3,280 matches
-
pulă, că la vârsta aia nu aveam tupeu să vorbesc așa de urât ca acum, stropită cu mercur. STOP Fiți atenți. Recitiți fraza asta. Patam-patam-patam... cu un capăt lucitor... răsfrânt... să nu-i spun... Hopa, stropită cu mercur. Capăt lucitor... stropită cu mercur... STROPIT cu mercur... așa se scrie. Băi, obsedatule, ai acordat "stropită" "cu pula" nu cu "lucitor". Ai văzut ce prost sînt? Nici gramatică nu mai știu. Da' ia stai, aș fi putut să spun că l-am acordat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
vârsta aia nu aveam tupeu să vorbesc așa de urât ca acum, stropită cu mercur. STOP Fiți atenți. Recitiți fraza asta. Patam-patam-patam... cu un capăt lucitor... răsfrânt... să nu-i spun... Hopa, stropită cu mercur. Capăt lucitor... stropită cu mercur... STROPIT cu mercur... așa se scrie. Băi, obsedatule, ai acordat "stropită" "cu pula" nu cu "lucitor". Ai văzut ce prost sînt? Nici gramatică nu mai știu. Da' ia stai, aș fi putut să spun că l-am acordat cu "ciupercă", ciupercă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cu mercur... așa se scrie. Băi, obsedatule, ai acordat "stropită" "cu pula" nu cu "lucitor". Ai văzut ce prost sînt? Nici gramatică nu mai știu. Da' ia stai, aș fi putut să spun că l-am acordat cu "ciupercă", ciupercă... stropită cu mercur, perfecțiune.,. M-am dat singur în primire când te-am rugat să mai citești o dată fraza. Deci... capăt lucitor, răsfrânt ca o ciupercă stropită cu mercur, exact în locul în care se întîlnea cu fierul inelului în care intra
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ia stai, aș fi putut să spun că l-am acordat cu "ciupercă", ciupercă... stropită cu mercur, perfecțiune.,. M-am dat singur în primire când te-am rugat să mai citești o dată fraza. Deci... capăt lucitor, răsfrânt ca o ciupercă stropită cu mercur, exact în locul în care se întîlnea cu fierul inelului în care intra cu zgomot. Da' ce zgomot. Habar nu aveți cum sună opritorul când îl lovești în forță cu "ZĂVORULĂLAMARE". Da, acest zăvor despre care vă vorbesc, pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de zumzetul de sforăituri ce se ridicau sinuos din fiecare pat înjurîndu-l încă o dată în gând pe Militaru, că nu m-a lăsat singur o oră cu Valeria și acum trebuie să-mi schimb chiloții, lărgiți de atâtea erecții și stropiți la final, când, la ultimul la revedere, ea și-a pus mâna pe tocul cel mai fierbinte dintre picioarele mele și i-a masat de câteva ori. Nu de multe ori, că eram sub presiune deja de câteva ore, așa că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
a fost, pentru că eu nu am apucat să i-o trag. Eu am plecat pe Vârful Omu să rămân înzăpezit și să-l văd pe Cătălin Geograful cum umple două căldări cu apă și toarnă cerneala peste ea, ca să-și stropească zăpada din fața ferestrelor, că s-a plictisit să vadă alb în fața ochilor, de dimineața până seara. Asta când nu vorbește cu papagalul ăla nenorocit pe care-l urăște Brașov de moarte, dar numai de formă, în fața Geografului, pentru că altfel l-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
a suspinelor. J.P. dispăruse și nu știam dacă e pe mal sau undeva în burta ambarcațiunii. Iar de câteva secunde și Vincent. Așa că eram singur pe punte cu cele două farfuze ce se legănau îmbrățișate, parcă într-un dans antic, stropit din belșug de lacrimi de ambele părți. A terminat și s-a îndreptat către mine. Am ridicat și bagajul ei, care căzuse lângă mine, pregătit să coborâm în necunoscut. Aici e aici, pentru că în loc să mă lase să o țin de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
duc? Zeul m-ar pedepsi cine știe cum. Am venit să-ți spun ție. Auta asculta încordat. După fața vrăjitorului vedea că acesta nu minte. Își freca pleoapele de zor, uitîndu-se la Tela. Apoi luă puțină apă și bău, după aceea își stropi fața. Se trezi în sfârșit din amorțeala istovirii și abia atunci pricepu tot ce ascultase. Sări numaidecât în picioare și zise grăbit: - Tela, poate că tu minți, dar eu mă duc să văd. Tela îl apucă de braț și-și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
temperatura. Există și altă metodă de călire a tălpilor. 1. Pe timp de noapte, picioarele se spală cu apă rece sau caldă, nu se șterg, dar se usucă la aer. Noaptea tălpile nu se acoperă cu plapuma. 2. Picioarele se stropesc după tipul de contrast al călirii: cu apă fierbinte mai ridicată de 40șС și rece 10-15ș. 3. Paralel cu stropirea de contrast se călesc și laringele: se clătește gâtul și nasul cu apă de 25-30șС, la fiecare 10 zile se
