3,370 matches
-
și horcăitul deveniră tot mai rare. S-a sfîrșit, spuse cineva la căpătîiul lui. Auzi cuvintele și le repetă în gînd. "S-a sfîrșit cu moartea, își spuse. Nu mai există." Trase aer în piept, se opri la jumătatea unui suspin, trupul i se destinse și muri523. Thomas Mann procedează în mod foarte asemănător în Moarte la Veneția, așa cum face și H.G. Wells în Țara orbilor. Moartea singuratică a lui Gerald în zăpada munților Tyrol din romanul Women in Love este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nostru.” (N.S. Chamfort) Încercînd să dăm un exemplu, putem spune că Înfumuratul care nu se Îndoiește de sine este, de fapt, mai sincer cu el Însuși, decît cel care trăiește cu incertitudini cu privire la sine. * „La extrema oricărui gînd e un suspin.” (P. Valéry) Pentru faptul știut că „gîndul” este opusul „sentimentului”: gîndul caută să ne impună raționalul și, implicit, „adevărul”, pe cînd sentimentul să ne aducă satisfacția, „plăcerea”. * „Un singur om m-a Înțeles și nici acela nu m-a priceput
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
celor mai dramatice transformări din viața copilului: transformări fizice și psihice. Este vârsta primelor prietenii, a primelor deziluzii sau a primelor momente penibile. Fiecare dintre aceste momente este o lecție de viață, pe care copilul o absoarbe printre lacrimi și suspine. Acum este momentul în care se pot discuta cu argumente foarte serioase probleme profunde: relații sexuale, riscul unei sarcini nedorite, riscul bolilor cu transmitere sexuală, dependența de droguri sau consumul excesiv de alcool și de nicotină (Pleșca, 1998, p. 46). În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
română”, „Epoca”, „Cuvânt moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Poetul”, „Gazeta Basarabiei”, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, „Argeșul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Viața”, „Adevărul ilustrat”, „Solia satelor”, „Soarele” ș.a. În 1897 M. tipărește, la îndemnul lui C. Dobrogeanu- Gherea, culegerea de poezii populare Suspine, care conține texte de cântece lirice și balade din ținuturile Orhei, Bălți și Bender. Tematica lor este aceeași cu a întregului folclor românesc, cum remarcă și G. Coșbuc în prefața volumului: „Explicarea acestui fapt e un lucru așa de mângâietor
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
departe, urca în baloane de săpun./ Lesa roșie număra tactul, domol./ Aerul rămăsese gol./ Lumea se sufocă brusc./ Guri puse pe fața lumii ca niște bătături/ scoaseră, laolaltă, vaiete, gemete, lătrături.../ Și-n gălăgia colosală care urca în casă/ între suspin și efort, ea-și îndesă batista între dinți/ să tacă odată lumea cea ieșită din minți./ Iar sângele țâșni din batista vie, albă, răcoroasă.” SCRIERI: Cântece de trecut strada, București, 1981; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Traian
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
lume”), în care viziunea alegorică și cu o tentă pamfletară e în fond pesimistă, trădând un spirit mai degrabă sceptic. De altfel, a tradus și maxime ale lui La Rochefoucauld (1855). Stihurile erotice, legate încă de gesticulația neoanacreontică (lacrimi și suspine, „delirul de amor”, durerea despărțirii), au accente meditative care par să vină din elegiile lui Lamartine. A debutat în proză cu un eseu intitulat Moarte („Albina românească”, 1841), poate o traducere, în care dispoziția cogitativă e străbătută de reflexe romantice
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
orice strâmbătate) se asociază cu intuiția legăturii inextricabile între fenomene. Între apostrofa vehementă la adresa deziluzionantei clipe de față și rugăciunea fierbinte pentru patria atât de mândră odinioară, o Meditație pe ruinile cetățuei Neamțul mizează pe șocul unor contraste. Poemul alegoric Suspinele unei matroane. Scoase din pugilarul unui june eremit a fost atribuit de unii cercetători lui Alecu Russo, date fiind consonanțele surprinzătoare cu Cântarea României (cadența asemănătoare, un stil nu foarte diferit al invocației și al deznădejdii). O lectură febrilă a
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
pugilarul unui june eremit a fost atribuit de unii cercetători lui Alecu Russo, date fiind consonanțele surprinzătoare cu Cântarea României (cadența asemănătoare, un stil nu foarte diferit al invocației și al deznădejdii). O lectură febrilă a lui Lamennais vădește povestirea Suspinul săracilor, cu notele ei de compasiune și de revoltă. Alte scrieri în proză au o factură anecdotică, uneori satirică, de obicei cu o tendință moralizatoare. O romanțioasă „nuvelă originală” ambiționează să fie Agripina (apărută în volum în 1847), în timp ce Limba
