47,696 matches
-
lui Eminescu, de pildă, este împărțită gospodărește între compartimente redundanțe că: Timpul, Cosmicul, Istoria, Natura și Dragostea. Fiecare subdiviziune în parte suporta la rîndul ei o contabilitate minuțioasa. Cosmicul figurează în inventar cu toate elementele sale: "infinitul, soarele, cerul, luna, stelele, luceferii, muzica sferelor, zborul intergalactic, haosul, geneză, extincția". Nimic nu scapă gestiunii exigente a autorului nici în rubrică intitulată Natură. Aici avem "natura-cadru fizic, fundal pentru reveria romantică (Împărat și proletar, Scrisoarea I, Melancolie)"; după aceea, "natura-cadru fizic, paradis terestru
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
m-au făcut să mă simt și eu vulnerabil la o ciomăgeala venită din senin. Cam în aceeași perioadă, poliția și jandarmeria încasau lovituri dezonorante la Costești și în defileul Văii Jiului. Săptămîna trecută, la un meci de hochei între Steaua și o echipă din Miercurea Ciuc, jandarmii s-au năpustit asupra spectatorilor deoarece un puc trecut peste mantinela a fost oprit de cel care l-a prins, așa cum scrie la cartea meciurilor de hochei. Care e elementul comun al acestor trei
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
aceste anunțuri și textele actuale din ziarele românești există unele similitudini; predomina însă diferențele, mai ales în punctele în care textele noastre detaliază cauzele răului și metodele de remediere. Dacă publicului canadian i se oferă doar cititul în cărți, în stele sau în palmă, cel românesc pare mai pregătit să accepte pitorescul suprarealist al asocierilor: vrăjitoarele spațiului tradițional românesc "dezleagă de frică, de răsăritura, boala copiilor, de argintul viu", "rezolva cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
lui Eminescu, textul având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
poetului un lanț de comparații de o mare forță lirică: Tăcută / Ești, draga mea mamă, / Tăcută. // Ca mierla / Ce-nhamă, deshamă, / Ca mierla. Ca frunza / Când merge la coasă, / Ca frunza. Ca iarba / Când șade la masă, / Ca iarba. Ca steaua / La moară când duce, / Ca steaua. // Ca piatra / Ce-aminte-și aduce, / Ca piatra. («Tăcerea mamei” VRF, 52). Profunde reverberări de suflet românesc întâlnim și în alte poezii în care apare simbolul mamei: Pe izvor cu val de verde / Suflet sună, gând
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
o mare forță lirică: Tăcută / Ești, draga mea mamă, / Tăcută. // Ca mierla / Ce-nhamă, deshamă, / Ca mierla. Ca frunza / Când merge la coasă, / Ca frunza. Ca iarba / Când șade la masă, / Ca iarba. Ca steaua / La moară când duce, / Ca steaua. // Ca piatra / Ce-aminte-și aduce, / Ca piatra. («Tăcerea mamei” VRF, 52). Profunde reverberări de suflet românesc întâlnim și în alte poezii în care apare simbolul mamei: Pe izvor cu val de verde / Suflet sună, gând se vede. Tot ce-i veșnic
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
frumos, / Ce-i frumos, e domnesc os ! / Pe izvor cu val de bine / Doină crește, dor tot vine. Tot ce-i dor e neușor, / Chiar de vine pe izvor ! («Izvorul mamei” VRF, 54); Pe fag dulce-amărât / Arde, mamă, alba-ți stea, / Te uitași la ea atât / Încât semeni azi cu ea. // Ziua, noaptea, la apus, / Ardeți către tot ce-i sfânt, / Luminând pe rând de sus / Fața cestui vechi pământ. // Ardem. Căci în lung și-n lat / Nu-i mai tragic
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ea. // Ziua, noaptea, la apus, / Ardeți către tot ce-i sfânt, / Luminând pe rând de sus / Fața cestui vechi pământ. // Ardem. Căci în lung și-n lat / Nu-i mai tragic nenoroc: / Stea cu foc înstrăinat / și durere fără loc. («Steaua mamei” VRF, 55). Ca simbol izbăvitor-mitic, Mama / Terra Mater, apare și într-o cunoscută ars poetica, asociindu-și simbolul geniului orfeic: Să cânte pot (credeam) și șarpii. I-am pus ca grave strune harpii, / Alăturea de coarda poamei / și sfântul
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade. // Mistrețul roade doina veche, / Se trage crucea de ureche. // și-mi alipesc, uitând necazul, / De steaua cea de pradă-obrazul. («Paradoxuri planetare” VRF, 218). Grigore Vieru are divinul dar de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele și prenumele? / Eu. // Anul de naștere? / Cel mai tânăr an: / Când se iubeau
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
