4,737 matches
-
determinat de subiecți: europenii; idealurile sunt acelea care permit identificarea unei societăți libere și democratice. Ele constituie patrimoniul comun care, pentru a relua termenii din Statutul C.E., „se află la originea principiilor de eliberare individuală, de libertate politică și de supremație a dreptului, pe care se bazează orice democrație adevărată”. Orice societate, toate societățile politice se articulează în jurul câtorva principii - valorile - pe care le consideră adevărate, frumoase și bune într-un anumit moment al evoluției sale istorice și care reflectă o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
se articulează în jurul câtorva principii - valorile - pe care le consideră adevărate, frumoase și bune într-un anumit moment al evoluției sale istorice și care reflectă o etapă a dezvoltării sale ca societate. Cele trei mari valori europene sunt: - drepturile omului; - supremația dreptului; - democrația pluralistă. Ele configurează un sistem filosofic și politic care plasează omul, ființa umană, în centrul tuturor lucrurilor, și conform căruia statul ori societatea sunt făcute pentru oameni și nu invers. Acestea sunt valorile pe care C.E. și-a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de soluții marilor lor probleme. Multe dintre organele subsidiare ale C.E. au roluri diferențiate (ex. Adunarea consultativă). Preambulul Statutului C.E. cuprinde valorile spirituale și morale europene, adică patrimoniul comun european. Cele trei mari valori europene sunt, fără îndoială, drepturile omului, supremația dreptului și democrația pluralistă, în virtutea cărora statul și societatea sunt în slujba omului. C.E. și-a propus, de altfel, să promoveze toate aceste valori prin toate acțiunile, tratatele, acordurile încheiate. III.4. Uniunea Europei Occidentale, componentă esențială a securității pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
importante transformări prin care trec nu numai țările E.C.E., ci și Uniunea Europeană în ansamblul său. Pe de o parte, în estul continentului au avut loc mutații radicale, legate de democratizarea societății (instaurarea unui regim politic bazat pe pluripartitism, respectarea principiului supremației legii și a drepturilor omului) și constituirea unor economii de piață. Pe de altă parte, integrarea economică în Europa de Vest a căpătat o dinamică fără precedent, marcată atât de adâncirea procesului de integrare, prin crearea unei uniuni economice și monetare, cât
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aprecierea gradului lor de pregătire pentru primirea în U.E. s-a făcut pornind de la criterii comune. Într-o prezentare succintă, principalele condiții ce trebuie satisfăcute de candidații la aderare se referă la: - stabilitatea instituțiilor care garantează buna funcționare a democrației, supremația legii, drepturile omului și respectul față de minorități; - capacitatea de a încorpora în propria legislație și de a aplica așa-numitul „acquis communautaire” (corpul de norme comunitare decizii, directive și regulamente - adoptate până la momentul eventualei aderări); - recunoașterea obiectivelor stabilite pentru realizarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
la U.E. a reprezentat un pas important spre apropierea celor două părți ale continentului european. Țărilor asociate li s-au impus, de la bun început, câteva condiții economice și politice necesare calității de membru al U.E., și anume: stabilitatea instituțiilor democratice, supremația legii, respectul față de minorități, aplicarea corpului de norme comunitare etc. Deși s-a vorbit foarte mult de procesul extinderii U.E., nu este lipsită de importanță evidențierea dificultăților acestui proces, atât de natură instituțională, procedurală, cât și economică. S-au făcut
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
au loc. Din aceste motive, competiția din regiune va constitui o provocare formidabilă adresată economiei americane și o preocupare fundamentală a politicii Statelor Unite în secolul al XXI-lea. IV. 1.2. Japonia Principala amenințare în perioada ulterioară războiului rece la adresa supremației Statelor Unite vine din partea forței economice și tehnologice a Japoniei. După cum sintetiza situația Samuel P. Huntington: „Preocuparea nu mai este centrată pe vulnerabilitatea rachetelor, ci pe vulnerabilitatea semiconductorilof. Într-adevăr, în anii ’60, experții americani urmăreau decalajul rachetelor în raport cu Uniunea Sovietică
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
armată imensă, deoarece Statele Unite emiseseră ordinul de demobilizare a forțelor lor mobilizate pentru război. Curând, Uniunea Sovietică avea să-și construiască și să-și perfecționeze arma atomică, arma cu hidrogen, rachetele balistice intercontinentale. Devenind putere nucleară, U.R.S.S. pune capăt supremației militare pe care Statele Unite o dețineau ca putere atomică și începe să înlocuiască hegemonismul Americii cu echilibrul de forțe pe baza modelului bipolar al celor două superputeri. Pierderea statutului de mari puteri de către statele vest- europene și dobândirea pozițiilor hegemonice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Occidentală) se formează blocuri economice. Analiștii au vorbit de un război economic. Cu toate acestea, marile puteri au utilizat atuurile militare ca instrumente de influențare a altor state. America, deoarece a pierdut poziția pe piața mondială, caută să-și afirme supremația militară. Rusia a decăzut ca putere militară. Când Jirinovski și Ruțkoi proslăveau marea Rusie și îi acuza pe Gorbaciov și Elțîn că au vândut țara Occidentului, ei atingeau o coardă foarte sensibilă. Lumea a fost uluită de brutalitatea atacurilor din
