6,687 matches
-
făcea să arate ca niște extraterestre. Femei așteptând pe canapele, altele la șamponat. Pretutindeni. — Este vorba despre un apartament cu trei camere de o sută douăzeci de metri pătrați, superfinisat, cu deschidere spre grădină - În grădină sunt diferiți arbori de talie Înaltă, un vis, recita secretara agenției imobiliare. Dacă vreți să-l vedeți, vă pot fixa o oră, În programul de astăzi. — O, nu, protestă Maja coborând vocea. Voiam doar niște informații, o prietenă trebuie să se mute la Roma și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
așa, ca toți ceilalți. Era atât de comic din cauza plasturelui de pe ochi, sărăcuțul, cine știe cât de stânjenit o fi. Are un aer atât de rătăcit. — Încercă-i, Kevin, și spune-mi dacă e mărimea potrivită. Nu era prea sigură dacă era talia corectă. Buonocore Jr. părea destul de Îndesat. Prea mulți cartofi prăjiți, prea multe după-amieze singur În fața televizorului. — Nu, spuse Kevin Îngrijorat, și o trase de mânecă obligând-o să se apropie. Își lipi gura de urechea ei și voi să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
susceptibilă -, inexplicabilă, nu-i plăcu deloc lui Antonio, care nu voia totuși ca ea să creadă că el o Împiedica În cariera ei, și se dovedi generos și Înțelegător, căci, la urma urmelor, Își dorea pentru Emma un viitor de talie internațională. Iubita lui avea să devină vedetă. Toți aveau s-o adore cum o adora el deja. Iar el aștepta Încrezător acest triumf. Înmulțirea numelor masculine din agenda ei, Întârzieri nejustificate și telefoane suspecte Îl convinseră pe Antonio că Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-și Întâlnească tatăl - nu e prea corect că vă spun asta, doamnă Buonocore, dar dumneavoastră nu știți și cred că trebuia să știți. Începea să se răcorească. Sasha Își ridică fermoarul hainei. Din piele de un albastru deschis, Încinsă În talie, Îi evidenția frumos forma umerilor și fesele. Emma renunță să privească imaginea aceea plăcută, de teamă că el și-ar fi putut da seama. Dacă proful și-ar fi dat seama cât de mult Îi plăcea, s-ar fi simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să-i fure Smartul, atât de căutat pe piața neagră, nou-nouț, cu caroseria sidefată albastră cu argintiu, intactă. Îi fu frică, căci strada era Întunecată și pustie. Dar apoi laba unui câine Îi atinse fusta și două brațe Îi Încinseră talia - și În acea clipă Îl cuprinse și ea. — Ai venit, Îi spuse Aris. — Da, spuse Maja, fără să se Întoarcă. Și dintr-o dată fu copleșită de uimire. Cine ar fi spus că putea avea parte de o fericire atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
iunie, răspunse Zero. Privi alarmat ungherele Întunecate din jurul depoului. Îi părea că auzise niște pași. Atunci ne rămâne aproape o lună, observă Maja. Își dădu seama că vorbele ei sunau ca o propunere. Îi puse cu grijă un braț În jurul taliei. Zero se Întoarse brusc și o Îmbrățișă cu putere, lăsând-o aproape fără suflare. Îi simți oasele de sub piele. Dacă i-ar fi fost mamă, s-ar fi Îngrijorat - căci Aris Începuse prin a refuza să mănânce animale moarte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
parfumului ei, un fir de păr, amprenta corpului ei În saltea. Copiii desculți, el Îmbrăcat - dar nu pentru a ieși. Un trup masiv Îmbrăcat Într-un costum negru, cu pantaloni la dungă, cravată, vestă descheiată, căci anii au trecut și talia nu mai este cea de odinioară. Trupul masiv al lui Buonocore, respectat de toți, un om drept și curajos, care cândva primise o mențiune pentru capturarea unui asasin periculos. Acum va trebui să o căutăm și pe soție, constată agentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Zogru, căzând grămadă. Ci se pregătise bine. Coborâse din podul casei șase tigve mari, cu care să plutească pe lac, dinspre nord, dintr-un loc pe care îl știa bine, încă de pe când era copil. Cu baloanele plutitoare legate de talie, înotase ușor până la stufărișul de lângă insulă. Era frig, dar era învățat și-și lăsase hainele într-o scorbură, ca să le ia repede după aceea. Avea un arc care trimitea săgeata cu vârtej și-l ținea doar pentru evenimente speciale. