3,238 matches
-
și eliminarea unei interferențe a constituenților matricei biologice; - blancul “reconstituit” - permite detectarea și eliminarea unei interferențe a substanțelor sau excipienților asociați principiilor active în produsul finit. Datele calibrării sau etalonării sunt raportate grafic (pe hârtie milimetrică). Acest demers permite minimalizarea subiectivității linearității calculate prin metoda regresiei lineare. Trebuie deci calculate: - panta curbei de etalonare; - coeficientul de corelație (r); - intervalul tip de estimare; - intervalul tip al pantei. Concentrația x a substanței de dozat poate fi obținută prin reprezentarea grafică. O altă posibilitate
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
modificările recente sau în curs de desfășurare. De asemenea, se vor pune întrebări specifice cu privire la ceea ce există în jur: "Ce fel de hrană consumă? În ce condiții se hrănesc? Interviurile cu informatorii cheie" devin o sursă esențială de informații, dar subiectivitatea celui care realizează interviul și influența informațiilor trebuie luate în considerare și, acolo unde este posibil, echilibrată prin alte puncte de vedere. Acest lucru este deosebit de important pentru informațiile colectate de la oficiali guvernamentali și de la alți actori politici. În plus
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
clasice. Iată un exemplu în acest sens: "dintre toate capcanele care ne amenință în munca noastră, sunt două de care am fost învățați să ne ferim ca de ciumă: să acceptăm să "participăm" la discursul indigenului și să cedăm tentațiilor subiectivității. Nu numai că mi-a fost imposibil să le evit, dar cu ajutorul lor am elaborat partea cea mai importantă a etnografiei mele"27. Detașarea de obiectul cercetării a dus de multe ori la o limită periculoasă în cercetările socio-antropologice: privirea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
occidentali. Este necesar, dar nu suficient. Există importante cercetări și studii pe tema magiei și vrăjitoriei publicate în Europa de Est și în special în România 28 (evident, nu am pretenția de a epuiza lista publicațiilor importante, asumându-mi în același timp subiectivitatea selecției). Întrebarea care s-ar pune ar fi următoarea: se identifică magia cu vrăjitoria? Cei doi termeni sunt sinonimi? Nicidecum. La noi sunt mai mulți autori care au încercat să spulbere această veche și vinovată confuzie. Dintre ei, eu aș
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cauza fenomenului deoarece promovează unui stil didactic deficitar prin suprasolicitarea intelectuală și nervoasă a elevilor (exces de sarcini didactice), prin rigiditate intelectuală (pretenția impusă elevului de a nu se abate de la litera manualului sau de la explicațiile oferite la ore), prin subiectivitate sau rigiditate În evaluare. Toate aceste comportamende determină o ambianță apăsătoare, stresantă pentru elevi, astfel Încat aceștia nu-și doresc decăt să evadeza, să evite aceste ore. Pe lângă factorii școlari, familia sau grupul de prieteni mai pot sustrage elevul de la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cartea sa Emile sau Despre educație, dezvoltă ideea educației omului pentru a deveni cetățean. În nuvela Julie sau La nouvelle Héloïse deschide porțile preromantismului. Cartea Confesiuni deschide era autobiografiilor moderne, iar Visările unui hoinar singuratic pe cea a introspecției în subiectivitate. În Discurs asupra inegalității și Contractul social pune piatra de hotar a socio-politicii. Semnează tot ce a scris toată viața astfel: "J.J. Rousseau, Cetățean al Genevei", mândru că aparține unui stat guvernat democratic de un consiliu de 200 de membri
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
condensate de experiența, având corespondenta în constatările psihologiei științifice. Cunoașterea comună este stratificată, rezultând cunoaștere științifică, fără a fi în mod necesar corectă sau greșit și reciproc, deoarece cunoașterea comună are o serie de limite. Limite ale cunoașterii comune: a. Subiectivitatea - există prejudecăți. b. Absolutizarea experienței personale. c. Confuzia între familiar și cunoscut. d. Operează adesea la nivelul aparențelor. e. Lipsa preciziei. f. Erori, ce provin din fenomene banale - ordinea prezentării informațiilor. g. Evaluările oamenilor comuni sunt contrazise de cercetările științifice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de concept, exemple fiind un nou concept de automobil, avion, elicopter, concept armă, strategie, concept organizare, concept scop, concept inițiativă, concept utilitate, etc... Se pot diferenția și concepte metafizice clasice precum conceptele de: existență, ființă, finalitate, substanță, gândire, realitate, obiectivitate, subiectivitate, cauzalitate, necesitate, contingență. Conceptul cuprinde, am putea spune fie o informație-realitate precis denominabilă, cuprinzând sensul sau mulțimea sensurilor alocabile unui cuvânt, fie o realitate compozită, mulți-semnificantă, localizabilă și descriptibila modal prin conexiunea specifică a unui sir de concepte distincte, necontradictoriu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
