3,752 matches
-
diferențe semnificative în favoarea elevilor din grupului sportiv se înregistrează la nivelul stimei de sine fizice, stimei de sine sociale și ,interesant, stimei de sine școlare. Rezultatele obținute la nivelul stimei de sine fizice sunt, oarecum, firești; surprind însă scorurile cu privire la stima de sine socială și stima de sine școlară, elevii grupului sportiv având și aici rezultate mai bune decât elevii celorlalte două grupuri. Posibile explicații ar putea fi legate de o raportare mai puțin exigenta la performanțele școlare obținute,de către elevii
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
de o raportare mai puțin exigenta la performanțele școlare obținute,de către elevii din grupul sportiv, ceea ce duce la un grad de mulțumire mai mare prin comparație cu aceleași rezultate obținute de elevii din celelalte două grupuri. Scorurile mari obținute la stima de sine socială, de către elevii grupului sportiv, pot fi o consecință a modalității concrete, directe de integrare prin intermediul sportului a acestor elevi. Studiul aduce o contribuție modestă la problematică integrării elevilor cu deficiențe de auz și oferă posibilitatea
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
statutul economic al familiei și mediul de proveniență al elevilor, etc. Putem aprecia că practicarea activităților fizice și sportive promovează „personalitatea”, oferă posibilitatea stabilirii unor noi relații, noi forme de comunicare elevilor cu deficiențe de auz; poate contribui la creșterea stimei de sine, oferind astfel posibilitatea integrării într-un grup indiferent de profesie, nivel de pregătire, cultura, stare de sănătate.
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
ceilalți, utilizează o serie bogată de gesturi extrem de expresive și sunt mai puțin inhibați și timizi. Personalitatea deficienților de auz poartă amprenta handicapului existent, deși pot exista diferențe comportamentale între indivizi. Astfel, pot exista copii deficienți de auz, timizi, cu stimă de sine scăzută, dependenți de anturaj, anxioși, negativiști, agresivi, cu teamă crescută de eșec, lipsiți de inițiativă, fără interese, cu frică de respingere, așa cum există și deficienți de auz sociabili, degajați, optimiști. Cercetătorii au arătat că cei cu disfuncții auditive
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
juca un rol important în viața profesorului stagiar. Majoritatea mentorilor apreciază acest rol și constată că mentoratul este o activitate utilă și încurajatoare, care oferă multe perspective tuturor celor implicați. Mentoratul oferă ocazii și perspective pentru: aprecierea rezultatelor pozitive creștere stimei de sine inițierea de dialoguri profesionale încurajarea analizei și evaluării activității promovarea relațiilor bune în grup discutarea modalităților de depășire a greutăților asigurarea conducerii prin puterea exemplului realizarea acordului dintre interesele individuale și cele ale școlii facilitarea trecerii de la perioada
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
fondul nostru să se regăsească și alte apariții editoriale semnate de dumneavoastră. Data Director/Șef serviciu Sigla ... Biblioteca Str. ... Localitatea http:// e-mail ... Domnule/doamnă În numele instituției vă mulțumim pentru donația făcută. Gestul dumneavoastră a impresionat plăcut colectivul nostru. Cu deosebită stimă, Data Director/ Șef serviciu Scrisoare de mulțumire pentru o sponsorizare Sigla ... Biblioteca Str. ... Localitatea http:// e-mail ... Către instituția Domnule/Doamnă 166 În numele cititorilor și al nostru personal vă mulțumim pentru sponsorizarea apreciind utilitatea și importanța gestului dumneavoastră pentru utilizatorii instituției
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
și pasiune. Este necesar să se facă trecerea de la vechiul tip de relații la relații în care profesorul colaboreaza cu elevii. Principala activitate a acestuia nu va fi predarea, ci angajarea elevilor în investigații și lucrări independente. Relațiile bazate pe stima și respect reciproc reclamă și în limbaj adecvat. Expresiile ironice și jignitoare tulbură atitudinea elevilor față de profesorul lor și îngreunează crearea unui climat favorabil muncii creatoare în clasă. Rezultatele obținute în urma cercetărilor au scos în evidență faptul că, cu cât
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
și dorința de a vorbi despre conflict; * Managerii de nivel inferior raportează superiorilor doar aspectele pozitive și le neglijează pe cele mai puțin favorabile. Consecințe negative ale evitării: * Decizii luate greșit * Probleme nerezolvate; * Energie consumată; Îndoiala creată prin lipsa de stimă; * Soluțiile creative și îmbunătățirea situației nu își mai găsesc locul; * Lipsa de credibilitate. 2. Competiția - implică faptul că trebuie să îți îndeplinești obiectivele oricât ar costa, cerându-le celorlalte persoane să ne lase să urmăm calea oricât de mult ne-
