2,444 matches
-
ea un cuvânt. Tandrețe. Așa-i spune cuvântului ăstuia. Tandrețe. Și ea o să mă lase să o consum și să o storc ca pe o lămâie, doar dacă eu am să știu ce butoane să apăs ca să scot la iveală tandrețea asta, de care ea crede că are atâta nevoie. Ea așteaptă de la mine tandrețe. Ea îmi pretinde tandrețe. Iar eu știu să-i dau exact ce vrea. Eu știu și pot. Știu, pot și apăs și strâng și frământ și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
lase să o consum și să o storc ca pe o lămâie, doar dacă eu am să știu ce butoane să apăs ca să scot la iveală tandrețea asta, de care ea crede că are atâta nevoie. Ea așteaptă de la mine tandrețe. Ea îmi pretinde tandrețe. Iar eu știu să-i dau exact ce vrea. Eu știu și pot. Știu, pot și apăs și strâng și frământ și cercetez fiecare colțișor din făptura asta fără apărare. Și fiecare colțișor pare să opună
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și să o storc ca pe o lămâie, doar dacă eu am să știu ce butoane să apăs ca să scot la iveală tandrețea asta, de care ea crede că are atâta nevoie. Ea așteaptă de la mine tandrețe. Ea îmi pretinde tandrețe. Iar eu știu să-i dau exact ce vrea. Eu știu și pot. Știu, pot și apăs și strâng și frământ și cercetez fiecare colțișor din făptura asta fără apărare. Și fiecare colțișor pare să opună rezistență, și în același
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
o propoziție întreagă. Am să mă prefac că citesc. Am să pândesc momentul în care animalul din mine va adormi, și atunci o să mă întorc spre ființa istovită de lângă mine și o să-mi lipesc o clipă buzele de fruntea ei. Tandrețe. De asta aveai nevoie. Ea va tresări ușor prin somn și umbra unui zâmbet îi va lumina chipul de înger. Temă pentru acasă Băi. Nu mai șopti așa că n-aud nimica. Io nu pot să vorbesc tare, c-a adormit
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
câteva sacouri, doar ești om în toată firea. Și doi la mână, accesoriile. Pe accesorii sunt imbatabil. Ia gândește-te cum ți-ar sta cu o eșarfă de mătase. Uite, cam ca asta. Își plimbă degetele pe gât, atinge cu tandrețe un fel de basma din care mă privesc o sută de ochi de păun. După ce rezolvăm problema ținutelor, trecem la pasul numărul doi. Trebuie să-ți găsim o prietenă celebră. Una mai sexoasă, așa. Uite, poate vreo asistentă de-a
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Domnul Diderot. La cuvântul „sentiment“, Domnul de Fontenelle l-a oprit și-a spus, surâzând: „Domnule, sunt optzeci de ani de când am surghiunit sentimentul în poezia pas torală.“ Răspuns numai bun să usuce lacrimile pe care dragostea de omenire și tandrețea unei inimi sensibile le făcuseră să curgă. Domnul de Fontenelle se mândrea adesea cu faptul că nu ceruse niciodată un serviciu nimănui. Ar fi putut să adauge: „nici n-am făcut vreunul“. O doamnă cu mult spirit și talent ăDoamna
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Un nobil orgoliu îl împiedică să se oprească pe calea pe care a intrat din bravadă. Reușește mai puțin când afectează alte feluri de merit. Astfel, de pildă, nu încape îndoială că este capabil de afecțiune, chiar de o anume tandrețe, dar are pretenția că e apt de sentimente foarte vii și foarte profunde, și vrea în același timp să-i fie admirat calmul pe care îl arată când suferă de durerile sufletului. De fapt, calmul acesta este în natura sa
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
elevate și delicate, încât cel care n-o simte este în mod aproape infailibil lipsit de un număr prețios de sentimente și de idei. Julie era totuși o excepție remarcabilă de la această regulă. Se găsea în inima ei melancolie, și tandrețe în adâncul sufletului. Dacă n-ar fi trăit într-o țară în care religia fusese multă vreme o putere ostilă și agresivă și unde singur numele ei deștepta amintirea unor persecuții și a unor acte de bar barie, putem să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
naturală a spiritelor“. -SAINT-SIMON, LOUIS DE ROUVROY, duce de ăParis, 1675-Paris, 1755). Memorialist, soldat, diplomat și curtean. Tatăl său își datora averea și titlul lui Ludovic al XIII-lea, pe care fiul l-a pomenit toată viața cu melancolie și tandrețe ca „rege al gentilomilor“, opunându-l lui Ludovic al XIV-lea, rege al burgheziei; cu acesta din urmă a avut tot timpul relații încordate, ducele supunându-se greu servituților vieții de Curte, unde a fost prezentat la vârsta de 17
