4,154 matches
-
care trebuia să-l îndeplinească alături de G. Știrbei 333. Datorită intermedierii realizate de familia de Galhau și a discuțiilor pe care aceeași d-nă Cornu le avusese cu I.C. Brătianu, acesta din urmă trimitea și el, tot pe 14 martie, o telegramă către executivul român în care anunța disponibilitatea manifestată de Anglia pentru a-l susține pe Carol de Hohenzollern la tronul României: "Anglia are de asemenea convingerea că un principe străin este posibil. Candidatul Angliei este Hohenzollern"334. Având acordul imediat
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ca, în materialele răspândite în întreaga țară, să vorbească despre tendințele Adunării de a bloca activitatea Guvernului și de a se transforma în Convenție Națională. Pentru a arăta tuturor susținerea de care se bucura noua echipă ministerială se publicau imediat, telegrame de felicitare din partea populației pentru Guvern, în care se exprima satisfacția provocată de anunțul privind dizolvarea Adunării 341. Reacțiile după noua acțiune în forță a românilor vor fi diferite în cadrul diplomației europene. Marcând asumarea de către Franța a rolului de promotor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
urma să aibă loc pentru validarea publică a alegerii și instalării pe tronul Principatelor a lui Carol I. Acesta era și motivul pentru care, la 3 aprilie, I.C. Brătianu își permitea, reîntors pentru câteva zile la București, să trimită o telegramă lui Carol Anton de Hohenzollern, în care vorbea despre entuziasmul poporului față de fiul său. Prezența mulțimii în biserici și intonarea împreună cu preoții a unor imnuri religioase pentru a binecuvânta pe alesul lor erau alte motive de bucurie pentru Brătianu. El
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nu va fi"385. Dacă acesta era doar un mesaj liniștitor sau rezultatul unor discuții din care se putea înțelege că nu se va interveni cu armele împotriva românilor devenea o întrebare ce apărea în mod firesc după primirea unei telegrame precum cea menționată. Remarcabile în această perioadă deveneau eforturile pe care le depuneau în continuare diplomații francezi pentru a convinge guvernele Puterilor Garante să accepte alegerea de către români a unui prinț străin. Discuțiile pe care ambasadorul francez la Londra, prințul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
colonelului Rauch, faptul că propunerea candidaturii lui Carol se făcuse cu aprobarea expresă a împăratului Napoleon 392. Ședința ce se desfășura abia la 13 aprilie în cadrul Conferinței de la Paris evidenția divergențele existente în rândul statelor participante pe tema problemei românești. Telegrama din 13 aprilie de la Paris anunța decizia categorică a Conferinței de a se opune alegerii prințului străin în România. Apariția unui articol în Mémorial Diplomatique, apropiat de guvernul francez, la 16 aprilie, contribuia serios la neliniștirea oficialilor români: "Franța este
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
inacceptabilă în Moldova 397. Prusia realiza în acest moment posibilitatea de a pierde o mare șansă. Acesta era probabil motivul pentru care Bismarck săvârșea, într-un interval de timp scurt, două gesturi importante. După ce pe 14 aprilie îi trimitea o telegramă lui St. Pierre, cerându-i să nu sprijine candidatura lui N. Bibescu, pe 19 aprilie, fără a-i promite sprijinul, îl sfătuia pe Carol să vină în România. Surprinzătoare era sugestia făcută viitorului domn al României de a pune Europa
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
din partea acestuia a unui răspuns pozitiv definitiv 400. Schimbarea de atitudine din partea casei de Hohenzollern era transmisă imediat lui I.C. Brătianu și Ion Bălăceanu. Apreciind acceptul dat de Wilhelm I demersului său, Carol îi mulțumea la 30 aprilie printr-o telegramă, în care-și manifesta recunoștința și pentru primirea demisiei sale din armata prusacă 401. În aceeași telegramă, Carol consemna că din acel moment nu va mai fi "credinciosul soldat al regelui, ci capul unei cârmuiri la care votul unanim m-
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
imediat lui I.C. Brătianu și Ion Bălăceanu. Apreciind acceptul dat de Wilhelm I demersului său, Carol îi mulțumea la 30 aprilie printr-o telegramă, în care-și manifesta recunoștința și pentru primirea demisiei sale din armata prusacă 401. În aceeași telegramă, Carol consemna că din acel moment nu va mai fi "credinciosul soldat al regelui, ci capul unei cârmuiri la care votul unanim m-a chemat"402. Tot acum Goltz îi trimitea o scrisoare regelui Wilhelm I, în care arăta că
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
