5,507 matches
-
școlar, care este prea șters pentru a mai putea declanșa o reacție de răspuns (stimulare mult subnormală în raport cu ceea ce a devenit "normalitate" sub impactul publicității care exacerbează consumismul). Ne aflăm în fața unei opțiuni dramatice: școală versus mall. Când exagerarea unor stimuli ne aduce în pragul plictisului, pentru a putea relua ciclul este nevoie de schimbare adică de exagerarea altor stimuli: "Astfel, aproape tot ce purtăm astăzi este rezultatul acestui principiu al goanei după stimulare, acela al schimbării pentru a produce un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a devenit "normalitate" sub impactul publicității care exacerbează consumismul). Ne aflăm în fața unei opțiuni dramatice: școală versus mall. Când exagerarea unor stimuli ne aduce în pragul plictisului, pentru a putea relua ciclul este nevoie de schimbare adică de exagerarea altor stimuli: "Astfel, aproape tot ce purtăm astăzi este rezultatul acestui principiu al goanei după stimulare, acela al schimbării pentru a produce un șoc prin noutatea neașteptată. Ceea ce astăzi pare îndrăzneț, mâine va fi normal, iar mai târziu plictisitor și în curând
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
logica respectivei discipline de studiu. Substimularea ar consta în acceptarea ariei de problematizare și a duratei impuse de interesul copilului (chiar dacă recomandăm încercări rezonabile de extindere a acestora). Ceea ce afirmăm aici este că, în mod rezonabil, criteriul de selecție a stimulilor care vor fi sub sau supra stimulați depinde de interesul copilului și de durata de manifestare a acestui interes. În acest sens, profesorii au nevoie de studii aplicate de psihologia copilului și de psihologia educației, cu accent pe fenomenologia proceselor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
demotivare, interes/dezinteres, curiozitate/plictis în raport cu nivelul și complexitatea conținuturilor utilizate în activitățile de învățare). 5.11. Copilul între supra și sub motivare Dacă stimularea este prea puternică, afirmă Desmond Morris, îți poți reduce răspunsul comportamental prin scăderea reacțiilor față de stimulii primiți. Principiul detașării în cazul unei suprastimulări excesive presupune recursul la stereotipuri (ticuri) care liniștesc pentru că sunt familiare: închis ochii, somnolență, mâzgălitul unei hârtii, visarea cu ochii deschiși etc. Maimuța goală trăitoare în supertrib este expusă superstimulării în mod constant
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
superstimulării în mod constant și cum nu poate fugi din cauza angajamentelor, apelează la ajutoare artificiale: alcool, droguri etc. Dar școala se află la polul opus, substimulează, poate și pentru că fundalul social obișnuiește copilul cu un volum și o diversitate a stimulilor greu de conciliat în cadrul unui mediu de învățare. Situația este redată foarte bine de Nicholas Carr care se referă la efectul perturbator al unei pagini web: "[...] internetul nu a fost construit de educatori pentru optimizarea învățării. El nu prezintă informații
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
extern, de mediu. Totodată, eliminarea totală a oportunităților de manifestare agresivă a individului este și imposibilă (datorită trăsăturilor sale specifice) și contraproductivă (efectul nu va fi anularea agresivității, ci acumularea unor tensiuni care vor favoriza declanșarea sa la valori-limită ale stimulilor declanșatori cu valoare apropiată de zero); mai mult, în absența stimulilor declanșatori, individul va trăi o stare de disconfort prelungit și generalizat la nivelul personalității sale, căutând cu disperare o modalitate de descărcare a energiei acumulate; în acest sens, Konrad
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a individului este și imposibilă (datorită trăsăturilor sale specifice) și contraproductivă (efectul nu va fi anularea agresivității, ci acumularea unor tensiuni care vor favoriza declanșarea sa la valori-limită ale stimulilor declanșatori cu valoare apropiată de zero); mai mult, în absența stimulilor declanșatori, individul va trăi o stare de disconfort prelungit și generalizat la nivelul personalității sale, căutând cu disperare o modalitate de descărcare a energiei acumulate; în acest sens, Konrad Lorenz notează: "Oprirea unei mișcări instinctuale, provocate de absența mai îndelungată
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
individul va trăi o stare de disconfort prelungit și generalizat la nivelul personalității sale, căutând cu disperare o modalitate de descărcare a energiei acumulate; în acest sens, Konrad Lorenz notează: "Oprirea unei mișcări instinctuale, provocate de absența mai îndelungată a stimulilor declanșatori, nu are drept urmare doar intensificarea deja descrisă a disponibilității de reacție, ci provoacă fenomene mult mai profunde, ce afectează întregul organism. În principiu, orice mișcare instinctuală adevărată căreia îi este sustrasă în modul relatat posibilitatea de desfășurare are însușirea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ce afectează întregul organism. În principiu, orice mișcare instinctuală adevărată căreia îi este sustrasă în modul relatat posibilitatea de desfășurare are însușirea de a neliniști animalul (în cazul nostru, copilul n.a.) ca întreg și de a-l determina să caute stimuli declanșatori". (Lorenz, 1998, p. 66) În astfel de cazuri se manifestă ceea ce Wallace Craig a numit comportament de apetență, adică individul manifestă o disponibilitate activă de manifestare agresivă, acționând neselectiv și fără precauții, adică ignorând normele și regulile culturale suprapuse