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
simbolic, cosmologic. Absorbiți în actul acestei ”Geneze”, cei trei instrumentiști au depășit limitele obișnuite ale actului interpretativ. În timp ce Sorin Petrescu și Doru Roman se convertiseră în purtătorii de sens ai prefacerilor explozive din Univers, Ion Bogdan Ștefănescu părea că reinstituie supremația Logos-ului, prin quasi recitarea sunetelor cu iz de lamento sau bocet surd, subliniind cealaltă semnificație a lui Io - aceea de iubită a lui Zeus, suferind de a fi fost transformată chiar de zeu în junincă; piesa Cadenze per Antiphona
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
euforie în cântul dragostei ce oferă libertatea absolută, reținere și profunzime în confruntarea cu Waltraude, în esență o confruntare între sentimente și marele destin al zeilor, până la tragismul impecabil dozat, pornind de la trădarea lui Siegfried până la eliberarea prin moarte și supremația iubirii peste timp și în noul timp. În toate acestea, Petra Lang nu doar cântă, ci este Brünnhilde. Autentică, naturală, cu o fenomenală voce și cu un uluitor instinct al dozajelor conform acusticii, orchestrei, momentelor dramaturgice ale operei. Adevărata revelație
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
maeștri, maeștri FIDE), onorându-și cartea de vizită: a înregistrat 15 victorii și 6 remize, ultimele acordate fetelor. Cu acest prilej, a fost editat un întreg poștal, el purtând semnătura ilustrului oaspete. În mod simbolic, pe coperta volumului „Lupta pentru supremație în șah” (Editura Helicon, 1998), scrisă de P. Brânzeu și N. Illijin, figurează un instantaneu din timpul simultanului, cu șahistul rus în plin plan (în fundal - N. Illijin). Alte două materiale filatelice au fost realizate la sfârșitul anului 1988, ele
Agenda2006-13-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284908_a_286237]
-
consacrată acestui sport, este germanul Lothar Schmidt, cel care a arbitrat „meciul secolului” pentru titlul mondial din septembrie 1972, din capitala Islandei, dintre americanul Robert Fischer (supranumit „Mozart al șahului”) și rusul Boris Spasski; Fischer este cel care a întrerupt supremația sovietică din acest sport.
Agenda2006-13-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284908_a_286237]
-
procesul de democratizare reprezintă înlocuirea acestora cu altele, bazate pe aspirații democratice. Regimurile nedemocratice apar sub diferite forme, dictaturi civile sau militare, conducere totalitară în numele unui partid fanatic sau a unei ideologii, despotism personalist sau un regim oligarhic care respectă supremația legii dar nu răspunde în fața majorității electoratului (pentru o tipologie detaliată, vezi Linz, 1975). Tradiția europeană nu este cea a statului democratic, ci a celui nedemocratic. Statul european modern a fost creat pentru a exercita autoritatea în numele unui despot mai
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
considera instalarea unei democrații completă e nevoie de mai mult decît de alegeri libere, cu competiție între partide democratice; e nevoie de guvernanți responsabili în fața electoratului, de instituții eficiente ale societății civile, de oficiali ai guvernului care să adere la supremația legii (vezi cap. 2 și 10). Un progres neîntrerupt spre perfecționarea unei noi democrații este posibil dacă cererea populației pentru o reformă a regimului este satisfăcută de elitele politice. Acest echilibru pozitiv este adeseori descris prin termenul de democrație stabilă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ofertă de instituții democratice din partea guvernanților aleși. Eșecul în această privință poate fi pus pe seama lipsei resurselor financiare, dar poate apărea și din cauza guvernanților care doresc să își exercite puterea neconstrînși de parlament, de instituțiile societății civile sau de principiile supremației legii. Dezechilibrul rezultat poate fi rezolvat prin coborîrea nivelului cererii populare, pentru a reduce frustrările apărute din nepotrivirile dintre ceea ce poporul și-ar dori și ceea ce vede că fac politicienii. Coborîrea nivelului cererii populare pînă la comportamentul real al guvernanților
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
democrație imperfectă drept un rău mai mic în comparație cu alternativele nedemocratice. DEMOCRAȚIA CÎȘTIGĂ TEREN? Regimurile pe deplin democratice, în care din alegeri libere rezultă guverne care răspund în fața electoratului și a instituțiilor reprezentative, și în care puterea guvernului e limitată de supremația legii, au fost totdeauna în minoritate. Poziția adoptată astăzi este confuză din cauza diferențelor de opinii în definirea democrației. În cazul democrațiilor stabile, capacitatea de a organiza alegeri libere este deseori privită ca singurul criteriu definitoriu al democrației. O asemenea viziune
