2,723 matches
-
sănătății populației care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază. ... (2) Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, pe baza următoarelor principii: ... a) alegerea liberă a casei de asigurări de sănătate; ... b) solidaritate și subsidiaritate în colectarea și utilizarea fondurilor; ... c) alegerea liberă de către asigurați a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu și a unității sanitare; ... d) participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului național unic de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167728_a_169057]
-
se bazează pe un dublu principiu, al excelentei științifice și tehnologice și al relevantei față de obiectivele menționate mai sus. În plus, urmărindu-se o abordare cost-beneficiu dictată de preocuparea pentru o alocare optimă a finanțării publice europene și în conformitate cu principiul subsidiarității, temele pentru cel de al cincilea program-cadru și obiectivele corespunzătoare sunt selectate pe baza principiului conform căruia Comunitatea va acționa numai dacă și în măsura în care obiectivele nu pot fi realizate în măsura suficientă de către statele membre. 2. În aplicarea principiilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239410_a_240739]
-
fi realizate în măsura suficientă de către statele membre. 2. În aplicarea principiilor de mai sus programul-cadru va fi definit pe baza unui set de criterii comune, împărțit în trei categorii. - criterii referitoare la "valoarea adăugată" a Comunității și la principiul subsidiarității: ● necesitatea de a stabili o "masă critică" în termeni de resurse umane și financiare, în mod deosebit prin combinarea experienței complementare și a resurselor disponibile în diferite state membre; ● contribuția semnificativă la punerea în aplicare a uneia sau a mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239410_a_240739]
-
a avut drept rezultat înființarea, prin Tratatul de la Maastricht, a Comitetului European al Regiunilor, și prevederea posibilității ca statele membre să fie reprezentate în Consiliul UE de către miniștri din guvernele lor regionale. Activitatea Comitetului se bazează pe trei principii importante: Subsidiaritatea Acest principiu, înscris în tratate în același timp cu înființarea CoR, afirmă că, în cadrul Uniunii Europene, deciziile trebuie luate la nivelul cel mai apropiat posibil de cetățean. Așadar, Uniunea Europeană nu ar trebui să preia sarcini pentru care sunt mai potrivite
Comitetul Regiunilor () [Corola-website/Science/304493_a_305822]
-
pe agenda UE. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în urma ratificării sale de către toate statele membre, CoR a dobândit dreptul (statutul privilegiat) de a sesiza Curtea Europeană de Justiție (articolul 8 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității). CoR are 350 de membri titulari și tot atâția membri supleanți, numărul de membri din fiecare stat membru reflectând în mare populația acestuia. Numărul membrilor pe țară este următorul: Președintele Ales pentru un mandat de doi ani și
Comitetul Regiunilor () [Corola-website/Science/304493_a_305822]
-
Textul Constituției recunoaște în mod explicit rolul și competențele autorităților locale și regionale; de asemenea, acordă CoR dreptul de a iniția acțiuni în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene pentru a contesta actele legislative ale UE care nu respectă principiul subsidiarității. Mai 2004: extinderea UE În urma aderării a zece noi state membre, numărul membrilor CoR crește de la 222 la 317. Februarie 2006: un nou mandat CoR începe un nou mandat de patru ani. Prioritățile sale politice includ sprijinirea rolului autorităților locale
Comitetul Regiunilor () [Corola-website/Science/304493_a_305822]
-
extinderea UE Odată cu aderarea României și a Bulgariei, numărul membrilor CoR crește de la 317 la 344. Decembrie 2009: Tratatul de la Lisabona Confirmă dreptul CoR de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a-și apăra prerogativele și principiul subsidiarității - un drept deja recunoscut de Convenția privind viitorul UE. Această nouă competență va consolida rolul politic al CoR, oferindu-i acestuia posibilitatea de a acționa mai eficient pe scena UE, în beneficiul autorităților locale și regionale. De asemenea, Tratatul de la
Comitetul Regiunilor () [Corola-website/Science/304493_a_305822]
-
Mondial. Apărută ca o reacție la atacurile împotriva bisericii și a catolicismului, creștin-democrația reprezintă expresia politică a creștinismului catolic. Creștin-democrația a reprezentat o mediere între liberalism (individualism) și socialism (colectivism), aducând în politică și elemente noi precum morala creștină și subsidiaritatea. Considerată în multe țări europene drept o formă de neoconservatorism, creștin-democrația se intersectează cu conservatorismul în puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul față de valorile tradiționale, credința și familia. Democrația creștină este o ideologie politică, care urmărește să aplice principiile creștine
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