prințului indigen precum Christian Tell410, Nicolae Ionescu sau Ion Heliade Rădulescu 411 era posibilitatea ca, încălcând o hotărâre a Conferinței de la Paris, aceasta să decidă trimiterea de trupe în România. Dorind să alunge aceste neliniști, I.C. Brătianu preciza, în aceeași telegramă din 20 aprilie pe care o trimitea din capitala Franței, că unul din motivele pentru care "puterile prietene" acceptaseră să semneze textul trimis la București era convingerea lor că Adunarea electivă nu va alege un alt domnitor în afara celui deja
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
porumb din Bulgaria și Transilvania distribuit apoi țăranilor 423, izbucnea la 11 ianuarie 1866 o răscoală foarte serioasă a grănicerilor care cereau dreptate, dar și să rămână proprietari pe locurile pe care le lucrau în acel moment 424. Sosirea unor telegrame de felicitare, din întreaga țară, pentru alegerea ca domn a lui Carol, în condițiile amintite, contribuia la întărirea sentimentului pentru tânărul suveran că noua lui patrie era alături de el. Un apropiat al lui Carol, Paul Lindberg, sugera fără să facă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fusese "un afront făcut Conferinței de la Paris". Reapariția ideii de cedare a Principatelor în schimbul Veneției nu mai putea fi considerată o surpriză. Vehicularea acestui proiect la 8 și 15 mai chiar de către ambasadorul Prusiei la Paris, von Goltz, într-o telegramă către Bismarck, arăta inconsecvența diplomației prusace 426. Dovada hotărârii Porții de a nu accepta urcarea pe tron a lui Carol era protestul din 15 mai, pe care-l depunea prin reprezentantul său la Conferința de la Paris și insistența pentru a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
din Iași pentru a participa împreună cu el la ceremoniile organizate la Mitropolie în vederea exprimării bucuriei pentru desemnarea lui Filip de Flandra drept succesor al lui Alexandru Ioan Cuza459, prestarea jurământului de credință de către întregul aparat administrativ 460 față de noile autorități, telegramele de felicitare trimise membrilor Locotenenței Domnești și ai guvernului, primite de la reprezentanți ai administrației, justiției, ai corpului militar și ai altor categorii profesionale care-și exprimau acordul pentru îndepărtarea lui Al.I. Cuza erau pe larg relatate nu doar în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ziarul Românul. Una din preocupările lor importante erau în această perioadă explicarea către întreaga națiune a faptului că îndepărtarea lui Cuza de la tron nu fusese opera unui singur partid politic. Pentru a întări cumva această afirmație se publicau pe larg telegrame venite din Moldova, în Monitorul Oficial și în Românul, din care reieșea bucuria provocată și acolo pentru plecarea de la tron a celui ales domnitor la 5 și 24 ianuarie 1859. Unele din mesajele apărute acum repuneau pe tapet o idee
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
15. 325 Ibidem, 24 februarie 1866, p. 42. 326 Gr. Chiriță, România și Conferința de la Paris...,(I), p. 975. 327 Gh. Cliveti, op. cit., p. 85. 328 V. Stan, op. cit., pp. 125-127. 329 Ion Bălăceanu fusese împuternicit de către Ion Ghica prin telegrama din 12 martie 1866 să facă aceste declarații, în Grigore Chiriță, "România și Conferința de pace de la Paris, februarie-iunie 1866" (II), în Revista de Istorie, nr. 11, tom 38, XI, București, Editura Academiei, 1985, pp. 1075-1076. 330 I. Bălăceanu, op. cit
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
au lăsat Rusia indiferentă. Obținând asigurările lui Poincaré și conștientă de încetineala pregătirilor, de la 29 iulie a decretat mobilizarea parțială, iar pe 30 a decretat mobilizarea generală. De aceea, "vinovatul" părea a fi nu Austro-Ungaria, ci Rusia, așa cum rezultă din telegrama cancelarului german Bethman Hollweg către ambasadorul Germaniei la Paris (31 iulie 1914): În ciuda eforturilor noastre de mediere încă în curs și a faptului că noi nu am luat nicio măsură de mobilizare, [Rusia] a ordonat mobilizarea întregii sale armate și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
măsurile de mobilizare împotriva noastră și a Austro-Ungariei. Mobilizarea înseamnă inevitabil război. Vă rog să întrebați guvernul francez dacă în situația unui război între Germania și Rusia el va rămâne neutru. Răspunsul trebuie dat în termen de 18 ore"473. Telegrama conținea un post-scriptum cu mențiunea "Secret": dacă guvernul francez declară că va rămâne neutru, să notifice acestuia că Germania se simte obligată să-i impună ca garanție a neutralității sale cedarea fortărețelor Toul și Verdun. Acestea vor urma să fie
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
