4,020 matches
-
Ulmu (în trecut, și General Poetaș) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Jugureanu și Ulmu (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului și este traversată de șoseaua județeană DJ203, care leagă comuna spre nord-vest de Făurei (DN2B) și Jirlău și mai departe de comunele buzoiene Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului, și spre est de Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
județeană DJ203A, care duce spre vest către Galbenu și spre nord-est către Balta Albă, Ghergheasa și Valea Râmnicului (toate în județul Buzău; unde se termină în DN2). La Vișani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203T, care duce spre sud-vest către Jirlău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,72%), cu o minoritate de romi (13,91
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
Ciorgăul zmăului” spre izvoarele de la “Grajdurile Pometului” indică o activitate ceramică foarte intensă, iar materialul arheologic de aici, foarte bogat și interesant, indică puterea economică a centrului de olari de aici. Amfiteatrul roman de la Porolissum este situat pe panta de sud-vest a dealului Pomet, la 100 de metri de latura din această parte a castrului. Acesta este cel mai mare amfiteatru din provinciile dacice, arena măsurând 66,5x52 metri. A fost construit în două faze pe perioada stapanirii romane: o fază
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Populația satului Pietroșani a atins un maxim în anul 1956(6527 locuitori),iar a comunei Pietroșani (împreună cu satul Pietrișu) a atins un maxim în anul1959(8195 locuitori). Există câteva monumente de interes local și anume: situl arheologic Locul Popilor din sud-vestul comunei conținând ruinele castrului roman de la Reca; ruinele bisericii "Sfânta Treime"(1812); ruinele morii Lapati-Știrbey (prima parte a secolului al XIX-lea); conacul Știrbey (a doua jumătate a secolului al XIX-lea); casa Petre Rădulescu (1891),casa Tache Nuțu - actuala
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
57ș00'N 1ș30'E 52ș30'N 3ș10'E 51ș32'N 2ș06'E Zonele de responsabilitate comună sunt următoarele: 1. Belgia, Franța și Regatul Unit Regiunea mării între paralele 51ș32'N și 51ș06'N. 2. Franța și Regatul Unit Canalul Mânecii la sud-vest de paralela 51ș06'N până la o linie care leagă punctele 49ș52'N 07ș44'V și 48ș27'N 06ș25'V. 3. Danemarca și Suedia Regiunea mării între liniile din Strâmtoarea Skagerrak care unesc următoarele puncte: 57ș54'N 11ș28'E 57ș44',8N
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86022_a_86809]
-
vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu (12 mai 1692), în care sunt menționați 12 boieri care participă la hotărnicia moșiei Nenciulești a mănăstirii Cotmeana. Între boieri sunt menționați ”Tudor Logofăt, fiul lui Tudor Paharnic din Plopi” (Ecaterina Țânțăreanu, Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în sec. XIV-XVII. Temeiuri istorice și arheologice, Editura Renaissance, București, 2010, p. 62). O altă mențiune istorica datează de după Unirea Principatelor (1859), când o delegație din satul care atunci aparținea Episcopiei Argeșului a mers la Cuza pentru a-l
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
1241,14 hectare, din care intravilan 142,7 ha, iar extravilan 1098,44 ha. Din punct de vedere administrativ, Marinul face parte din județul Sălaj, comuna Crasna. La sud-est se învecinează cu satul Peceiu, la sud cu satul Bănișor, la sud-vest cu satele Ban și Fizeș, la vest cu Valcău de Jos, iar la nord cu cătunul Ratovei și cu satul Huseni. Primarul comunei Crasna este juristul Emeric POP. Marinul se găsește la 3 km de localitatea Bănișor, 7 km față de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
a Carpaților, aflată la vremea aceea sub stăpânire Austro-Maghiară. Oamenii acestor meleaguri făceau parte din neamul tracilor, care la rândul lui era format dintr-un mare număr de triburi întinse într-o bună parte a Europei și în partea de sud-vest a Asiei. Dintre aceste triburi amintim: odrizii, bessii, triballii, moesii, geții, dacii. Aceste triburi uneori colaborau și se sprijineau reciproc, alteori se ciocneau între ele pentru locuri mai bune de trai. În fruntea tribului se afla șeful tribului care era
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Epoca română,sec.II - III p. Chr.). La Sud de sat și la Est de satul Poiana, pe malul Dunării. Așezare Aceasta comună este așezată în partea sudică a județului. Se află la 35 Km față de capitală județului, pe direcția sud-vest. Se află la o distanță de 115 Km față de capitală României. Date despre relief Comună Traian este așezată în partea centrală a Câmpiei Române, în sectorul vestic al Câmpiei Munteniei. Comună este așezată în extremitatea sud-estică a Câmpiei Boianului la