până la 10% și că ele ar trebui să folosească biocombustibili. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai ambițioase acțiuni a unei regiuni industrializate împotriva încălzirii globale. Uniunea Europeană funcționează conform și în cadrul competențelor acordate de tratate și pe principiul subsidiarități (care dictează că o acțiune va fi luată doar atunci când un obiectiv nu poate fi atins de statele membre fără intervenție comunitară). Legislația elaborată de instituțiile Uniunii Europene sunt trecute în forme variate. În general, ele pot fi clasificate în
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
62% din populația electorală a Uniunii. Organele auxiliare sunt alcătuite din Secretarul General, Biroul de reprezentare permanentă Bruxelles-diplomați, șefii acestor delegații întâlnindu-se săptămânal în Coreper care veghează la respectarea unor principii și norme pe principiul legalității, principiul proporționalității, principiul subsidiarității și principiul justificării actelor, precum și Comitetul pentru Vize, Comitetul Special pentru Agricultură și Comitetul Regiunilor. Are funcții bugetare și legislative, funcție de definire a politicilor și de coordonare, competență de a stabili toate îndemnizațiile ce țin loc de renumerație, apare ca
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
la creșterea eficienței operaționale, și că corupția este mai răspândită în sectoarele non-privatizate. În plus, există dovezi care sugerează că activitățile neoficiale și extrajudiciare sunt mult mai răspândite în țările care au privatizat mai puțin. În Uniunea Europeană se aplică principiul subsidiarității: un servici guvernamental este furnizat de către cea mai mică autoritate locală care îl poate oferi. Un exemplu ar fi distribuirea fondurilor europene de către macro-regiuni sau sub-regiuni. Această practică descurajează deturnarea de fonduri pentru că inclusiv sumele mici de bani vor fi
Corupție () [Corola-website/Science/304183_a_305512]
-
autorităților locale. Aceasta prevede că principiul autonomiei locale trebuie să fie recunoscut în legislația internă și, dacă este posibil, în constituție. Autoritățile locale trebuie să fie alese prin vot universal, fiind cel mai veche instrument juridic de a stabili principiul subsidiarității.
Carta Europeană a Autonomiei Locale () [Corola-website/Science/333704_a_335033]
-
antitradiționaliste. În schimb, distributismul caută să subordoneze activitatea economică vieții umane în ansamblu, vieții noastre spirituale, intelectuale și familiale”. Unii văd distributismul mai mult ca o aspirație, care a fost applicantă cu succes pe termen scurt prin respectarea principiilor de subsidiaritate și solidaritate (acestea fiind încorporate în cooperative și mici afaceri de familie locale, independente financiar), deși susținătorii dau ca exemple istorice a viabilității pe termen lung a distributismului perioade precum Evul Mediu. O influență deosebită în dezvoltarea teoriei distributiste au
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
familiei umane. Ca urmare, sistemul economic al unei societăți ar trebui să se concentreze în primul rând pe prosperitatea familiei ca element de bază, dar nu în cadru izolat: ci la un nivel adecvat al contextului familial, așa cum presupune principiul subsidiarității. Aplicarea acestei doctrine este evidentă în modul cum distributismul promovează familia și nu persoana ca model de bază de proprietar. În consecința distributismul se străduie ca majoritatea proprietarilor mijloacelor de producție să fie mai degrabă familii decât persoane individuale. Așadar
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
bază de proprietar. În consecința distributismul se străduie ca majoritatea proprietarilor mijloacelor de producție să fie mai degrabă familii decât persoane individuale. Așadar familia este de o importanță vitală pentru esența gândirii distributiste. Distributismul pune un mare accent pe principiul subsidiarității. Acest principiu spune că acțiunile care pot fi efectuate de o unitate (socială, economică, ori politică) mai mică nu trebuie să fie efectuate de o unitate mai mare. Papa Pius al XI-lea, în „Quadragesimo Anno”, a oferit formularea clasică
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
Anno”, „orice activitate socială ar trebui prin natura sa să ofere ajutor membrilor entității sociale, și niciodată să nu-i distrugă sau să-i absoarbă.” Pentru a preveni organizațiile private mari de a domina politic, distributismul aplică acest principiu al subsidiarității la acțiuni atât economice cât și sociale și politice. Esența subsidiarității este exprimată concis în proverbul Chinezesc „Dă-i cuiva un pește și o să-l hrănești pentru o zi, învață pe cineva să pescuiască și-l hrănești pentru o viață
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
ajutor membrilor entității sociale, și niciodată să nu-i distrugă sau să-i absoarbă.” Pentru a preveni organizațiile private mari de a domina politic, distributismul aplică acest principiu al subsidiarității la acțiuni atât economice cât și sociale și politice. Esența subsidiarității este exprimată concis în proverbul Chinezesc „Dă-i cuiva un pește și o să-l hrănești pentru o zi, învață pe cineva să pescuiască și-l hrănești pentru o viață”. Distributismul favorizează eliminarea securitații sociale în baza faptului că face oamenii
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