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
doar atunci când așterne pe hârtie propoziții exasperante. Nu participăm de bună voie la aventurile eroilor ei (de obicei eroine). Lessing se opune diametral stării de spirit pe care o creează lectura Virginiei Woolf, parcurgând drumul invers, de la afect la sfidarea tandreții, de la sensibilitate la luciditate. Moderniștii sunt inteligențe / cuvinte / discursuri îndrăgostite, pe când autorii Desperado disecă inteligența într-un discurs asasin. Dacă Joyce descoperă povestirea-caleidoscop, istoria multiplicată pe care o poți combina în nenumărate imagini vizuale, după legi mai mult sau mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lungă vreme după ce ne-am dat seama că misterele au să rămână nedezlegate. Suntem învățați să iubim neîncheierea, să pătrundem esența neînceperii, să intuim adevărul de neconceput că trăim într-o lume fără început și fără de sfârșit. Ackroyd forțează, cu tandrețe, marginile înțelegerii, ajutându-ne să îndurăm neputința. Istoria în sine e cât se poate de simplă: Timothy Harcombe, fiul lui "Clement Harcombe. Mediu și vindecător", îi calcă tatălui lui pe urme. Tatăl a început ca magician de circ, până ce a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Under My Skin și Walking in the Shade), Ben, in the World (Ben liber), The Sweetest Dream (Dulcele vis). Temele sunt multe: o existență liberă de convenții pentru femeie, prăpastia între generații, nevoia obsesivă de afecțiune (mult mai târziu apare tandrețea), dezicerea de comunism și de orice aduce cu totalitarismul (dezicere puțin prea zgomotoasă), îngrijoararea pentru viitorul extrem de amenințat al rasei umane. Bestseller-ul unanim recunoscut al lui Doris Lessing pare să fie The Golden Notebook (1962), carte ce a fost
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
S-a atribuit feminismul ei acestei energii negative. Lucrurile nu stau chiar așa. Doris Lessing scrie uscat, e drept, dar lucrurile despre care scrie ea, viziunea ei intimă (pe care evident o ghicim, altfel n-am citi-o) mustesc de tandrețe. "Bărbatul vrea să-i dai tot să dispună de tine cât are el chef, nicio clipă în plus", meditează Lessing. Dar acest lucru nu justifică războiul între sexe pe care l-au pornit feministele. Indignarea feminină la adresa bărbatului a devenit
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unde sensibilitatea pierde, despre vechea dispută așa de bine denumită de Jane Austen drept sense and sensibility (gândire și sentiment, nicidecum "mândrie și prejudecată": titlu rău tălmăcit). Spuneam cândva că e o trăsătură Desperado să înlocuiești idila, basmul, cu singurătate, tandrețe, sex, chiar homosexualitate. Moderniștii nu o aveau, deși de la Virginia Woolf a pornit teoria că romanul nu are nevoie de love interest (intrigă sentimentală), cum zicea ea în Modern Fiction (The Common Reader) în 1919. Abia după Modernism, după 1950
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lectorul și-l aduce să aprobe ceea ce n-ar fi acceptat în condiții normale, lărgindu-i astfel universul, gustul. Cititorul lui Lodge nu poate să-și păstreze distanța față de text. Ironia jocului este că surâsul autorului ajunge la noi ca tandrețe, nu ca ironie. Robyn Penrose, eroina din Nice Work, e aici universitarul teoretizant: "E extrem de profund", zise Jasper. "Jargon critic mult. E una din alea obsedate de Teorie". (p. 224) În Possession, de A.S. Byatt (alt roman pe multe voci
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iar trupul mi-e imponderabil (odaia e...) Poetul levitează. Ackroyd ne învață să dăm lumea de aici pe cea de dincolo, în care sunt mii de alte universuri, să trecem de la una la alta printr-un amestec de înțelegere și tandrețe, care să ne ducă la vorbele lui: "mintea e suflet". Iubirea pășește în etern în vreme ce poetul nu vrea decât să-i fie reazem, s-o ocrotească: deschizându-ne unul altuia poarta imaginea ta se scoală din pat și umblă lumina