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
face schimb de marfuri cu negustorii nord-dunareni. Multiple descoperiri arheologice și-au găsit ecoul în literatura de specialitate. Ruinele unei fortificații în punctul “La cetățuie”, de unde provin materiale române, bizantine și slave, situat pe o înălțime care domină localitatea dinspre sud-vest, abundență monedelor române și bizantine, valul de pământ care înconjoară Niculitelul dinspre sud-sud-vest, bisericuța “Sf. Atanasie” care pare să rezide dintr-o capelă bizantina, ca și cele treisprezece monede medievale, aparținând foarte probabil unui tezaur din vremea lui Vlaicu Vodă
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Transilvania, România. Satul are aproximativ doua treimi locuitori de etnie Maghiara si o treime locuitori de etnie Romana. Localitatea este amplasată la extremitatea nordică a județului Sălaj, la limita cu județul Maramureș. Între localitățile, Cehu Silvaniei la sud, Motiș la sud-vest, Oarța de Jos la nord-vest, și Someș-Uileac la nord, nord-est. Din arealul așezarii, provin câteva dovezi istorice, din epoca veche a bronzului. Într-o prestigioasă lucrare, elaborată de arheologii, Sabin Adrian Luca și Nicolae Gudea, intitulată Repertoriul arheologic al județului
Ulciug, Sălaj () [Corola-website/Science/301847_a_303176]
-
Române, subdiviziunea Câmpia Boianului, la contactul acesteia cu terasa a VI-a, a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia care o mărginesc pe latura vestică respectiv sudică. Vecinii teritoriului administrativ sunt: Vatra satului este amplasată în partea de sud-vest a teritoriului administrativ, fiind străbătută de drumul național DN51A, Turnu Măgurele - Zimnicea și drumul comunal 9, Viișoara-Vânători . Satele vecine se află la distanțe mici sau mijlocii după cum urmează: Piatra 2 km, Lisa 5 km, Suhaia 8 km, legătura fiind asigurată
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
parte a teritoriul studiat o constituie o suprafață aproape plană interfluvială cuprinsă între cele două văi ce o mărginesc: valea Găuriciului și valea Călmățuiului. Are o orientare generală NE-SV cu o dezvoltare mai mare în partea de sud și sud-vest unde aspectul general se modifică, interfluviul fiind străpuns de câteva văi scurte: Cazanului, Marcului Siliștei și Adâncata. Interfluviul are altitudinile cuprinse în general între 80 și 90 m.Unele sectoare ale interfluviului poartă diferite denumiri provenite de la poziția geografică fie
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
scurtă și trebuie aleasă cu mare grijă, prea devreme nu se poate lucra din cauza excesului de umiditate iar prea târziu din cauza compactării terenului, uneori în primăverile ploioase unele găvane rămânând necultivate. Din punct de vedere morfogenetic partea de sud și sud-vest a teritoriului este cuprinsă în cadrul terasei a VI-a Greaca a Dunării și micro-terasele locale ale râului Călmățui. Terasa a VI-a a Dunării, al cărui pod de terasă are altitudini de 60- 62 m este cuprinsă între localitățile Daia
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
sunt prezente două micro-terase locale, slab dezvoltate ce se continuă pe teritoriul comunei Piatra, acolo unde sunt mult mai dezvoltate. Aceste micro-terase se deschid parcă în evantai pe direcție NE-N-NV începând de la valea Cazanului, cu o ușoară înclinare spre vest, sud-vest. Micro-terasa I-a are altitudini cuprinse între 25-50 m, cu o dezvoltare spre NV ca un câmp aproape neted ușor înclinat, străjuind valea Călmățuiului și valea Marcului. În partea de vest se găsește măgura Drăgăicii, 53 m, numele provenind de la
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
în general expoziție vestică și sudică, continuând în cea mai mare parte a lor fruntea terasei Dunării. Versantul vestic, limitează vatra satului la sud, are valori ale pantei de 10-11 grade, prezintă rupturi de pantă pe profil în partea de sud-vest, iar din loc în loc există ravene de dimensiuni variabile cărora localnicii le spun “andace” atribuindu-le și denumiri sugestive: ”Miturică”’ “Fântana Mare”, “La Dragomirescu”. Pentru stabilizarea versantului și implicit pentru stoparea avansării ravenelor în anii 1970 s-au făcut plantări
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
