7,161 matches
-
noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Tot mai puternic strălucește chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie și mai luminoasă este amintirea faptei lui”. (Constantin C. Giurăscu) „Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întâlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de suvenirea lor cu credința și aspirațiile vieței noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul românesc poate spera slavă și pomenire în viitor
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
spirituală întreaga omenire. Pentru dacoromânii-creștini, timpul nu este trecere, ci curgere, izvor spre veșnicie, iar Pământul ca Moșie a Neamului este o ființialitate sacră logodită cu Cerul. Pământul străbun este pentru Noi Dacoromânii la fel de scump și de drag ca Cerul Strămoșilor. Dacoromânul ortodox fiind astfel purtător de pământ cum este purtător de cer, purtător de natură cum este purtător de poezie, purtător de țărână cum este purtător de aură, purtător de frumos cum este purtător de cântec, purtător de lumină cum
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Chemarea sa către slujirea lui Dumnezeu și a Neamului a fost transmisă prin părinții săi drept măritori creștini cu multă evlavie, omenie și demnitate ortodoxă. A crescut și s-a format în această ascendență a continuității spirituale a Moșilor și Strămoșilor Neamului Dac princiar și voievodal, desăvârșindu-se în misiunea mistică și vocația pedagogiei creștine. Aflat permanent în slujirea Neamului și a lui Dumnezeu, Tribunalul Militar București, l-a condamnat în anul 1958, la 9 ani de închisoare, pentru tăinuirea de
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să privegheze, Ca doina și colindul din strămoși, Să nu se risipească-n zări străine, Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși... Și-i vezi pe prispe cum tăcut ascultă, Un lerui-ler cântat de-un prunc duios, Iar gândul și durerea iar îi poartă, Spre fiul ce-a plecat
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
când gazetarul căpătase notorietate și se bucura de simpatia cititorilor datorită spiritului său critic și îndrăznelii cu care denunța potlogăriile satrapilor locali. A continuat să scrie, cu talent și cu același sentiment al datoriei civice, și după plecarea în patria strămoșilor săi, în 1983, în Israel. După numeroase ocupații minore, devine secretarul general al Uniunii Originarilor din România, organizație care reprezinta interesele a circa 400.000 de membri. În această calitate, Roni Căciularu a desfășurat o amplă campanie de cultivare a
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
poetului pentru ca fiecare să descopere turnul propriu. Poetul iscă necunoscutele vieții pentru a-și afla menirea, decis să-și asume imponderabilele („născut pentru că așa a trebuit să fie/ din plăcere și în durere/ pentru oameni și țară/ voi răscoli pământul/ strămoșilor mei/ din care voi scoate aurul căutat de ei”), legătura cu strămoșii, aflarea sensului și împlinirea destinului. Condiția creatorului - Scriu și mă rog - este a scrisului ca rugăciune, creația este oficiere a unui act sacru. Imaginea vizuală are rolul unei
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
a-și afla menirea, decis să-și asume imponderabilele („născut pentru că așa a trebuit să fie/ din plăcere și în durere/ pentru oameni și țară/ voi răscoli pământul/ strămoșilor mei/ din care voi scoate aurul căutat de ei”), legătura cu strămoșii, aflarea sensului și împlinirea destinului. Condiția creatorului - Scriu și mă rog - este a scrisului ca rugăciune, creația este oficiere a unui act sacru. Imaginea vizuală are rolul unei efigii: „într-o mână am stiloul/ în cealaltă nelipsita țigară/ în față
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
nori, îmbrățișat de-ai Cerului fiori. Noaptea mușcă din dimineți și seri, abis nocturn ducând spre nicăieri. Un dans funebru leagă frunze-n vânt, pe ultimul drum ce e spre mormânt. Duc jalea codrului în bocet surd, pe care doar strămoșii lui l-aud. Se stinge a naturii făclie că, viața ei intră-n agonie. Coșmar să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor răsună jalea iubirii de mamă-bună, rămasă în tulpini