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bucată din altă față semnul care rămâne o sută de mile mai sus se înalță și se mistuie o lume ia haina mea și o iau eu pe a ta hai către lumină împreună deschizându-ne unul altuia poarta (deschizând...) Tandrețea împărtășirii ultimului hotar e în fapt promisiunea unui alt început. Moartea e o mântuire. Ultima suflare a celui iubit îi sfâșie inima, dar e copleșită de profunzimea sentimentului, de o dulce intensitate a durerii, alchimie pe care numai Ackroyd o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și să nu poți totuși fără ea (sunt atâtea...) El are nevoie de viață pentru a scrie și scrie pentru a face viața suportabilă, pentru mângâiere, pentru liniștea lui, cel care e "de unul singur" (telefonul mort...), ca să-și aștearnă tandrețea, marea obsesie a scrisului lui. 3.3. Fleur Adcock: Convenția sentimentului în poem Născută în 1934, în Noua Zeelandă, Fleur Adcock se numără printre poetele care nu se tem de propria biografie sau feminitate. Ea mărturisește că-și folosește propria viață
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-l ia prin surprindere. Poeta respinge compasiunea, fie a autorului pentru eroi, fie a lectorului pentru text. Dorește totuși o comuniune a lecturii cu creația, așa cum o doresc toți autorii Desperado. Ajunge la această comuniune pe ocolite, deconstruind rima, sentimentul, tandrețea, orizontul de așteptare. The Telephone Call (Telefonul) e o excelentă descriere a felului cum vede Adcock rolul poetului. Poemul e o loterie care nu oferă milionul de lire, ci experiența acestui milion. Nu e pentru prima oară că poeta ne
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Iar e miezul nopții, Windows tot nu se închide nici nu vreau, deocamdată. Suntem băgați în asta împreună. Fie. Șed aici, la capătul unei epoci, și aștept rostogolul cel mare. Spre finalul volumului Poems 1960-2000, tonul se ascute, emoția moare, tandrețea dispare. Goodbye (Adio) anunță că "Poezia merge la culcare": Adio vară. Poezia merge la culcare. Fleur Adcock pare să se fi săturat de emoție, cu ori fără rimă. E probabil pregătită să încerce altceva, fiindcă harul n-a părăsit-o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
viața s-a scurs, sau cel puțin aceasta este impresia lăsată de aceste poeme despre apropierea neființei. Iubirea nu e tocmai tema esențială a poeziei lui Ruth Fainlight cum nu e nici pentru alți autori Desperado, prozatori sau poeți dar tandrețea este cu siguranță. În ce o privește pe Ruth Fainlight (cât se desprinde din imaginile ei, fiindcă poeta nu filozofează în vers), tandrețea include toate ființele și toate vârstele. Poeta se îndrăgostește neîncetat, de fiecare ființă în parte, de fiecare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a poeziei lui Ruth Fainlight cum nu e nici pentru alți autori Desperado, prozatori sau poeți dar tandrețea este cu siguranță. În ce o privește pe Ruth Fainlight (cât se desprinde din imaginile ei, fiindcă poeta nu filozofează în vers), tandrețea include toate ființele și toate vârstele. Poeta se îndrăgostește neîncetat, de fiecare ființă în parte, de fiecare vârstă. Își iubește fratele, părinții, soțul, copiii, prietenii, opera, miturile, literatura, istoria, practic tot ceea ce poate fi cuprins de inteligență. Tot ce poate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai aproape. Ieși cu o farfurioară pe jumătate plină cu lapte și o lași pe jos ca și cum nici nu ți-ar păsa, dar o muți în fiecare zi o fărâmă mai aproape de ușă. Bărbatul și pisica cedează amândoi, învăluiți în tandrețe. Tandrețea și sentimentul pierderii se amestecă intens în My Rings (Inelele mele): De atunci la mâna dreaptă port mereu inelul pe care l-am ales cu tata ca dar când am împlinit douăzeci și unu de ani. La stânga, de mai multe luni
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aproape. Ieși cu o farfurioară pe jumătate plină cu lapte și o lași pe jos ca și cum nici nu ți-ar păsa, dar o muți în fiecare zi o fărâmă mai aproape de ușă. Bărbatul și pisica cedează amândoi, învăluiți în tandrețe. Tandrețea și sentimentul pierderii se amestecă intens în My Rings (Inelele mele): De atunci la mâna dreaptă port mereu inelul pe care l-am ales cu tata ca dar când am împlinit douăzeci și unu de ani. La stânga, de mai multe luni încoace
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
simplitatea însăși, și scrie cu intensitatea unui suflet veșnic la pândă. Simte că e de datoria ei să trăiască pentru toți cei pe care îi are în minte. Odată ce se mută în poezia ei, aceste ființe se fac părtașe la tandrețea ei. Poeta se simte răspunzătoare pentru întregul univers, pe care poezia ei chiar îl conține: Îmi desfac palmele pe birou. Vene și tendoane în relief ca dosul palmei ei; pielea uscată și roșie în palmă care crapă atât de ușor
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]