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
permanent încălzit". (Lorenz, 1998, pp. 281-282) Un al doilea motiv este reprezentat de faptul că familia a încetat de mult să mai impună reguli și restricții copiilor devreme ce se vorbește de nonfrustration children, adică a încetat să mai ofere stimuli declanșatori ai agresivității; mai mult, copiii sunt în situația de a cere imperativ iar părinții, cu sentimentul că sunt vinovați pentru vacanțele trăite departe de aceștia (sau pentru că sunt obosiți și vor liniște), se grăbesc să le satisfacă; dar nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
concretizate astfel, adică a provocărilor percepute ca fiind minore. Multiplicarea posibilităților de a parveni la o poziție dominantă scade interesul pentru competiție, deci agresivitatea se acumulează așteptând fie prilejuri mai adecvate pentru a se manifesta, fie scăderea pragului limită a stimulilor declanșatori. Dacă se poate obține un premiu sau o diplomă pentru (aproape) orice, copiii își mută "adevăratele" bătălii în altă parte (fie la olimpiade și alte concursuri de ținută, dar pentru care se pregătesc separat, fie în afara școlii "descoperind" noi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
teritoriu, familie, cămin etc.), adică un străin printre alți străini, ceea ce va declanșa în continuu instinctul agresivității; haina culturală alcătuită dintr-un număr enorm de norme și restricții, toate solicitând amânarea descărcării agresivității, ceea ce va coborî și mai mult pragul stimulilor declanșatori (inclusiv recursul la stimuli falși de declanșare) etc. Din această perspectivă, poate că normele morale și echipamentele biologice de conviețuire ar trebui înțelese ca entități necesarmente compatibile și nu ca adversari; în acest sens, Konrad Lorenz notează: "Dacă trebuie
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un străin printre alți străini, ceea ce va declanșa în continuu instinctul agresivității; haina culturală alcătuită dintr-un număr enorm de norme și restricții, toate solicitând amânarea descărcării agresivității, ceea ce va coborî și mai mult pragul stimulilor declanșatori (inclusiv recursul la stimuli falși de declanșare) etc. Din această perspectivă, poate că normele morale și echipamentele biologice de conviețuire ar trebui înțelese ca entități necesarmente compatibile și nu ca adversari; în acest sens, Konrad Lorenz notează: "Dacă trebuie să judecăm acțiunile unui anumit
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sucțiunii” pe care coloana de sânge în mișcare o exercită asupra peretelui vascular). În acest sens tot mai numeroși autori consideră “mediul mecanic” în care evoluează celulele endoteliale cheia modulării funcției acestora. Gimbrone MA și colab. prezintă activarea endotelială prin stimuli biomecanici care influențează în mod acut și cronic structura și funcția endotelială ca pe o nouă paradigmă 3. Stressul de forfecare stabil și laminar are efect antitrombotic, antimigrare leucocitară, antiproliferativ antiapoptotic și are rol în “design ul” diverselor sectoare vasculare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
exemplu se face în prezent prin studierea unor markeri plasmatici (factorul van Willebrand, trombomodulina, sICAM și sVCAM - formele solubile ale moleculelor de adeziune intercelulară și a moleculelor de adeziune a celulelor vasculare - și E selectina) și a răspunsului vasodilatator la stimuli farmacologici 58. În condițiile practicii curente, aceste explorări sunt puțin disponibile iar analiza altor markeri este mai ușor de efectuat. Există însă serioase dubii în legătură cu răspunsul la întrebarea dacă, pentru angiogeneză, toți acești factori reprezintă cauze, consecințe sau coincidențe. Viteza
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este subiectul unor variate forțe mecanice (fig. 4.14). În special acestea sunt10: stress-ul circumferențial de tensiune (stretch stress) datorat presiunii sanguine care acționează perpendicular asupra peretelui arterial. S-a demonstrat că deformarea circumferențială și tensiunea parietală acționează diferențiat astfel încât stimulul de întindere poate fi evaluat sub forma a doi factori întinderea circumferențială (strain) și tensiunea parietală (Tc). Tc deține un rol pivot în progresia aterosclerozei, valorile sale crescute fiind în relație cu ateroscleroza; stress-ul de forfecare (shear stress) -Tau datorat
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
independentă/ dependentă de îngroșarea neointimală (remodelare favorabilă/ nefavorabilă). Remodelarea vasculară implică cel puțin patru procese celulare: creștere, apoptoză, migrare, producere/ degradare a matricei extracelulare. Remodelarea vasculară este dependentă de interacțiunea dinamică între factorii de creștere generați local, substanțele vasoactive și stimulii hemodinamici (Gibbons și colab. 1994). La remodelarea vasculară care asigură o lărgire compensatorie adecvată sau inadecvată se adaugă și procesul de îngustare vasculară (shrinkage) numit și “remodelare anti-Glagov”. Această îngustare se poate produce prin maturarea plăcii de aterom, creșterea depozitelor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