afaceri interne ( JAI) , însă coerența și unitatea erau asigurate prin cadrul instituțional unic. Tratatul deschide o nouă etapă în integrarea europeană, consolidând legitimitatea democratică a instituțiilor și dimensiunea socială a Uniunii, permițând lansarea integrării politice: instituie cetățenia europeană, generalizează principiul subsidiarității și al proporționalității, ca principii funcționale ale Uniunii Europene, rolul Parlamentului este consolidat, tot în plan instituțional Tratatul ridică Curtea de Conturi la rang de instituție. În procesul evolutiv al integrării europene, adoptarea Tratatului de la Amsterdam (1997) se înscrie ca
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
viitoare stabilesc pentru politica Uniunii Europene o serie de instituții. Sistemul politic rezultat din aceste acte reflectă prin structura sa principiul democratic al separării puterilor în stat în puterea legislativă, executivă și judiciară (juridică), iar în ce privește procesul legislativ urmărește principiile subsidiarității și proporționalității. Instituțiile sistemului sunt: Consiliul European este după adoptarea Tratatului de la Lisabona o instituție a Uniunii Europene. Consiliul European este alcătuit la ora actuală din șefii de stat și de guvern ai țărilor membre, Președintele Uniunii Europene, Președintele Comisiei
Sistemul politic al Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302416_a_303745]
-
În afară de aceasta există anumite competențe care pot fi delegate UE numai de țările membre. UE nu-și poate deci asuma alte competențe fără acordul statelor membre. În ce privește actul legislativ exercitat de Uniunea Europeană se aplică aici două principii de bază. Principiul subsidiarității, aplicat în politica UE prin Tratatul de la Maastricht, spune că deciziile politice trebuie delegate la nivelul cel mai inferior posibil, deci forurilor politice naționale, regionale sau locale din țările membre. Uniunea Europeană nu oferă aici decât asistența necesară, în cazul în
Sistemul politic al Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302416_a_303745]
-
Misiunea Curții este să vegheze la respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Protocoalelor suplimentare de către statele semnatare. Sistemul de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale introdus de Convenția Europeană a Drepturilor Omului ("Convenția") se întemeiază pe principiul subsidiarității. Este, în primul rând, de competența statelor părți la Convenție să garanteze aplicarea acesteia, iar ("Curtea") nu trebuie să intervină decât atunci când statele nu și-au respectat obligațiile. Controlul exercitat la Strasbourg este activat, în principal, prin intermediul cererilor individuale, cu
Curtea Europeană a Drepturilor Omului () [Corola-website/Science/302231_a_303560]
-
Federaliștii promovează o constituție europeană. Ei spun că este nevoie de o arhitectură instituțională care să aibă în mijloc Parlamentul European. Toate celelalte instituții ale UE ar trebui să se bazeze ca legitimitate pe Parlamentul European. Este necesară prezența principiului subsidiarității, adică statul supranațional nu dispune decât de acele competențe care fac necesară funcționarea lui, nivelul local, dar și cel național dispun mai ales de competențele necesare funționării sistemului instituțional. Sistemul supranațional este cel care dispune de cele mai multe și cele mai
Teorii de integrare europeană () [Corola-website/Science/318965_a_320294]
-
Tratatul ar fi consolidat foarte mult procesul democratic în sânul Federației, propunând o dublă participare: a popoarelor și a statelor. Ĩn același timp, se făcea referire la comunitățile locale și regionale precum și rolul lor în construcția statului supranațional european. Principiul subsidiarității, un element important al federalismului, figura, de asemenea, în noul tratat. Conform acestui principiu, instituțiile comune păstrau doar acele competențe pe care le puteau îndeplini într-o manieră mai satisfăcătoare decât statele membre. Proiectul consolida instituțiile europene, astfel că Parlamentul
Federalism european () [Corola-website/Science/321988_a_323317]
-
centralizată guvernare europeană care rezolvă problemele „de pe plan intern european”. Or, politicile europene de până acum, care au ridicat întotdeauna steagul descentralizării și au luptat pentru promovarea democrației locale definind foarte precis și fără posibilitate de interpretare defavorizantă termenul de „subsidiaritate”, conferă sloganului „Mai multă Europă” aceste sensuri și nicidecum altele. El înseamnă „Mai multă descentralizare”, „Mai multă democrație locală, regională și interstatală”, „Cât mai multe probleme rezolvate în interiorul democratic al comunităților locale sau zonale, al națiunilor și populațiilor după caracteristicile
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
și nicidecum altele. El înseamnă „Mai multă descentralizare”, „Mai multă democrație locală, regională și interstatală”, „Cât mai multe probleme rezolvate în interiorul democratic al comunităților locale sau zonale, al națiunilor și populațiilor după caracteristicile lor, dar cât mai puține delegate prin subsidiaritate guvernelor care, la rândul lor, tot prin justificată și echilibrată subsidiaritate, transferă unele atribuții organismelor continentale. Aceasta este singura formă democratică de a înțelege imperativele globalizării, care se referă în primul rând la piața economică și la progresul tehnic, dar
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]