acestora răspunsuri sincere. Avantajele metodei sunt date de posibilitatea obținerii unor informații numeroase și variate, direct de la sursă, într-un timp relativ scurt, precum și faptul că nu necesită aparatură sofisticată ori instalații speciale. Dezavantajele provin din gradul destul de mare de subiectivitate atât al experimentului, cât și al subiectului și din eventuala lipsă de receptivitate determinată de lipsa de motivare a subiectului. Alături de convorbire se utilizează și interviul care se deosebește de aceasta doar prin faptul că în cadrul interviului, locul experimentatului nu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la care parti- cipă din pasiune]. 6. Verbele de percepție evidențială Verbele de percepție evidențială se disting de celelalte verbe de percepție prin semantica inerent modală, evaluativă. Acestea exprimă observarea pe cale perceptuală a unor proprietăți cu un grad variabil de subiectivitate ale referenților din poziția subiectului sau a locativului: (216) Ioana arată bine./ Toyota asta arată a Skoda. (217) Muzica sună interesant./ Limba lor sună a olandeză, dar poate fi și suedeză. (218) În grădină miroase a flori de iasomie. Această
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și exterior: această dualitate a dus la mai multe interpretări sau înțelegeri a diferitelor opere de artă modernă. Mai mult, această distincție a dus la un nou sens al sensibilului și a dat o capacitate nouă esteticii pentru a reconfigura subiectivitatea. Lessing pleacă de la această idee pentru a evidenția diferența dintre poezie și artele vizuale, implicând un tip de ierarhizare valorică a artelor. Chiar dacă nu ne propunem nici un fel de ierarhizarea a artei, ontologia diferențială a lui Lessing ne ajută în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înțelegem opera de artă ca un obiect al unor experiențe trăite, ceea ce-l face pe Heidegger să înțeleagă arta ca o expresie a vieții umane (Lebens). Pentru a avea experiența unui obiect, subiectul trebuie să iasă din imanenta sferă a subiectivității sale, pentru ca mai apoi să se întoarcă înapoi în sfera subiectivității sale împreună cu experiența sa. Pentru Heidegger, o experiență trăită înseamnă o intensificare a modului nostru de a trăi, o relație cu experiență trăită (Erlen - das Erlebnis) și viață (Lebens
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ceea ce-l face pe Heidegger să înțeleagă arta ca o expresie a vieții umane (Lebens). Pentru a avea experiența unui obiect, subiectul trebuie să iasă din imanenta sferă a subiectivității sale, pentru ca mai apoi să se întoarcă înapoi în sfera subiectivității sale împreună cu experiența sa. Pentru Heidegger, o experiență trăită înseamnă o intensificare a modului nostru de a trăi, o relație cu experiență trăită (Erlen - das Erlebnis) și viață (Lebens). Pericolul apropierii artei de viața vine din posiblitatea unei deschideri infinite
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
structuri. Manifestarea artei se face prin experiența subiectivă prin care arta își poate comuica sensurile și simbolurile. Termenul de joc devine esențial în ontologia operei de artă în cadrul relației date pentru că "subiectul experienței artei, ceea ce rămâne și îndură, nu este subiectivitatea persoanei care o experimentează ci opera în sine [...] astfel modul de a fi al jocului devine semnificativ"43. Jocul are propria esență și este un concept autonom și ajunge să fie prezent (Darstellung) prin intermediul experienței subiectului. La nivelul ontologic conceptul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de vedere ontologic, aceasta trebuie să fie disponibilă pentru contemplare 1. Întrebarea ce se ridică este: ce legătură există între contemplare, imagine și reprezentare? Dacă este cazul să contemplăm reprezentarea, noi analizăm doar datul care, pentru intelect, e doar o subiectivitate goală a existentului. Reprezentarea este, prin urmare, un semn hypomnestic. Cu alte cuvinte, în analiza semnului ca atare semnul rămâne neatins din punct de vedere al obiectului. Se impune o distincție între semnul hypomnestikon și semnul endeictic: prin primul înțelegem
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Mergând pe această direcție arta este înțeleasă ca trecerea subiectului din starea mundană într-o stare imaginară ce elimină reprezentarea: arta este înțeleasă ca stare meditativă prin care putem experimenta momentul artei - arta devine prezență. Prin momentul artei se depășește subiectivitatea, întrucât afectul este transuman. În Diferență și repetiție, Deleuze analizează arta în termeni ontologici noi. În locul termenilor de existență și posibilitate, arta9 este analizată în termenii de actual și virtual. Există pericolul, spune Deleuze, ca virtualul să fie confundat cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este văzută și ca mijloc între percepție și gândire, fiind conectată, prin senzație, la facultatea intelectului. Relația dintre imagine și senzație caracterizează întregul proces al funcționalității imaginii care poate varia în intensitate, poate eluda descripțiile și care este caracterizat de subiectivitate. După Coolingwood teoria imaginației nu poate să scape senzației întrucât, conform tradiției, tot ceea ce vine din senzație nu e nimic mai mult decât imaginație, prin urmare "imaginația este, astfel, noua forma pe care sentimentul o ia atunci când e transformat de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