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Vorbise taică-său cu cineva de la Ministerul Educației și acțiunea luase amploare. Facultatea făcuse afișe mari, în care era anunțată vizita scriitorului Andrei Ionescu, din partea Academiei Române, fusese anulat cursul de „Istorie contemporană“, că o dată vine în facultate un scriitor de talia lui, se pregătise amfiteatrul, fusese anunțată toată lumea. Urma să vină Culturalul să filmeze, iar informația era deja dată pe Mediafax. Pe la prânz, Andrei trecuse pe la terasa Gropii. Salutase amabil în stânga și în dreapta, zâmbind cu obrazul stâng la înaintare și rulându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Andrei Ionescu promisese să vină la Cantacuzino și să-și examineze gâtul, care acum i se părea și lui inflamat. Zogru prinsese privirea Giuliei aruncată lejer peste umăr, în direcția în care se îndepărta Andrei, ținând-o pe Flori de după talie, și se simțise trădat. În seara aceea îl cam expediase pe Bobo: Îmi pare rău că te-am chemat, de fapt sunt obosită și nu am chef decât să dorm, hai să ne vedem mâine, te superi? Bine, pa. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
iunie, când a început pedeapsa lui Zogru. A intrat în camera Giuliei pe la 9. Era o zi strălucitoare, soarele se strecura printre fâșiile late ale transperantului mov-prunos. Zogru stătea chiar în fața Giuliei, îmbrăcată cu o fustă scurtă, înflorată, mulată pe talie și încrețită pe poale. N-o văzuse până atunci cu fustă și se uita la ea ca la un miracol. Apoi a văzut-o cum ia telefonul și apasă prima literă. Să-l sune pe Andrei Ionescu i se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mai făcut să mă simt așa...în afară de Andrei. Rose, gata cu romantismele! Trebuie să te pregătești pentru întâlnirea cu Alex. Am făcut un duș rapid și am luat pe mine o pereche de blugi scurți, a cămașă albă strânsă în talie cu o curea groasă, neagră care îmi scotea în evidența silueta de viespe. Părul buclat și lung l-am prins într-un coc dezordonat, într-o parte. Mi-am conturat ochii cu tuș negru și buzele le-am îmbrăcat cu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe plaja de la Jeffrey Bay. Devenisem, nu știu cum, cei mai buni prieteni. El se resemnase cu tragedia și încerca să facă lucrurile cu o singură mână: chiar și surf. Și cum ne aflam atunci, așteptând răsăritul, el mă îmbrățișă, cuprinzându-mi talia cu mâna dreaptă. Îmi șopti ușor la ureche: Mulțumesc! Apoi îmi oferi un pupic pe obraz! O atingere tandră, delicată, chiar posesivă. Acel sărut stârni în corpul meu un tremur. Mi-am pus mâinile în jurul gâtului lui și mi-am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
moment dat. Știa că Iacob o chema o dată sau de două ori pe lună să discute despre turme sau să bea împreună o cupă de bere dulce. În acele nopți știa că vor rămâne împreună, ea cu brațele încoăcite în jurul taliei lui și în dimineața următoare întreaga familie se încălzea de zâmbetul ei și cu toții aveau să mănânce ceva bun. Dar mă grăbesc cu povestea. Pentru că au trecut ani până când Lea și Rahela au învățat cum să împartă un bărbat. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
atâtea semnale false și pierderi de sarcină, a preferat să țină secretul bine ascuns. S-a dus ca de obicei în cortul roșu și a schimbat paiele ca și cum le-ar fi murdărit. Era atât de subțire încât ușoara îngroșare a taliei n-a fost observată de nimeni. De nimeni în afară de Bilha, care a tăcut. În luna a patra s-a dus la Inna care i-a spus că erau semne bune pentru acest băiat și Rahela a început să spere. Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Iacob o făcea pe Lea să roșească de fericire așa cum credeam că doar eu pot. Pentru prima dată îmi dădeam seama că tatăl meu era bărbat. Vedeam că era nu doar înalt, dar și bine făcut, cu umerii largi și talia îngustă. Deși pe atunci probabil trecuse de patruzeci de ani, spatele îi era semeț, avea aproape toți dinții și privirea îi era limpede. Tatăl meu era un bărbat frumos, îmi dădeam seama. Tatăl meu era demn de mama mea. Descoperirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
