12,164 matches
-
simboluri, toate făcând referință la Cristos: vița de vie simboliza pământul făgăduinței; ciorchinele adus din Canaan lui Moise era o imagine vizuală a textului unde Cristos spune: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele; această imagine face referință și la culesul strugurilor, via oferindu‑ne vinul așa cum Cristos își oferă sângele său. Peștele, un alt simbol al lui Cristos, era reprezentat în picturile din catacombe și întâlnit și pe sarcofage, inclusiv pe medalioanele pe care creștinii în general, le purtau la gât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de deprinderile formate și de dezvoltarea capacităților gândirii logice, presupune o mobilitate a gândirii și posibilitatea unor deducții logice. Se prezintă copiilor o foaie pe care este desenat un copac printre frunzele căruia se observă patru grupe de fructe: mere, struguri, căpșuni, și pepeni verzi. Foaia este prezentată alături de întrebarea: -,,Uită-te bine și spune-mi, vezi ceva greșit în această imagine?” Competențe vizate: -recunoaște fructele și elimină tăind cu o linie fructele care nu cresc în copac. Notarea rezultatelor: -rezolvarea
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
personaje se află în prim-planul imaginii: cinci țărani (patru bărbați și o femeie) stau la rând într-o atitudine umilă. Bărbații își scot pălăriile și țin în mână alimente cu care să achite cotele ce le revin: o găină, struguri. Țăranca scotocește ceva într-un coș, în timp ce cu cealaltă mână întinde un coșuleț cu ouă. În fine, al treilea grup de personaje, doi țărani și un funcționar, ocupă partea stângă a tabloului. Funcționarul, așezat la o masă plină de hârtii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Au fost efectuate numeroase cercetări privind evidențierea compușilor care, prin prezența sau prin concentrația lor mai mare, au un rol în rezistența plantelor față de patogeni. Inhibitorii enzimelor produse de patogeni au, în acest caz, o funcție importantă. Boabele tinere de struguri conțin un inhibitor al poligalacturonazei produsă de Botrytis cinerea. Rezistența poate depinde de absența în gazdă a unor substanțe nutritive sau de existența acestora în forme inaccesibile agentului patogen. Chimiotropismul. Zentmeyer (1961) a arătat că rădăcinile vii de avocado atrag
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008; Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74; Emilian Drehuță, Enciclopedia județului Bacău, Ed. Agora, Bacău, 2009, pag. 629, 630. Constantina Voicu - Culesul strugurilor Ulei pe pânză Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „...Aflată în cel de-al cincilea deceniu al vieții, fostul medic stomatolog, acum pătimașă pictoriță întru-totul dedicată artei, Constantina
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pentru conservarea diversității de plante și animale pe planetă s-au elaborat strategii naționale pentru resursele biologice. În prezent sunt ocrotite în mod special 23 de specii de plante (ex., tisa, zâmbrul, pinul de Banat, laricele spontan, ghimpele, mesteacănul pitic, strugurii ursului, smirdarul, floarea reginei, garofița Pietrei Craiului, iedera albă, papucul doamnei, bulbucii, laleaua pestriță) și 31 de specii de animale (ex., capra neagră, ursul, râsul, acvilele, vulturii, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn). În ceea ce privește speciile periclitate (amenințate) din România (Fig
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9 În DOOM2 biscuit e înregistrat sub această unică formă, dar, în uz, apare frecvent și biscuite (vezi motorul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
viță de vie. De asemenea, se ocupă de studiul soiurilor sub aspectul comportării acestora în diferite ecosisteme viticole, în scopul stabilirii sistemelor de cultură și a tehnologiilor adecvate fiecărui soi sau grup de soiuri pentru obținerea unor producții mari de struguri, de calitate, și susținute an de an. Însuși denumirea de "ampelografie", de origine greacă în care ampelos = viță și graphos = descriere, arată conținutul acestei științe, adică descrierea soiurilor de viță de vie. Aceasta a evoluat de la începuturile ei pînă în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
însuși nu a putut propune unul mai bun. A. Odart, clasifică soiurile de viță de vie în cinci secțiuni, corespunzătoare la cinci epoci de maturare, despărțite de un interval de 10 zile, fiecare secțiune fiind subdivizată în grupe, după culoarea strugurilor. În Germania, încă de la începutul secolului al XIX-lea (1804), primul ampelograf care a încercat să clasifice soiurile de viță de vie a fost Cristian A. Frege, care a publicat o sistemă proprie de clasificare, alegând drept criteriu morfologic forma
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor. În anul 1897, R. Goethe, elaborează o operă clasică privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei universale, publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei universale, publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care propune un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor de viță de vie mai amplu, luând în considerare mai multe organe ale viței de vie, grupând soiurile după culoarea, gustul și forma boabelor; sectarea și perozitatea frunzelor, culoarea și perozitatea lăstarilor, utilizând mai multe coduri: pentru soiurile cu struguri roșii, codul “R” (roso) urmat de o cifră care reprezintă numărul caracterului, codul “N” (negro) pentru cele cu boabe negre și “B” (bianco), pentru soiurile albe, urmate de asemenea, de cifra caracterului analizat . Odată cu dezvoltarea viticulturii, în perioada de după apariția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acestora. Un accent deosebit pune pe importanța caracterelor morfologice și fenotipice, împărțindu-le în două grupe: calitative, care se schimbă mai puțin sub influența condițiilor de mediu (forma și perozitatea frunzelor, forma și culoarea boabelor) și cantitative (mărimea frunzelor, a strugurilor și internodiilor) care prezintă variații puternice sub acțiunea mediului. În primele decenii ale secolului XX, după invazia filoxerei a existat, mai ales în Franța, o activitate ampelografică intensă în favoarea hibrizilor producători direcți, atât pentru crearea de noi soiuri franco-americane, cât