plantate cu viță de vie nobilă, zona fiind cunoscută de localnici sub numele de “terasări”. Către lacul Suhaia, în anumite locuri sunt prezente rupturi de pantă (maluri abrupte) cu înălțimi de 4-10 m. Lunca se desfășoară în partea de vest, sud-vest, pe o suprafață de cca., 100 ha, de o parte și de alta a albiei minore a Călmățuiului, înainte de vărsarea în lacul Suhaia. Lunca Viișorii este o componentă a văii Călmățuiului, care este o vale interioară, mijlocie, asimetric alternativă cu
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
cândva, aproape de vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta CFR Bârzești, pe terasa inferioară a râului Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură materială aparținând fazei A Cucuteni, Hallstatt-ului, La Tène-ului precum și secolelor II-IV d.H. Pe Dealul Morii, între pârâul Muntenești și valea râului Bârlad s-au
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
Ciofeni. Biserica nouă are formă de navă, este foarte mică în raport cu numărul locuitorilor în scădere și are hramul "Sfânta Cuvioasă Parascheva". Datorită numărului mic de enoriași, dintotdeauna aici a oficiat serviciul religios preotul din satul Brăhășoaia, aflat la 3 km sud-vest de Cănțălărești. Prin anii '50 ai secolului al XX-lea s-a înfiripat o efemeră activitate culturală și tot atunci au fost proiectate și primele filme artistice sau de propagandă, dar un cămin cultural cu local propriu n-a existat
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
Jitia este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Cerbu, Dealu Sării, Jitia (reședința), Jitia de Jos și Măgura. Comuna se află în sud-vestul județului, în Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se termină în DN2), iar DN2R o leagă de Vintileasca. Șoseaua județeană DJ204C
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
formată din satele Diocheți-Rediu, Frecăței, Movilița (reședința), Trotușanu și Văleni. Comuna se află în zona de nord-est a județului, la nord-est de orașul Panciu, pe malul stâng al râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua județeană DJ205H, care îl leagă spre sud-vest de Panciu și spre nord de Păunești și Pufești (unde se termină în DN2). La Movilița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205J, care duce spre sud tot la Panciu, pe o rută ce trece Zăbrăuțiul mai în aval
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță blândă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 8 și 10 °C. Vânturile bat în general dinspre nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna pe direcția vest-est este râul Bârlad, afluent al Siretului. Specii de faună: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), potârnichea ("Perdix perdix"), cârtița ("Talpa europaea"), popândăul ("Spermophilus citellus
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
în așezarea gravettiană de la terasa Lespezi , în punctul "Lutărie". Satul Lespezi este situat geografic la 46,4333 grade latitudine nordică și la 26,3333 grade longitudine estică, în zona de contact a ultimului aliniament al Podișului Central Moldovenesc, marginea de sud-vest a Podișului Bîrladului cunoscută în literatura geografică sub denumirea de Colinele Tutovei, cu zona întinsă a Luncii Siretului. Satul Lespezi este situat la răscruce de drumuri, străbătut fiind de DN 11A Adjud - Podu Turcului- Bîrlad din care se ramifică DJ
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
ale Dealului Momâia, pe malul stâng al râului Putna și pe malul drept al râului Șușița, la 6 km față de orașul Panciu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ205E, care o leagă spre nord-vest de Vidra, Vizantea-Livezi și Câmpuri, și spre sud-vest de Garoafa (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țifești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,06%). Pentru 3
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
reptile întâlnim șopârla și unele specii de șerpi iar dintre insecte găsim majoritatea speciilor specifice zonei. Solurile locale s-au format în condițiile împăduririi totale sau parțiale din trecut. Solurile bruno -argiloiluviale predomina în partea de nord și cea de sud-vest , unde pădurea are o puternică prezenta iar dealurile sunt mai înalte . În vestul satului Ibănești pe dealul Pleșa și în estul satului Mânzați predomina solurile cenușii iluviale. În lunca râului Ibana sunt soluri aluvionare iar pe versanții din estul satelor
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]