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
pleci iar apoi să plângi de dorul țării, mi se pare prea mult. Că o spui în versuri ori declari oral că-ți iubești țara, mai treacă-meargă, dar să pretinzi că te epuizezi de dragul țării tale unde îți sunt îngropați strămoșii, poate și părinții, prieteni ori rude, unde te-ai născut și al cărui aer l-ai respirat, țară de unde ai lipsit când a avut nevoie de brațul tău ca să o aperi și spre care te uiți doar din când în
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
Omenirea crede că Inorogul , ca făptură benefică, se va intoarce... Aceasta poate fi doar o metaforă a ceea ce oamenii caută astăzi : adevărul, puritatea și iubirea, care s-au pierdut în umbra tehnologiei. Pentru a găsi Inorogul, așa cum l-au găsit strămoșii noștri, trebuie să redescoperim Edenul inițial, să renuntăm la orgoliul de a stăpâni natura. Doar atunci îl vom găsi, la fel ca și pe celelalte făpturi extraordinare din noi, ce abia așteaptă eliberarea mult așteptată... Copii mai mari sau mai
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
19 septembrie 1879). Era un obicei înainte ca Domnul, în ajunul de a se urca pe tron, să se închiză în zidurile unei vechi mănăstiri și să treacă, într-o reflecție de zile întregi, în revistă trecutul țării și al strămoșilor, ca, față cu zgomotul asurzitor al actualității, să-și deschidă urechea sufletească în liniște și în tăcere legendei trecutului. Exista încă în manuscris o carte românească numită „Ceasornicul Domnilor” care cuprinde în mai multe volume atât înfățișări din viața trecutului
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o curte de la Muzeul Satului. Râseseră cu toți atunci. Acum, costumul era problema! -Ce costum, Buni? întrebase încântat și curios în același timp. Îl bucurase împăcarea dintre strămoșii alor săi, intuind și legătura frumos păstrată de Zain și Miluța. Ce costum? Zi! Și, din fericire, taman în clipă, trecuse prin dreptul curții o pereche vârstnică, datorită căreia înțelese că portul tradițional e în două culori făcut, în alb
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
povestească despre viața pe care o trăiau părinții și bunicii lor. Foarte des merge să îi cunoască pe oamenii de la sat și să le cunoască poveștile. Așa își scrie el însuși povestea, așa și-o și cântă, conectându-se cu strămoșii, așa află detalii și găsește piese vestimentare de o rară și uimitoare frumusețe: catrințe, șube, chintușe, laibere, burdicuri, becheșe, bunde, cilimuri, ponievi, fete de masă, podoabe ceremoniale. Din păcate, nu am reușit să ajungem acolo unde ne-am propus, din cauza
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
pentru viitorime Un univers de aur și codri de argint. Tu n-ai lăsat în urmă doar un caiet cu rime, Ci dragostea fierbinte, in clocot și alint. Ai dat o glossă vremii, zăcând încătușate, Când ți s-au plâns strămoșii din Nistru pân´ Tisa. Ne-ai dat comori de neam, în rime-mbrățișate, Ca un Sărman Dionis ce-n brațe ne-a cuprins. Din steaua ce născut-a, s-alinte românimea, Ne-ai dat întregul drum de trudă-n raze blânde
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la neființă... Citește mai mult Viața își crește rădăcini adânci în pământul arid al ființei mele,Si le răsfira în toate direcțiile,Fără să știu unde ducSi cum să le scot la lumină,Mă îngroapă și pe mine
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă,Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră,Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită,Ma-nghit tot mai adânc și adânc,Până la strămoși,Până la origini,Până la neființă...... III. GÂNDURI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Putem iubi cu adevărat pe cineva numai atunci când el/ea ne face să ne iubim și apreciem pe noi înșine într-un
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
nu cunoaște alcătuirea totului în tot... Probabil și pentru că această cheie ține și de ceea ce autorul avea să numească și să definească într-o altă lucrare a sa „ergogetica” fiind un întreg proces de ortodoxare a lumii pornind de la exemplul strămoșilor geto-daci (niște pseudo-creștini, aș spune eu). El crede și o afirmă și cu alte ocazii, în primordialitatea Sfintei Evanghelii asupra tot ce s-a scris și transmis în orice fel de-a lungul existenței omenirii. Prima parte a cărții, numită