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Atmosfera competitivă. Elevii au fost obișnuiți să lucreze individual pe bază de competiție, lipsindu-le deprinderea de a munci în grup, încrederea în colegi și profesori. Ei nu doresc decât victoria asupra celorlalți și dacă nu o obțin își pierd stima de sine. Competiția apare în toate momentele, chiar în cele în care ea este neproductivă. * Atmosfera de intoleranță. În clasă se formează clici iar lipsa sprijinului între colegi duce de multe ori la singurătate și izolare. Apar resentimente față de capacitățile
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
în deciziile care privesc propria lor viață. * Pe măsură ce elevii văd cum se rezolvă conflictele, pot căpăta deprinderi pe care le pot utiliza ei înșiși în rezolvarea propriilor conflicte. Pentru elevii mediatori: * Elevii pregătiți ca mediatori dovedesc o creștere remarcabilă a stimei proprii. Ei capătă multe deprinderi și își dezvoltă încrederea în sine și echilibrul. * Medierea oferă o oportunitate pozitivă de pregătire a elevilor în problemele conducerii, care altfel își pot explica prin căi negative abilitatea de a conduce. Pentru școli: * Pe
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
de aprovizionare a continentului cu tot felul de doctori ai științelor viitorului. In universități (în special la Bolognia, Padova) catedrele de interpretare a temelor natale erau ocupate de figuri reprezentative ale științei italiene. Nenumărate opere de artă ale peninsulei, mărturisesc stima și interesul de care se bucura acolo vechea descoperire chaldeeană. Putem nota, printre cele mai importante, orologiile din turnurile Padovei și Veneției, fântâna din Perugia, capitelurile din palatul ducal din Veneția, catedrala din Lucca, "Battistero" din Parma și în special
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
terapiei centrate pe client, sesiza că părinții și copiii cu care a lucrat nu aveau probleme psihologice, ci erau doar prost informați cu privire la natura relațiilor părinți-copii. Problemele apăreau în cadrul relațiilor „non-terapeutice", în cazul în care părinții induc sentimentul vinovăției, diminuarea stimei de sine, teama și neîncrederea copilului în propriile capacități. Aceste reacții afective determină apariția atitudinilor defensive și a rezistenței la schimbare. Prin urmare, pentru a fi buni părinți, cuplul parental ar trebui să fie preocupat de dezvoltarea abilităților privind comunicarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
vinovați față de ea dacă se atașează prea mult de propria familie, de de soție, de copii-cași cum ar comite o infidelitate față de mamă. Părinți care nu se înțeleg Conflictul real și grav(rivalitate, neînțelegere sexuală, lipsa de încredere și de stimă) nu ajunge până la conștiința soților care cred în mod sincer că se ceartă pentru probleme de orar, de dezordine sau de bani. Copilul antrenat în aceste certuri, sesizează destul de corect sentimentul adevărat care poate că-i leagă totuși pe părinți
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
te doare pe tine" sau „Vei face acest lucru pentru că așa spun eu", fiind frecvente. În școală, copilul părinților autoritar-subiectivi se descurcă destul de bine și nu pune probleme comportamentale. Dezavantajele acestui stil educațional parental sunt, cel mai adesea: creșterea ostilității, stima de sine redusă, nivelul ridicat al depresiei și împiedicarea dezvoltării competenței sociale a copilului. El se conformează deciziilor parentale de teama consecințelor și nu ca urmare a unei decizii morale bine gândite. Autoritarii subiectivi pot fi împărțiți în două categorii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Deși părinții își exprimă în mare măsură afecțiunea față de copil, pe care-1 încurajează puternic în ceea ce întreprinde, lipsa îndrumării parentale, a efortului de control parental, diminuează capacitatea de cooperare necesară în situațiile sociale. Chiar dacă dispun de un nivel ridicat al stimei de sine, al abilităților sociale, creativității sau autonomiei și de nivelul cel mai scăzut la depresiei, acești copii au tendința de a avea tulburări de conduită, dificultăți în a-și subordona, atunci când este necesar, interesele personale celor ale grupului și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
normalității. Dezavantajele acestui tip de îndrumare parentală rezultă din slaba socializare a copiilor, care nu au o idee prea clară despre regulile familiale. Prin urmare, aceștia ajung să aibă rezultatele cele mai scăzute în toate domeniile: un nivel scăzut al stimei de sine, o capacitate scăzută de conformare la norme, iar afectiv, se află la o mare distanță de părinții lor. Acest stil parental include la rândul său două categorii: cea a părinților neimplicați și indiferenți și cea a părinților care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