prezența unui bărbat de vreo 40 de ani si vorbeau încet. Cine era? Că orice femeie, o taină, iar taină că o perla dintr-o scoică. Ascunsă și dăruita atât îndrăznețului scufundator al adâncului mării, cât și plimbărețului căutător de stele de pe plajă." "Prin cămășuța subțire, ca țesuta din fire de paianjen, liniile armonioase și frumoase ale corpului i se zăreau clare și ochii celor doi nu știură ce să admire mai întâi. Unduirea soldurilor de pâine de casă, îngustimea taliei
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
folosirea lui în perioada comunistă, semnificativă inclusiv prin faptul că servea la a evita deopotrivă termenii marcați domn și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă - "în vaste manifestații populare, la care au participat milioane de cetățeni ai României" ("Steaua", 1, 1982, 2); în fine, folosirea lui de către Ceaușescu însuși, de la formulele de adresare din discursurile publice - "Stimați cetățeni" - pînă la sintagma repetată obsesiv la judecarea să din decembrie 1989 - "ca simplu cetățean". În limbajul presei de azi, "simplul cetățean
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
stând lucrurile, "ceasornicul a fost la noi, dintotdeauna, un obiect de podoaba. Ceasul de mâna a apărut foarte târziu (...). Ceasul de buzunar, cu lanț, e cu totul altceva și nu numai pentru că are capacul aurit, incrustat, iar cadranul împodobit cu stelele cerului. Ceasul de buzunar e facut ca să pierzi timpul când vrei să știi cât e oră. Mâna se duce leneșa spre buzunar, caută că într-o scorbura, dibuie ceasul, îl scoate la iveală că pe o minune a lumii. Ochiul
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
ar putea repeta performanță, ămpingând radiografia socială până an mediile proletare, pe dimensiuni similare și cu un suflu narativ identic. Cu experiența acumulată, ăndrăzneala scriitorului se alia cu o anumită nerăbdare. Nici nu apucă să finalizeze primele capitole (inaugurate an Steaua de Nexus) și pe foi volante aproximă viitoarea arhitectură. ăntr-o prima fază, ai ieșeau la socoteală 14 episoade, repartizate an două pachete compacte, ăn următoarea succesiune: Vârstă de aur, Când se deschide o ușă, Ars amandi, Fără acte de identitate
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
a misiunii acestuia să dăm bir cu fugiții, să ne aducem aminte că suntem un popor pașnic și tolerant -, tot așa nu știm ce înseamna U.E. Pentru multi dintre noi, aceste litere se reduc la tăblițele albastre pe care pâlpâie stelele galbene de pe mașinile luxoase ale occidentalilor sau la culoarul "rapid" de la intrarea în marile aeroporturi occidentale. Și mai înseamnă un pașaport care te scoate din statutul de etern paria. Dincolo de aceste aspecte există, însă, realitatea economică a unei piețe nemiloase
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
panza copilăriei uleioasa"(Exerciții ăntr-o jumătate de vis). Inocentă a cărei năluca băntuie an melancolica mărturie a autorului ce-a ămplinit o jumatate de secol de viață, ăntre mecanică elegiaca a fotografiei și (admirabila sugestie) "pianul plin de oboseli", sub steaua războinic-săngeroasă a solitudinii (ibidem). Asociată cu lirismul, fiziologia se poate asocia la fel de profitabil cu morală. Dincolo de metaforă (adică depăsind-o, urmăndu-si calea lăuntrica, mai putin "formală"), existentă se impune ca atare. Autentificăndu-se prin discursul liric, ăn cadrul căreia confesiunea sentimental-dezolată, din
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
se confundă cu Ithaca. Iar Ithaca - fără nici o îndoială - este o cultură mică. O cultură mică e un șarpe boa care a înghițit un elefant. Dacă mic-burghezii văd în asta doar o pălărie cam pleoștita, Micul Prinț (alt călător prin stele, alt risipitor) nu suferă pentru atîta lucru, desi Saint-Exupéry (un albatros) își frînge aripile. Elefantul e Cultură Mare. Culturile Mari, care, ca orice elefant, își amintesc de tot și toate. Dar pe care culturile mici le ingurgitează integral. Adesea le
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
un stil și au dovedit - și astfel, dacă mai era nevoie - că asimilează o cultură. Un stil al culturii, o cultură a stilului. O cultură, ca oricare alta. Și Ulise, soț risipitor, se întoarce în cultura-i mică. Pe o stea a sa, unde are o floare și o oaie. (Telemah nu prea contează, căci nici Fenelon nu reușește să-l însuflețească într-adevăr.) Și pentru Ulise, valul e neterminat. O cultură mică niciodată n-a spus ultimul cuvînt. În asta
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
