ieromonahul Paisie (1683 - 1715), în timpul căruia biserica mănăstirii este refăcută căci era "„[...] prea învechită și crăpată, cât îi venea vremea a cădea [...]“" (Ghenadie Enăceanu, „Vizite canonice”, București, 1892, p. 23) iar interiorul a fost zugrăvit așa cum se
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
a fost zugrăvit așa cum se vede și astăzi. Cu această ocazie a fost zugrăvit în pronaus și chipul domnitorului Constantin Brâncoveanu; cât estede real, greu de stabilit, însă cu certitudine este "cea mai veche reprezentare a chipului marelui cărturar". Același stareț reface și sporește mijloacele de întreținere ale călugărilor, de altfel toate reparațiile fiind făcute pe cheltuiala mănăstirii. Plecarea din scaunul stăreției mănăstirii Govora a acestui bun gospodar este legată indisolubil de decapitarea marelui voievod Constantin Brâncoveanu, legăturile dintre aceștia, sau
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
stăreției mănăstirii Govora a acestui bun gospodar este legată indisolubil de decapitarea marelui voievod Constantin Brâncoveanu, legăturile dintre aceștia, sau relațiile ieromonahului cu viața politică a epocii, rămânând încă necunoscute. Alte reparații, la chilii și trapeza mănăstirii, sunt făcute de către starețul Ștefan Mănăstireanu (1762 - 1774; 1778 - 1782), lucrările fiind continuate de Mihail Tetoianu (1775 - 1778), iar ieromonahul Anatolie (1782 - 1787) reface ușa cea mare a clopotniței stricată de "Florea hoțul" și pictează bisericuța cea mică a "egumenului Ilarion" (lucrare executată de
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
grele datorii. Egumenii ce i-au succedat, greci după naștere, au sporit starea de decădere judecându-se cu creditorii, pentru ca în 1814 toate averile mănăstirii să fie trecute în posesia "Epitropiei spitalului străinilor", iar mănăstirea nu a mai înregistrat nici un stareț până în 1842. În timpul starețului Nicandru Vasilescu (1863 - 1882) sunt refăcute chiliile, adăugându-se încă un etaj la cel existent. În timpul reparațiilor la clădirea Episcopiei Râmnicului (1890) episcopul Ghenadie Enăceanu se mută temporar la mănăstirea Govora, cu această ocazie făcându-se
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
i-au succedat, greci după naștere, au sporit starea de decădere judecându-se cu creditorii, pentru ca în 1814 toate averile mănăstirii să fie trecute în posesia "Epitropiei spitalului străinilor", iar mănăstirea nu a mai înregistrat nici un stareț până în 1842. În timpul starețului Nicandru Vasilescu (1863 - 1882) sunt refăcute chiliile, adăugându-se încă un etaj la cel existent. În timpul reparațiilor la clădirea Episcopiei Râmnicului (1890) episcopul Ghenadie Enăceanu se mută temporar la mănăstirea Govora, cu această ocazie făcându-se unele reparații și înbunătățiri
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
5014 suflete, din care 11 romano-catolici, 4 ortodocși, 7 calvini, 64 pocăiți, care aveau casă de rugăciuni, 3774 greco-catolici, 1154 evrei, care aveau o sinagogă și două case de rugăciuni. În toamna anului 1948 călugării greco-catolici de la Mănăstirea Moisei, împreună cu starețul Lucian Pop, au fost arestați. În locul lor a fost instalat un călugăr ortodox, mănăstirea căpătând statut de parohie. În prezent, mănăstirea este revendicată de Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului. Parohia Orodoxă I Centru Biserica din centrul satului este de zid, construită
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]