se integreze/conformeze, prin procesul de influențare socială; b) procesul de socializare și de învățare socială a normelor de către individ. Prin acest proces normele sunt internalizate, devin o parte din eul social al persoanei, iar conformitatea cu norma îi asigură stima de sine; c) conștientizarea faptului că încălcarea normelor conduce la sancțiuni represive, în timp ce conformitatea reprezintă un proces socialmente “normal”, recompensat pozitiv; d) faptul că uneori indivizii nu conștientizează posibilitatea alegerii unor alternative de comportament în raport cu cel conformist. Fenomenul conformismului poate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a depăși plictiseala, ca un act de răzbunare împotriva unei situații percepute ca nedreaptă sau ca un protest împotriva autorităților și regulilor școlare. Toți elevii care comit intenționat conduite vandale au ca numitor comun un nivel scăzut al autocontrolului, o stimă de sine slabă și o toleranță redusă la frustrare. Violența în școală Violența este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventă conduită de devianță școală. Violența în școală este un fenomen extrem de complex, cu o diversitate de forme de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
într-un permanent conflict cu normele de conviețuire socială și cu legislația juridică. Promovarea exagerată a propriilor interese subiective face ca afectivitatea să domine și să deformeze interpretarea situațiilor obiectuive exterioare, proiectând asupra lumii propriile dorințe și temeri egoiste. Nivelul stimei de sine afectează puternic performanțele în toate activitățile, mecanismul circularității cauzale funcționând aici deosebit de pregnant:cei cu o înaltă apreciere de sine au o mai mare încredere, se mobilizează mai mult și reușesc mai bine, ceea ce consolidează părerea bună despre
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
performanțele în toate activitățile, mecanismul circularității cauzale funcționând aici deosebit de pregnant:cei cu o înaltă apreciere de sine au o mai mare încredere, se mobilizează mai mult și reușesc mai bine, ceea ce consolidează părerea bună despre sine.Dimpotrivă, o joasă stimă de sine sporește riscul insucceselor, determinând astfel o viziune și mai sumbră asupra propriei persoane.Persoanele cu o stimă de sine exagerat de înaltă, fenomen cunoscut ca narcisism. Narcisiștii se caracterizează printr-o părere foarte bună despre ei înșiși , subevaluarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
o mai mare încredere, se mobilizează mai mult și reușesc mai bine, ceea ce consolidează părerea bună despre sine.Dimpotrivă, o joasă stimă de sine sporește riscul insucceselor, determinând astfel o viziune și mai sumbră asupra propriei persoane.Persoanele cu o stimă de sine exagerat de înaltă, fenomen cunoscut ca narcisism. Narcisiștii se caracterizează printr-o părere foarte bună despre ei înșiși , subevaluarea celorlalți, credința că aproape totul li se cuvine, lipsa exercițiului și abilităților empatice. Nu sunt deloc realiști cu privire la felul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
puterii de stat, agitație comunistă și legături cu Kominternul. A fost eliberat de fiecare dată, după o perioadă de detenție, un rol important în ieșire alui din penitenciar avându-l marela savant Nicolae Iorga. Probabil, că savantul nutrea sentimente de stimă pentru tatăl său, Constantin Dobrogeanu Gherea, care fusese un om de cultură, critic și istoric literar, un adversar al lui Titu Maiorescu. Polemica Gherea - Maiorescu a fost urmărită cu interes de Nicolae Iorga, lucru ieșit din unele relatări ale marelui
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
provoace elevului, în cazul neîndeplinirii sarcinilor ce-i revin, sentimentul de jenă față de ceilalți colegi și dorința de a se reabilita, iar în cazul îndeplinirii în bune condiții, un sentiment de satisfacție și ambiție de autodepășire. Dorința de a merita stima profesorului ș i a colegilor, de a obține atât el, cât și colegii, numai rezultate bune și foarte bune, îl stimulează pe elev în activitatea școlară. Atunci când elevul învaț ă doar de teama de a fi pedepsit sau pentru a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
are dificultăți la memorarea mecanică; este prezentă funcția imaginativă și dimensiunile reproductivă și creativă ale imaginației. Aptitudinea de a învăța este dezvoltată conform vârstei, prezintă aptitudini speciale pentru muzică. Motivația școlară este redusă datorită procesului de autoapreciere care denotă scăderea stimei de sine, lipsă de încredere în propriile puteri la care se adaugă evaluarea negativă primită de la învățător și tatăl său; - ritmul nictemeral: normal, adoarme repede, se trezește ușor, are de obicei un somn profund și din când în când coșmaruri
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
conturare. Desenul familiei ilustrează relațiile copilului cu membrii familiei: s-a desenat mai aproape de bunica maternă și amândoi pe mijlocul paginii de desen, mama este și ea aproape, iar tatăl în colțul din stânga sus. În concluzie: elevul are o scăzută stimă de sine, nevoie de afecțiune paternă, asimilează figura institutorului cu a tatălui și are anxietate de performanță și, pe măsură ce acesta insistă sau îl pedepsește pentru neîndeplinirea sarcinilor, elevul are tendința de a se închide în sine din ce în ce
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]