un magazin de jucării. Cel mai recent produs al acestui efort de anamneza îl constituie un roman al lui Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții, scris după Cronică de familie și publicat în mai multe numere ale revistelor Steaua și Viața Românească din 1959. Românul inaugura, potrivit declarațiilor de atunci ale autorului, o Colecție de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane. "E imposibil de întrevăzut deocamdată - explică Ion Vartic în prefață să - cum ar trebui sau cum ar fi trebuit
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
de mine?/ Poate tu ai fi vrut sa ma naști stea/ și iată-mă doar un trist adevăr care umblă prin/ lume/ licurici al nesfîrșitelor grelelor nopți./ Pentru cîntec și moarte m-ai născut mama/ învesmîntat în viitorul meu de stele căzătoare/ n-am contenit să-mi hrănesc propriul gol/ și să mingii pămîntul de sub pleoape./ De ce m-ai născut de carne, mama/ cînd aș fi putut repeta piatră/ cînd aș fi putut fi copac sau spumă de mare" (Intrarea în
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
opțional: "Daniel nu pleacă prea departe de sine/ Daniel, Daniel, moartea în preajma foșnește/ și tu rîvnești bolti cu idei căzătoare/ sărbători fără nume./ Daniel, Daniel, în spațiul înfricoșat dintre da și nu/ moartea amarnic foșnește/ în groapă din suflet umbră stelei/ se-alintă/ și tu, Daniel, Daniel, grămadă de fulgere/ adunînd fărîmele răbdării/ și tu, Daniel, Daniel, grămadă de fulgere/ dansînd pe acoperișul secundei./ Lasă vor veni destui să atingă/ corpustii curajului peticitele drumuri ale gloriei/ Daniel, Daniel, moartea foșnește în
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
grămadă de fulgere/ dansînd pe acoperișul secundei./ Lasă vor veni destui să atingă/ corpustii curajului peticitele drumuri ale gloriei/ Daniel, Daniel, moartea foșnește în groapă/ cu lei?"(Groapă cu lei). Dar Daniel Corbu nu rămîne în preajma oricum intemporalelor "vetre", a "stelelor umflate de plîns", a "speranței care bate că un clopot", îndreptîndu-se spre derivațiile mai recente ale romantismului, pe care le reprezintă pozele insurgentei plebeiene, ale încrîncenării fantaste, ale sfidătoarei reverii exotice. Dacă Baudelaire definea romantismul drept "o binecuvîntare a cerului
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
nimic, în fond resorbitie a duratei, stă întreaga opera a lui Chopin. În oglindă care reflectă cele dispărute: portretele lui Couperin, Bach și Mozart. În linia dreapta a perspectivei Debussy, Fauré, Ravel dar și Skriabin împreună cu fantasmele zborului supranatural către stele. Thomas Mann simțea perfect acele multe locuri unde Chopin îl prefigură, armonic și psihic, pe Wagner. tocmai geniul marca unicitatea intimității pianistice: a transforma limită într-un univers de posibilități singulare. Nocturnele simbol al romantismului poetic au devenit, către acel
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
Unele izbutite, altele epigonice, în funcție de posibilități. Fără urmă de îndoială, filmele cu cel mai mare succes de casă sînt cele din această categorie. O dovedesc din plin premierele acestui an: Matrix, Mumia și, nu în ultimul rînd, mult așteptatul Războiul stelelor: episodul unu. Primul dintre acestea ce poate fi văzut pe marile noastre ecrane este Mumia, pelicula ce a depășit și cele mai optimiste estimări în privința încasărilor. Reluînd o poveste mai veche, aceea a mumiei ce revine la viață și produce
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]
-
inperfectiunilor sale, o peliculă reușită de divertisment. Pentru o anumită parte a publicului, desigur. Toamnă ^99 ne rezervă și alte surprize din seria super-productiilor, numitorul lor comun fiind latura science-fiction: Matrix este un sf autentic pe tema realității virtuale, Războiul stelelor apelează la manieră SF pentru basmul care abia acum începe, iar Vestul sălbatic, sabatic îmbină tradiția și inovația într-o manieră mai mult decît agreabila. Mumia/The Mummy - producție SUA, 1999, distribuit de RO-IMAGE 2000 cu: Brendan Fraser, Rachel Weisz
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]
-
Își repezea plumbul brânci la țintă În potera deasă-si descarcă a flinta." Citesc din numărul 42 al venerabilei strămoșești, Bibliotecă pentru toți apărut în ianuarie 1896, închinat lui Alexandru Depărăteanu născut în 1834, 16 ani înainte de apariția lui Eminescu. Steaua lirica a vremii era Dimitrie Bolintineanu. Să n-avem pretenții. Poetul din Roșiorii de Vede era totuși un răsfățat. El colindase des pe la Paris pe banii babacăi și ai maică-si, familie avută de negustori teleormăneni. Se ducea o dulce
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]