un cântec dedicat fluviului în timp ce-l traversam. Cei doi gemeni s-au repezit înainte, stropindu-se prostește. Dar mie îmi era frică. Deși mă îndrăgostisem de el, vedeam bine că acolo unde apa era cea mai adâncă trecea bine de talia tatălui meu. Asta însemna că mie îmi venea cel puțin până la gât și că avea să mă înghită. M-am gândit s-o iau pe mama de mână, ca un copil mic, dar ea ținea un coș plin pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu frică să nu scot vreun sunet. Dimineața, mă dureau ochii și îmi pulsa capul. Re-nefer era neliniștită din cauza mea și se consulta cu cumnata ei. Mi-au impus să mă odihnesc după-amiaza. Mi-au legat un fir roșu în jurul taliei. Mi-au dat să beau lapte de capră amestecat cu o licoare galbenă care mi-a pătat limba. Când pântecul a prins să mi se rotunjească, femeile casei au început să mă răsfețe. Trecuse mult de când nu mai fusese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dar nu chiar, la început nu mi-am dat seama de unde vine, dar apoi, uitându-mă la Iza, am văzut că tocmai își aranjează fusta, vârându-și cămașa albă de pionier pe sub cordon, i s-a dezgolit o porțiune din talie și mi s-a părut că văd o vânătaie acolo, dar poate că era doar urma lăsată de elasticul de la ciorapii-pantalon, și am simțit în continuare acel miros, și atunci mi-a trecut prin cap că trebuie să fie mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
deasupra triunghiului au mai încăput două semicercuri pe care le-am făcut țâțe, pentru că Feri a zis că cine știe să deseneze păsărică, știe și o femeie goală, și atunci am încercat și eu să trasez conturul unui trup, cu talie subțire la mijloc, dar nu mi-a ieșit prea bine, atunci am început să hașurez puțin triunghiul, uitându-mă în continuare la Iza cum copiază de pe tablă, din mijlocul rândului de bănci unde stăteam nu i se vedeau sânii deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
avea mânecile tăiate cam pe-acolo unde înainte trebuia să fi fost cotul, și copilul era încărcat cu umerașe și cuțite și linguri de lemn, avea cel puțin o sută de umerașe la el, și avea și făcălețe, iar în jurul taliei, un șirag din clești de rufe, multe și acestea, cel puțin cinci sute, zău. Și atunci, de cum m-a văzut, m-a și întrebat dacă-i maică-mea acasă, dar eu i-am spus să se care că tot nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dat jos și juponul, nu mai avea pe ea decât ciorapii, sutienul și chiloții, dar ciorapii nu erau ca ciorapii adevărați, îi ajungeau doar până la jumătatea coapsei, iar de acolo erau fixați de niște panglici prinse de un cordon din jurul taliei, așa, ca la indieni jambierele din piele, ei, și atunci Feri a încercat să rotească și mai repede discul, mișcările femeii s-au accelerat, devenind sacadate, dar ciorapii tot n-a vrut să și-i dea jos, se plimba numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pleca pe cîte șase luni, decretă Jeanne fără să ridice capul. Iar tu tînjești după cîteva ceasuri... Stai cuminte. Rochia din dantelă, fin brodată de o străbunică de demult, fusese deja lungită de mai multe ori pentru a se potrivi taliei care o Îmbrăcaseră, lăsînd pe imaculata țesătură, la fiecare alungire de tiv, imperceptibile linii, aidoma acelora desenate pe pereți pe măsură ce copiii cresc și care se estompează cu vremea, fără să dispară cu totul. Jeanne nu era genul de femeie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
i-o trimitea Înapoi oglinda Îi era necunoscută. Aproape străină. Albul rochiei Îi sublinia tenul sidefiu și Îi punea În valoare pletele bogate, de un blond venețian, de obicei Împletite, care i se rostogoleau pe umeri și coborau pînă la talie. Un păr de zînă, spunea Christian, logodnicul ei. O sirenă cu ochi verzi, care puteau să le sucească mințile tuturor marinarilor din lume. Bărbații pe care Îi cunoscuse Înaintea lui Îi spuseseră că e frumoasă. Astăzi, le dădea crezare. ZÎmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care se făcea țăndări. CÎnd se regăsi Între cei patru pereți ai camerei, dorul de ea se manifestă Încă și mai tare; un duș cu apă ca gheața nu avu nici un efect. Cu bustul gol, cu un prosop Înfășurat În jurul taliei, Își Întorcea pe dos cu mare atenție toate buzunarele, scotocea toate colțișoarele pe unde-și ținea lucrurile, cu speranța să dea măcar peste un amărît de chiștoc de țigară. Se auzi atunci o bătaie la ușă. Nu avu cînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]