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
în Fenicia, a Predicat și la Berit Și tot creștinând păgânii, în Pace a adormit ! .................................... ....... Sf.Mc.Vasa cu fiii ei. În vremea lui Maximian, fecioara Vasa a trăit Și cu Valerie păgânul, în datini s-a căsătorit... Fiind Creștină dim strămoși, născu pe Teognie Apoi pe următorii fii : Pistos și Agapie ! Copiii și i-a crescut, cum se poate de frumos : după Legile Divine, având Model doar pe CHRISTOS ! Pârâtă de soțul ei, în temniță cu cei 3 fii Că nu
SF.PROOROC SAMUEL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373494_a_374823]
-
nu mai avem tractoare Și lanurile parcă vorbesc o altă limbă; Pe unde-s muncitorii din fabrici, din uzine, Cei ce-au lucrat de-o viață acolo sub pământ? Mă prinde disperarea ca trenul între șine, Nici nu mai știu strămoșii ce-au fost pe unde sunt... Pe cei bătrâni îi stinge tristețea și năduful, Cei tineri, în putere, sunt gata de plecare, Peste vederea noastră pogoară, Doamne, duhul Și pune-i bunăstarea de pază la hotare... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică
NU-I LINIȘTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373609_a_374938]
-
În România sunt două mari subclase în stratul social denumit de români drept "țigani". Primii sunt țiganii care vorbesc limba români și-și spun "rom", iar ceilalți sunt aceia care niciodată nu au știut limba români, ei fiind țigani, pentru că strămoșii lor au uitat limbile țărilor de proveniență din cauza îndelungatei sclavii. Romii sunt indieni, iar țiganii sunt un mixaj de greci, africani, gavaoni, sirieni, arabi, pe scurt urmașii foștilor sclavi, denumiți "țigani" în documentele medievale oficiale referitoare la sclavie. Țigan este
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
Africanii sclavi în Țările Române, nu aveau cum să vorbească limba romilor, ci limba etiopiana. Nicolae Gheorghe se face vinovat că mulți țigani kashtale au ajuns să-și însușească identitatea de romi, identitate care nu le-a aparținut poate niciodată strămoșilor lor. Romii văzând că acești kashtale nu-i ajută, au luat calea Occidentului, unde fac ce pot, unii muncesc, alții, cei mai multi cerșesc, sau fură. Este strigatul unei societăți neputincioase, iertați-ne românilor vă rugăm frumos, și dacă puteți trageți la
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
scolărești și sociale să fie marcată de rugăciune. Fără această alternanță viața noastră șchioapătă și se îmbolnăvește. Calea de urmat în viață: căsătorie sau călugărie? Căsătoria este calea normală a vieții. De la începuturile lumii a fost o pereche de oameni, strămoșii noștri Adam și Eva. Ei au avut această poruncă de la Dumnezeu să crească și să se înmulțească fiind rânduită astfel familia ca temelie a neamului omenesc și ca izvor al vieții. Prin căsătorie omul, bărbat și femeie, devine creator înmulțind
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
scolărești și sociale să fie marcată de rugăciune. Fără această alternanță viața noastră șchioapătă și se îmbolnăvește. Calea de urmat în viață: căsătorie sau călugărie? Căsătoria este calea normală a vieții. De la începuturile lumii a fost o pereche de oameni, strămoșii noștri Adam și Eva. Ei au avut această poruncă de la Dumnezeu să crească și să se înmulțească fiind rânduită astfel familia ca temelie a neamului omenesc și ca izvor al vieții. Prin căsătorie omul, bărbat și femeie, devine creator înmulțind
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
excelență regimului nocturn al imaginarului (Gilbert Durand) și conferă fluiditate, senzualitate, muzicalitate și intimitate: „Despre femeie vorbește spiritul mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
R, de la numele lui Conect-R, că și ăsta e tot țigan. A zis-o el. Țiganii kashtale nu au identitate, au furat-o de la romi Kashtaleii sunt DOAR acei țigani rudari care nu au știut limba romani niciodată. De ce? Pentru că strămoșii lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]