oferă un effet de réel prin structura lor narativă. Prin intermediul lor se creează o nouă viziune a realității, oferind în permanență un sentiment de simulare. Narativitatea cinematografică duce la identificarea unui proces de dizolvare a structurii sale ontologice anunțând sfârșitul subiectivității. Acest lucru intră în opoziție cu narativitatea tradițională, care oferă o "existență transcendental teologică și își reproduce principiul cauzalității într-o construcție coerentă a spațiului și timpului aplicată în literatura realistă și fantastică"17. Realitatea cinematografică duce la suprarealism prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
însă, multe dintre ele nu mai răspund problematicii reale, ajung să reprezinte doar niște sloganuri fără a putea fi corelate în practică. In comunicarea părinți -profesor pot interveni : - problemele de ascultare ; - lipsa conexiunii inverse ; - falsa conexiune inversă,rezistența la critică ; - subiectivitatea ;inadvertențele de limbaj ; - barierele culturale, etc. Problemele de ascultare apar atunci când profesorul crede că a comunica cu părinții înseamnă doar a transmite informații, fără a le lăsa acestora din urmă dreptul la replică. în acest caz comunicarea este de fapt
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
punctul de vedere al profesorului ! Rezistența la critică poate fi unul dintre cele mai frecvente obstacole în comunicare. Analiza acțiunilor profesorului, critica lor trebuie să fie constructive. Părintele are dreptul de a interveni atunci când activitatea profesorului afectează negativ evoluția copilului ! Subiectivitatea este tendința profesorului de a “selecta” informațiile doar prin filtrul personal, al afectivității. Părintele trebuie să-I convingă pe profesor că al sau copil este unic, deosebit ! Inadvertențele de limbaj pot declanșa carențe mari în comunicarea profesor părinte, un stil
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
recunoaște, de altfel, că meritul ei principal rămâne acela de a fi fost „al doilea moment teoretic și ultimul în istoria simbolismului românesc” (Marin Bucur). Dacă, pentru a nu suporta povara imixtiunii socialului, atât proza, cât și teatrul evoluează înspre subiectivitate și atmosferă lirică - prin Jurnalul unui pribeag de Ion Minulescu, Din lumea gândurilor de Al. I. Zamfirescu (Matei Elian), prin poemele în proză și dramatice semnate de Ervin, precum În ostrovul de vis, Steaua amintirii, Fântâna blestemată, prin Darul muzelor
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
termeni atât de restrictivi și de abstracți, diplomația trebuie să respecte și o a treia regulă. 3. Diplomația trebuie să privească scena politică și din punctul de vedere al celorlalte state. „Nimic nu este mai fatal pentru o națiune decât subiectivitatea dusă la extrem și totala lipsă de considerație față de ceea ce ceilalți speră sau de care se tem în mod natural”9. Ce constituie interesele naționale ale celorlalte state în termeni de securitate națională? Sunt ele compatibile cu cele ale propriului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
multor trăsături pozitive de personalitate la membrii grupului poate favoriza coeziunea grupului, aplanarea mai ușoară a conflictelor, echilibrarea echipei. Când într-un grup de muncă sau compartiment al organizației conducătorii formali dispun de prea multe trăsături de personalitate negative (autoritate, subiectivitate, injustiție etc.) de îndată apar structurile informale ce vor intra în conflict cu cele formale. Mărimea grupului. Grupurile cu un număr mai mare de membri sunt mai des supuse fenomenului subgrupării și, deci, apariției relațiilor de necoincidență conflictuală dintre lideri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
va fi, în ce anume vor consta noile structuri, ce modificări vor aduce, în ce măsură acestea îl vor afecta personal, se preiau și se transmit tot felul de informații, de cele mai multe ori din surse neautorizate, la care se adaugă și propria subiectivitate, fapt care duce, în final, la deformarea lor); schimbări de statute și roluri (au loc treceri de la o poziție la alta, de la poziția de conducător la cea de subordonat sau invers, din posturi de conducere în posturi de execuție, din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în plan obiectiv, la nivel de productivitate, și în plan subiectiv, psihologic, la nivelul satisfacției, atitudinilor etc.). Criteriul descris, fiind calitativ, oferă posibilitatea unei mai bune evaluări a eficienței stilurilor de conducere. Totuși, el introduce un grad prea mare de subiectivitate, contribuind astfel la psihologizarea activității de conducere, ceea ce constituie una dintre limitele sale. • Consecințele practicării de lungă durată a stilurilor de conducere. Un asemenea criteriu sugerează că nu trebuie să fim satisfăcuți doar de efectele imediate, momentane ale practicării unui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]