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
folosesc atât exerciții ciclice cât și exerciții din jocuri sportive. Prima regulă. Scaldă-te de două ori pe zi În apa rece din natură, pentru ca să-ți fie bine! Scaldă-te, unde poți: În iaz, râu, cadă, fă un duș sau stropește-te! Dușul fierbinte sfârșește-l cu cel rece! A doua regulă. Înainte de scăldat și după, dacă este posibil, ieși În Natură, stai cu picioarele desculț pe pământ, iar iarna pe zăpadă, măcar timp de unu, două minute! Inspiră pe gură
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de dragoste, ea își dezvăluie utilitatea și în diverse practici cu caracter purificator, apotropaic și propițiator. Busuiocul este cu atât mai valoros cu cât contactul său cu sacrul este mai mare ("este bine să ai busuioc din buchetul preotului când stropește cu aghiazmă"). Icoana. Indiferent de situație, fie că este vorba de un ritual creștin, fie că este vorba doar de o practică străveche, cum este turnarea cositorului, icoana se trasformă într-un mijlocitor între lumea de aici și lumea de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
miște. Alunecă oblic Înapoi și, pe măsură ce crește viteza, dîrele se alungesc și tind spre orizontală. Ceva pare să nu consimtă să plece odată cu trenul. Contrastul mișcării devine interesant și incitant. Simbolistica apare singură chiar din imagine: ploaia e și plîns, stropii lacrimi, plecarea e despărțire, năzuința și avîntul sînt compensate de un fel de rămînere În urmă ca un regret. E ceva ca o sfîșiere Între doi vectori opuși. Încerc să notez ce se petrece, schimb de cîteva ori și ajung
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
trac, altul ilir, cele două idiomuri indo-europene fiind învecinate și înrudite). Găsind un hidronim asemănător în Ucraina, Ibr, lingvistul bulgar crede că ar fi putut exista o formă protoslavă *Ibru, provenită dintr-un indo-european *eybhros sau yebhros, „cel care împroașcă, stropește“ (poate „inundă“). V. Frățilă observă că, întrucît zona ucraineană în care se află rîul în cauză aparține unei civilizații apropiate celei tracodace (așa cum precizează chiar Vl. Georgiev), nu este nevoie de intermediarul protoslav menționat, cel puțin pentru toponimele din Balcani
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o tautologie toponimică străveche!). Sincoparea primului a s-a putut produce în limba slavă odată cu schimbarea accentului pe silaba următoare (Dnyestr), așa cum s-a întîmplat și cu numele Niprului, Danapris (< *dana, „rîu“, „a curge“ + pris < *pere, *prn, „a sări“, „a stropi“). Simplificarea grupului inițial dn la d a avut loc în limba romînă, așa cum s-a întîmplat și în alte situații. Rezultă că Nistru și Nipru sunt nu numai paronime, inclusiv la origine (Danastris-Danapris), ci și relativ sinonime („rîul care curge
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
avut loc în limba romînă, așa cum s-a întîmplat și în alte situații. Rezultă că Nistru și Nipru sunt nu numai paronime, inclusiv la origine (Danastris-Danapris), ci și relativ sinonime („rîul care curge“), ba chiar ușor pleonastice („rîul care curge/stropește“), un fel de tautologii toponimice „fosilizate“. Olt Este numele unuia dintre cele mai importante rîuri de pe teritoriul Romîniei. Izvorăște din Transilvania, de la poalele Mun ților Harghitei, din masivul Hășmașul Mare, de la întretăierea Culmii Cucului cu cea a Laloșului, și se
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
belșug asumat, din refuzul conștient al oricărei posibilități de simplificare, nu din adaptarea la conținutul dezordonat al unei papornițe. Ciorba aceasta este în mod deliberat „împrăștiată“ în bogăția ei. Motivul e unul precis: destinată rușilor obosiți după o noapte bine stropită cu vodcă, ea apare în farfurii într-un moment în care papilele gustative ale mesenilor nu mai reacționează la finețea unei supe sau a unui borș mai simplu, făcut din puține ingrediente. Am afirmat că scopul oricărei doctrine culinare trebuie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a lui Marcus Gavius Apicius, 25 î.Cr.-37 d.Cr.): pasărea curățată se fierbea înăbușit într-o oală de pământ, cu apă, sare și mărar; apoi era mutată într-un alt vas, în care se rumenea în ulei, după care se stropea cu garum. Când era aproape gata, se stropea și cu vin îndulcit cu miere, apoi cu oțet și se adăuga piper și coriandru. Tot Apicius a scris, cu mândrie, la finalul rețetei unui sos foarte aromat: „Nici un mesean nu va