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai puțin caracteristicilor tehnologice. O lucrare de valoare deosebită pentru această perioadă intitulată "Cepages et vignobles de France" apărută în patru volume în perioada 1956 - 1965, avându-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile pentru struguri de vin și soiurile franțuzești și străine pentru struguri de masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în care sunt descrise și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru această perioadă intitulată "Cepages et vignobles de France" apărută în patru volume în perioada 1956 - 1965, avându-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile pentru struguri de vin și soiurile franțuzești și străine pentru struguri de masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în care sunt descrise și clasificate soiurile după culoarea și forma boabelor ca și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vedere al însușirilor agrobiologice, tehnologice și al gradului de rezistență la factorii de stres, boli și dăunători. Astfel, prin hibridarea sexuată controlată, folosind ca genitori soiurile cele mai valoroase, în Italia, Luigi și Antoni Pirovano au obținut noi soiuri pentru struguri de masă (Muscat d'Adda, Italia), în California E. Snyder, F. Harmon și H.P. Olmo, realizează un soi nou pentru struguri de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
controlată, folosind ca genitori soiurile cele mai valoroase, în Italia, Luigi și Antoni Pirovano au obținut noi soiuri pentru struguri de masă (Muscat d'Adda, Italia), în California E. Snyder, F. Harmon și H.P. Olmo, realizează un soi nou pentru struguri de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi nou pentru struguri de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu maturare timpurie, Muscat timpuriu de București, de către Gherasim Constantinescu și Elena Negreanu. Cercetările din domeniul ampelografiei, în ultimile decenii ale secolului XX au fost orientate către crearea de soiuri cu rezistență biologică sporită și complexă la factorii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie există caractere ce pot fi considerate stabile (sexul florii, culoarea boabelor, prezența sau absența semințelor) și altele care prezintă o variabilitate foarte pronunțată (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, densitatea perilor, mărimea boabelor și a strugurilor). În Franța la INRA - Montpellier, a fost creat un program special pentru gestionarea colecției ampelografice de pe domeniul Vassal (Roux, 1933) ce cuprinde 5200 clone și 2100 soiuri), care facilitează identificarea unui soi prin metoda descriptorilor. Acest program a fost întocmit
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri pe baza experienței îndelungate a unor viticultori pricepuți și anonimi și nu pe criterii științifice. Ion Ionescu de la Brad a fost primul specialist din țară, care s-a ocupat de soiurile românești de viță de vie, de sortimentele de struguri de masă, de producerea vinului șampanizat și a propus înființarea școlii de viticultură (Gh. Ionescu Sisești, 1955; A Vasiliu, 1967). În monografiile sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de ampelografie și admisă la congresele viticole de până atunci. Anul 1902 este marcat de apariția primului tratat de Viticultură, avându-l ca autor pe V.S. Brezeanu, în care, se face descrierea pe larg a soiurilor pentru vin și pentru struguri de masă, românești și străine. În anul 1906 se tipărește a doua ediție a Tratatului de viticultură, care va fi reeditat în formă completă în anul 1912, în care autorul prezintă pentru prima dată, probleme legate de procedeele viticole culturale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
română o operă în două părți, în care în prima parte face referiri privind lucrările de înființare și cultivarea viței de vie și de producere a materialului săditor viticol, iar în a doua parte face o descriere a soiurilor de struguri pentru ținutul Transilvaniei și separat pentru soiurile de vin, de desert și de masă. În anul 1913, M. Ambrozi publică o lucrare cu privire la metodele de plantare, întreținerea viilor, alegerea portaltoilor și stabilirea sortimentelor, întocmind o schiță ampelografică pentru 12 soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ecologiei viticole. Rezultatele cercetărilor efectuate cu privire la comportarea soiurilor de viță de vie au înlesnit întocmirea, în anul 1929 a primei liste a soiurilor care pot fi înmulțite în podgoriile din țară. Astfel, au fost admise la înmulțire 13 soiuri pentru struguri de masă și apirene (pentru stafide), 19 pentru vinuri albe, 8 pentru vinuri roșii și roze și trei soiuri pentru vinuri aromate. Tot în această perioadă, se începe activitatea de creare de noi soiuri de viță de vie, promotorul acesteia
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vinuri albe, 8 pentru vinuri roșii și roze și trei soiuri pentru vinuri aromate. Tot în această perioadă, se începe activitatea de creare de noi soiuri de viță de vie, promotorul acesteia fiind Adalbert Kaufman,care obține două soiuri de struguri pentru masă în podgoria Miniș, la Ghioroc: Frumoasă de Ghioroc, rezultată din încrucișarea soiurilor Regina Elisabeta x Chasselas Jaune de Bord și Carola din încrucișarea soiurilor Mézesfehér (Alb mieros) x Perla de Csaba, (citat de Al. Mihalca, E. Lazea, 1990
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]