vascular. stenoza este integrată într-un sistem în care rezerva de flux arterial depinde nu numai de configurația stenozei dar și de presiunea din aortă, tonusul vascular (modificări dinamice ale severității stenozei prin adăugarea spasmului), status-ul circulației colaterale, amplitudinea stimulului vascular vasodilatator, dimensiunile patului vascular distal (chiar dacă sunt cunoscute toate dimensiunile stenozei nu se poate cunoaște care ar fi fost diametrul absolut al arterei în absența aterosclerozei pentru a iriga patul vascular cu un flux adecvat) etc.. stenoza anatomică este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
atât de înrădăcinată, încât noi nu reușim să ne gândim la autonomia elevilor decât ca la un fapt care impunea pasivitatea profesorului. În realitate autonomia elevilor pretinde ca profesorul să fie foarte activ în îndeplinirea sarcinii sale, de a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat“ (F. de Bartolomes apud E. Păun, 1991, p. 48). Problema care se pune în realitate nu este aceea a „neautorității profesorului, ci, dimpotrivă, a exercitării autorității prin anumite modalități ce conferă elevilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
limitează foarte mult necesitatea intervenției profesorului în procesul devenirii elevului). În realitate însă, autonomia elevului nu implică în nici un caz absența sau pasivitatea profesorului. Dimpotrivă, ea pretinde ca profesorul să fie foarte activ în împlinirea sarcinii sale de-a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat (F. de Bartolomes apud Neacșu, 1991, p. 48). Construirea autonomiei elevului este dificilă, dacă nu chiar imposibilă în condițiile existenței unei relații încordate profesor - elev. Prin poziția sa privilegiată, profesorul poate să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
telefon; fă stilul verbal elevii rețin mai bine ideile, principiile, legile, explicațiile verbale etc.; gă stilul reproductiv - elevii reproduc cu mare ușurință cele învățate. 12. Fondul afectiv pe care se desfășoară activitatea de învățare influențează calitatea învățării. Cei mai ineficienți stimuli sunt cei care nu stârnesc nicio emoție. Starea afectivă trebuie corelată cu starea de motivare, iar uneori ea însăși poate reprezenta o puternică sursă stimulatoare pentru învățare. Învățarea este mai eficientă în stări de ușoară precipitare și anxietate, decât într-
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
performanțelor la învățătură au crescut simțitor în perioada imediat ulterioară. 17 I.2.2. Reguli ale învățării eficiente A. Psihologia învățării Reguli recomandate de specialiștii în psihologia învățării: 1. Înlăturați toți factorii ce favorizează și declanșează oboseala și surmenajul. Eliminați stimulii din mediul înconjurător; orice distragere din afară reprezintă un stimul în plus, o supraîncărcare (zgomot, distragerea vizuală sau auditivăă. Astfel, se recomandă așezarea mesei de studiu astfel încât să se evite privirea directă spre ușă; 2. Abordați studiul pe domenii complementare
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
17 I.2.2. Reguli ale învățării eficiente A. Psihologia învățării Reguli recomandate de specialiștii în psihologia învățării: 1. Înlăturați toți factorii ce favorizează și declanșează oboseala și surmenajul. Eliminați stimulii din mediul înconjurător; orice distragere din afară reprezintă un stimul în plus, o supraîncărcare (zgomot, distragerea vizuală sau auditivăă. Astfel, se recomandă așezarea mesei de studiu astfel încât să se evite privirea directă spre ușă; 2. Abordați studiul pe domenii complementare, evitând solicitarea acelorași funcții și procese psihice. De exemplu, se
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
realizează printr-o interacțiune activă și continuă cu mediul înconjurător. În acest proces complex motivația constituie mobilul care pune în funcțiune organismul, activitatea acestuia și o susține cât este necesar. La baza conduitei omului se afla întotdeauna un ansamblu de stimuli sau mobiluri trebuințe, tendințe, atracții, interese, aspirații, idealuri care susțin din interior realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Termenul ,,motivație’’ derivă dintr-un verb latin medieval “movere”, care înseamnă ,,a pune în mișcare”. Motivația are rolul de a orienta, susține și
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
se încheagă simțul topografic. Sub influența experienței școlare, crește precizia diferențierii și a denumirii formelor geometrice, se dezvoltă capacitatea de a distinge formele ca volum de formele plane. Ceasul și citirea lui devine instrument al autonomiei psihice. Timpul devine un stimul care se impune tot mai mult conștiinței copilului, iar orientarea precisă în raport cu secvențele lui devine o necesitate. Și în privința timpului și a duratei evenimentelor au loc modificări evidente. „Timpul subiectiv are tendința să se relaționeze și raporteze la timpul cronometrabil
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]