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
democrației. O asemenea viziune reflectă "eroarea electoralismului" (Karl, 1990), adică părerea că alegerile competitive sînt suficiente pentru a crea o democrație. Un asemenea punct de vedere presupune că țările în care se introduc alegerile libere sînt deja regimuri constituționale, cu supremația legii și cu instituții libere ale societății civile. Dar această presupunere nu poate fi luată de bună. Numărul regimurilor democratice în lume este în continuă schimbare; cîteodată crește, alteori scade. În ultimii douăzeci de ani s-a consemnat în plan
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
avea loc într-un regim politic în care partidele sînt sub presiune, voturile pot fi numărate în maniere mai puțin cinstite, partidele pot fi efemere, guvernul poate să nu răspundă în fața parlamentului și poate exista doar un respect intermitent față de supremația legii. Cînd se iau în considerare asemenea aspecte, "retragerea" de la democrație în țări cum ar fi Sudanul sau Haiti sugerează că s-a greșit atunci cînd aceste țări au fost definite ca democratice în sensul deplin al cuvîntului (Diamond, 1996
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
incompletă. Va organiza alegeri de vreun fel, dar va plasa restricții asupra drepturilor civile ale individului sau asupra grupurilor care concurează în alegeri; rezultatele alegerilor pot fi mai mult sau mai puțin ignorate cînd se decide cine va guverna; iar supremația legii poate fi "pliată" de către cei aflați la putere. Regimuri parțial libere se găsesc pe toate continentele; gradul de libertate sau de represiune variază între sisteme politice relativ deschise cum sînt Brazilia și Rusia și regimuri unde represiunea reprezintă o
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
democrație ideală este la fel de greșit ca și a spune că regimurile comuniste au obținut egalitatea doar pentru că au abolit pro-prietatea privată. Capitolul 2 va enunța definiția democrației folosită în această carte. În afară de faptul că trebuie aleși, guvernanții trebuie să respecte supremația legii, libertățile individului și instituțiile societății civile. Pentru a obține regimuri competitive, esența ipotezei lui Churchill, trebuie să înțelegem felul în care regimurile nedemocratice diferă între ele și mai ales prin ce se deosebesc regimurile totalitare și post-totalitare de dictaturile
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sînt în favoarea democra-iei și care resping alternativele nedemocratice. Responsabilitatea democrației cade acum în sarcina clasei politice ea trebuie să ofere ceea ce acum lipsește. Dacă democrația nu e completă, cea mai probabilă alternativă e o democrație parțială sau frîntă în care supremația legii, instituțiile societății civile și responsabilitatea față de guvernați sînt adeseori ignorate de guvernanți. Așa cum afirmă ipoteza lui Churchill, chiar și o democrație incompletă poate supraviețui, atît timp cît ea reprezintă un rău mai mic în comparație cu alternativele nedemocratice. CAPITOLUL II DEMOCRAȚIA
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
evalua democrația în mod competitiv, avem nevoie de o definiție care să poată fi folosită și pentru a caracteriza regimurile nedemocratice. Patru calități sînt de mare importanță în caracterizarea regimurilor politice (cf. Linz și Stepan, 1996): 1. Acceptă guvernul constrîngerile supremației legii? 2. Sînt instituțiile societății civile independente de controlul guvernului? 3. Se organizează alegeri libere și corecte cu sufragiu de masă? 4. Este controlul asupra guvernului deținut de oficialități răspunzătoare în fața electoratului, direct sau prin intermediul unui parlament reprezentativ? O caracterizare
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
semnificația fiecăruia din aceste elemente care fac ca un regim să fie o democrație completă. Un Rechtsstaat (un stat de drept sau un stat just) este primul lucru necesar unui regim democratic. Termenul german este adeseori tradus cu referire la supremația legii, dar conotațiile lui sînt mult mai puternice. Cuvîntul german Recht se referă la dreptate, un concept care trece dincolo de ritualurile legalității formale, îndelung practicată în Europa Centrală și de Est. Legalitatea formală poate fi folosită ca mijloc de control
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
iar nu alegerile libere, definesc ideea de democrație: "Modelul occidental este cel mai bine simbolizat nu de plebiscitul popular, ci de judecătorul imparțial". Se recunoaște în mod aproape unanim că țara care organizează alegeri, dar în care nu se respectă supremația legii este o "pseudodemocrație" (Diamond ș.a., 1995: 8). Alegerile vor fi libere și corecte doar dacă legea permite înregistrarea votanților și a partidelor, organizarea de întîlniri politice și numărarea voturilor. În absența statului de drept, indivizii care caută să organizeze
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]