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
În cameră, terapistul a Întrebat-o cu blîndețe: „Există ceva În trecutul tău despre care ar trebui să vorbim?”. Imediat, ea a izbucnit În lacrimi. Pe față i-au apărut pete roșii, iar cuvintele ei erau Întrerupte de sughițuri și suspine În timp ce ea relata Întîmplarea: „Pe cînd aveam 7 ani locuiam În [un mic orășel de la țară]. Într-o zi tatăl meu vitreg m-a luat la o plimbare pe drumul de țară. Era vară. Ne-am plimbat pe jos pînă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
băiețel! — Iar aici e camera fiicei mele, continuă Fabia. Abia Îmi pot lua ochii de la camera de bebeluș a băiatului, Însă o urmez pe palier, ea deschide ușa camerei de vizavi - și mă abțin cu greu să nu scot un suspin de Încîntare. N-am văzut În viața mea ceva atît de frumos. E ca În visul oricărei fetițe. Pereții sînt pictați cu zîne desenate cu mîna, perdelele albe sînt prinse În lateral cu panglici uriașe liliachii de tafta, iar leagănul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
internă. N-are rost să intru În amănunte. Dar Îmi pare sincer rău că nu pot veni azi. Țineam foarte tare să vin. Pare realment afectat. N-are nici un rost să mă cert cu el. — E ok, zic, camuflîndu-mi un suspin. O să mă descurc și singură. Nu poate să vină altcineva cu tine? Poate Suze? E o idee. La urma urmei, și eu am fost partenera de curs a lui Suze. SÎntem prietene foarte bune. Și mi-ar prinde bine compania
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și singuri! Îi zic Carlei. Ne vedem mai tîrziu! Și Îl tîrăsc pe Danny după mine pe trotuar și În restaurant. Avem puțin de așteptat pînă se eliberează o masă. Însă eu Îmi expun pîntecul În toată splendoarea lui și suspin visătoare spre maître d’ - și, cîteva minute mai tîrziu, ne aflăm pe o banchetă ascunsă Într-un colț și ne cufundăm pîinea În ulei de măsline delicios. Ceea ce e o adevărată ușurare. Tocmai eram pe punctul de a-mi accepta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
O, Doamne! Dar nu mai avea destul de mult pînă la soroc? — Trei săptămîni, spune Luke. Nu mai are răbdare ăla micu’. — Te simți bine, Becky? se uită Martha atent la mine. Ai nevoie de medicamente? — Folosesc metode naturale, zic printre suspine, apucîndu-mă de colierul de la gît. Asta e o veche piatră Maori pentru naștere. — Uau! spune Martha, care Începe din nou să scrie de zor. Cum se scrie Maori? Mi se contractă iar stomacul și strîng și mai tare piatra În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Paleologu, București, 1998; Antumele, București, 1998; Îngerul poverii, București, 1998; Sfânt îndârjit, București, 1999; Scrisori către părintele Niculae, București, 2000; Capul și pajura, Botoșani, 2001; Maranatha, București, 2001; Ghiaurele, București, 2002; Îngerii îndepărtați, București, 2002; Epistolar târziu, București, 2003; Puntea suspinelor și închisoarea, Slatina, 2003; Viața la zi. Cronologia unui amalgam, București, 2003. Antologii: Limbă, literatură, stil, București, 2001. Repere bibliografice: Nichita Stănescu, De Aurelian, de Titu și de Dumitrescu, LCF, 1981, 30; Nichita Stănescu, Stare a poetului tânăr, SLAST, 1981
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
un extraordinar creator de imagini”. Eugen Ionescu îi dedică pagini omagiale lui Lovinescu, „cel mai tânăr critic”, dăruit cu „harul de a se mula pe noul tipar al fiecărei generații”, fiind astfel „cel mai puțin vetust”. B. Brezianu recenzează Paradisul suspinelor de Ion Vinea, a cărui temă, „lunecarea prin vis”, ar fi „doar carcasa căreia-i dă un vestmânt fără seamăn”. Articolul lui Octav Șuluțiu despre actul lecturii este mai puțin concludent decât al lui Noica; lectura este văzută ca un
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
1993). M. reeditează în chip exemplar tipul cărturarului care, pornind de la o condiție umilă, răzbește printr-o inflexibilă voință și pasiune la lumina învățăturii și izbutește, în contextul unei istorii vrăjmașe, să închege o operă. Se identifică în personalitatea lui suspinul cronicarului suferind „supt vremi” și voluptatea aceluiași în fața citirii și scrierii cărților, aviditatea îndârjită a cărturarilor din secolul al XVIII-lea în a da la iveală documentele identității naționale, pasiunea arhivistică a Hurmuzăcheștilor bucovineni ori a lui Hasdeu și iubirea
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice cu ceas rău, București, f.a.; Descântec de deochiat (potcă), București, f.a.; Descântec de mărit, București, f.a.; Descântec de legat, București, f.a.; Un suspin, București, f.a.; La pruncii mici, București, f.a.; Bocete, București, f.a.; Cântarea de nuntă, București, 1940; Văietări, bocete după morți, București, 1940; Bocete bihorene, București, f.a. Repere bibliografice: Ion Mușlea, Vasile Sala, T, 1942, 12; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