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
d.Cr.): pasărea curățată se fierbea înăbușit într-o oală de pământ, cu apă, sare și mărar; apoi era mutată într-un alt vas, în care se rumenea în ulei, după care se stropea cu garum. Când era aproape gata, se stropea și cu vin îndulcit cu miere, apoi cu oțet și se adăuga piper și coriandru. Tot Apicius a scris, cu mândrie, la finalul rețetei unui sos foarte aromat: „Nici un mesean nu va ști ce mănâncă!“ Același cult al metamorfozei culinare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o noutate; iată un pasaj din Paul Reboux, scris în anii ’30: „Trebuie să ai suflet de iepure ca să mănânci salată verde așa cum vă este ea servită de obicei, adică sub forma unor frunze de-abia lubrifiate cu ulei și stropite cu oțet. O salată nu este decât un fundal peste care trebuie să brodăm. Pentru a-i da caracter, adăugați-i coajă de portocală rasă atât de fin, încât să nu fie mai groasă decât acele de pin. Radeți la fel de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu un capac din lut, peste care se pune jar. Placenta trebuie să se coacă încet și să fie pătrunsă uniform. Se descoperă de două, trei ori, pentru a se verifica. Când e gata, se scoate din vatră și se stropește cu miere diluată în must. MEESANA (Flori de bostan umplute) - Italia Florilor de bostan li se scoate pistilul. Se fierb cartofii, se zdrobesc cu furculița și se pun într-un castron. Se adaugă ouăle bătute, usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
unui grătar cu cărbuni și se rumenesc până devin aurii. Între timp, se topesc 100 g de unt. Se taie lipiile în sferturi și se ung cu untul topit, apoi se rumenesc pe grătar. Se așază pe farfurii și se stropesc cu supă de carne. Când lipiile s-au impregnat cu supă, se pun frigăruile peste ele și se presară cu pătrunjel. 143 1,5 kg carne macră de miel 6 lipii a câte 250 g 5 linguri unt 1 pahar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
suportarea celor mai fantastice torturi, nu doar fizice ci și morale; din îndepărtatul Orient ne-a parvenit o formă de eroism care are ceva diabolic, cel puțin în ochii noștri, ai occidentalilor, cea a așa-numiților Bikkshu budiști care se stropesc cu benzină și ard de vii ca protest împotriva cutărei idei considerate nejustă. Astfel de tipuri de eroism își au originea pe de o parte în dezlănțuirea daimonului într-o epocă exasperată care a pierdut credința în viață și om
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ci faci, pe‟ ici, fa...?! El o îndrăgea pe fată, de la horă, dar nu cuteza să se apropie de dânsa. Niște dulăi flocoși, cu hămăit rar și gros, o simțiră... dar, s-au potolit singuri. Târla stânii era măturată și stropită cu apă, iar grămada de gunoaie ardea mocnit cu fumul drept în sus, ca o coloană... Mirosul înțepător de oaie și fum, îi năvăli în nări de departe. Anuca își simți sufletul răscolit de aceasta lume plină de mister. Trecu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
familiei sale, icoane, și o frumoasă bibliotecă cu multe cărți de o mare valoare. O măicuță ne-a vorbit frumos despre el, despre părinți și frații sfântului. Apoi ne-a dat la toți ca binecuvântare, o punguță cu puțină vată stropită cu ulei din candela lui. Mulțumiți și încărcați spiritual am plecat mai departe, era aproape seara și ne-am cazat. Noaptea frumoasă și liniștită a trecut ca un vis...Și iatăne în dimineața zilei a opta. După ce servim micul dejun
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
ne vorbește frumos și ne dă ca o binecuvântare câte o bucățică de pămblicuță în 3 culori care a stat lângă brâul Maicii Domnului ca o sfințenie din Sfințenia Maicii Domnului, apoi ne mai dă câte o punguță cu vată stropită cu ulei de la candela Sfinților. Ne mai servește cu sucuri, dulciuri și cafea, mulțumindu ne de vizita noastră și urându-ne sănătate și călătorie bună. Acolo se face zilnic Sfânta Liturghie. Și la noi se face Sfânta Liturghie dar nu
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]