s-au îmbătat / din cauza mea nici măcar o singură dată”, „Fără un dram de căldură bravelor opțiuni li se ofilesc / obrăjorii”, „Întotdeauna / ți s-au potrivit de minune ideile principale”, „Întoarce-te cu fața spre cele câteva resturi / de aureolă”, „Desuete suspinele, / desuetă imaginea lor!” - iată numai câteva exemple ce dovedesc o „coborâre” a poeziei, a liricului, pe terenul experienței și al limbajului realist. Este o modalitate frecventată de majoritatea poeților opzeciști, care destramă vălurile metafizice ale modernismului liric anterior, personalizând intens
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
în Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016. Nu întreba pe nimeni niciodată De ce plâng plopi la margine de drum, Lumea mereu te va privi mirată, Nu știu chiar toți că viața e un fum. Iubirile se pierd într-un suspin, Prin frunze vântul trece fără rost, Din stele ne-am născut lângă destin, În urmă...noi n-o să știm ce-a fost. Luminile cad peste înserare, Apusul vieții nu e prea fericit... Cerul nu este-o condamnare, Nu-i vina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
volumul de versuri... ,,Ramuri de ... Citește mai mult Nu întreba pe nimeni niciodatăDe ce plâng plopi la margine de drum,Lumea mereu te va privi mirată,Nu știu chiar toți că viața e un fum.Iubirile se pierd într-un suspin,Prin frunze vântul trece fără rost,Din stele ne-am născut lângă destin,În urmă...noi n-o să știm ce-a fost.Luminile cad peste înserare,Apusul vieții nu e prea fericit...Cerul nu este-o condamnare,Nu-i vina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
place să mângâie, respirând „parfum de roze care mor”, coarda melancoliei. În scenografie parnasiană, cu aranjament exotic în figurație, în orchestrație canonic simbolistă, sentimentalul se lasă, baudelairian, cotropit de nevroze. Între spleen și deznădejde, printre sonore indignări și mereu reînnoite suspine, el face amare spovedanii, invocând, înlăcrimat, „năluca” amorului defunct. Fecioara serafică din „vedeniile” medievale își dezvăluie adevăratul chip, de lascivă curtezană, avidă de plăceri, opacă la sublimitățile celui ce o adoră. Aruncând nepăsătoarei oțărâte reproșuri ce cad involuntar în (auto
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
o dezinvoltură nu o dată derutantă, se manifestă și în romanul Iubirile cascadorului (1976), ce are la bază nuvela A.B.C. din Țiganca albă, precum și în nuvelele incluse în Moartea comandorului (1976), Un caz de iubire la Hollywood (1978), Mireasmă și suspin (1985). Dacă prozatorul R. s-a revelat ca o personalitate tentată fie de lirism, fie de obiectivizare, fie, în sfârșit, de o literatură încifrată ce frizează deseori absurdul, în teatrul lui pot fi remarcate apetențe pentru formule dramatice și mai
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
Hollywood, Cluj-Napoca, 1978; ed. 2, I-II, București, 1992; Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx (în colaborare cu Miron Scorobete), I-II, Cluj-Napoca, 1979-1981; Fântâna cu patru adevăruri, București, 1980; Cum o vezi cu ochii verzi, București, 1982; Mireasmă și suspin, Cluj-Napoca, 1985; Marea năpârlire, Cluj-Napoca, 1996; Legați-vă centurile de siguranță, îngr. Maria Vaida-Voevod, introd. Mircea Vaida-Voevod, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Friedrich Dürrenmatt, Acuzatul, București, 1990, Violul, Cluj-Napoca, 1990; Agatha Christie, Cursa de șoareci, București, 1990. Repere bibliografice: Ion Vitner, Prozatori
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
ardă tămâie în jurul mormântului și punea o lumânare aprinsă în partea unde era capul mortului și așezând pe pământ, cânta o povestire lungă și plicticoasă spre lauda soțului ei răposat, povestindu-i viața, într-un fel de cântec tăiat de suspine și plânsete și această lugubră cântare de dimineață a ținut un an întreg, mai ales în zilele de sărbătoare...”74; „cu nimic nu por fi asemuite dovezile durerii pe care femeile o arată la pierderea soților, copiilor, părinților și fraților
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jalnică moarte, Lui Ștefan vod(ă) frăține-său, celui deplin în toate, care aici l-au astrucat cu cinste frumoasă. Cu pompă mare L-au adus, domnilor cuvio(a)să. Jale soții(!) lui lăsând și tânguieli nespuse, Coconilor și neamului suspinuri necuprinse. Pre Dumnezeu dar să-l rugăm în veci să-l odihnească împărăția sa viind să-l pomenească”92. Gloria celui mort proclamată de dincolo de mormânt Aproprierea unui fragment de eternitate, obținerea „nemuririi” au fost, fără discuție, obiective ale proiectelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]