tratat pe noi la fel de dur, ca și pe toți reformiștii din colonii. În toamna lui 1990, începuse deja contraofensiva gâștelor colhoznice, dispuse să atace chiar și pe malul drept al Nistrului. Un alt episod: prin septembrie 1990, am primit o telegramă de la Tighina. Eram avertizat: intenția de a ține acolo o ședință itinerantă a guvernului va duce la acutizarea extremă a situației social-politice din oraș și în toată regiunea. Pentru a evita consecințele imprevizibile, conducerea orașului refuza categoric organizarea unei atare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
precisă, dar, în care, paradoxal, din cauza alienării, dialogul (specific discursului) eșuează. Prin urmare, avem un incipit, la fel de celebru, dar total diferit în ceea ce privește modul de structurare în plan lingvistic: "Astăzi a murit mama. Sau poate ieri, nu știu. Am primit o telegramă de la azil."18 La fel de interesant este și modul în care autorul folosește cele două forme de viitor: "Voi lua autobuzul la ora două și voi sosi în cursul după-amiezii. Astfel voi putea sta de priveghi și mă voi întoarce mâine
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a căilor ferate, luau ostatici din satele răsculate, dar și cai și trăsuri. Din cercetarea documentelor referitoare la răscoala țăranilor din 1907, am identificat acțiuni ale unităților care erau în subordinea lui Prezan și au acționat în Moldova. Într-o telegramă adresată ministrului de Interne, la data de 26 martie, ora 11.45, prefectul Tutovei, Grigore D. Vasiliu, temându-se de o solidaritate a trupelor din localitate cu populația, a cerut înlocuirea Regimentului ,,Cantemir “nr.12, din Bârlad, cu un altul
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
data de 26 martie, ora 11.45, prefectul Tutovei, Grigore D. Vasiliu, temându-se de o solidaritate a trupelor din localitate cu populația, a cerut înlocuirea Regimentului ,,Cantemir “nr.12, din Bârlad, cu un altul. Același prefect, într-o altă telegramă, cu numărul 331, din 28 martie, ora 8.40, cerea ministrului de Război, să revoce ordinul în legătură cu regimentul amintit mai înainte. Deci, Regimentul ,,Cantemir nr.12’’ să nu mai plece din Bârlad deoarece ,,pe aceste timpuri de mare agitațiune și
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
12’’ să nu mai plece din Bârlad deoarece ,,pe aceste timpuri de mare agitațiune și răscoale țărănești, zona ar rămâne fără soldați, creându-se o situație gravă, rog interveniți imediat să nu plece ”. Pe data de 29 martie 1907, prin telegrama nr.336, ministrul de Interne era informat de Grigore Vasiliu în legătură cu situația din județ. Mulțumind Regimentului ,,Cantemir 12’’ pentru activitatea desfășurată, insista pe lângă Ministerul de Război să nu deplaseze din județ regimentul de teama devastărilor. Într-o altă telegramă, trimisă
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
prin telegrama nr.336, ministrul de Interne era informat de Grigore Vasiliu în legătură cu situația din județ. Mulțumind Regimentului ,,Cantemir 12’’ pentru activitatea desfășurată, insista pe lângă Ministerul de Război să nu deplaseze din județ regimentul de teama devastărilor. Într-o altă telegramă, trimisă ministrului de Interne (numărul 65, datată 3 aprilie 1907, ora 4), Grigore D. Vasiliu prezenta o parte din acțiunile Regimentului ,,Cantemir nr. 12’’ și propunea unele măsuri în legătură cu arestații din Bârlad: Telegramă Domnului Ministru de Interne Am onoarea a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
regimentul de teama devastărilor. Într-o altă telegramă, trimisă ministrului de Interne (numărul 65, datată 3 aprilie 1907, ora 4), Grigore D. Vasiliu prezenta o parte din acțiunile Regimentului ,,Cantemir nr. 12’’ și propunea unele măsuri în legătură cu arestații din Bârlad: Telegramă Domnului Ministru de Interne Am onoarea a vă face cunoscut că numărul arestaților de la cazarma Regimentului ,,Cantemir’’ nr.12 din Bârlad este de cincizeci, acest număr va crește probabil până la o sută, arestații sunt din diferite comune unde au fost
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
urmeze calea obișnuită pentru a-și publica piesa, ceea ce însemna că trebuia să treacă și prin foarfecele cenzurii. Animozitățile din sânul breslei s-au regăsit adeseori în scrisorile expediate către Ceaușescu. În august 1972, cinci tineri scriitori revoltați adresau o telegramă lui Nicolae Ceaușescu prin care cereau convocarea unei conferințe naționale a scriitorilor, precum și înființarea unei noi reviste literare intitulată "Bluze albastre". Ancheta care i-a urmat a arătat că grupul protestatar fusese exclus din Uniunea Scriitorilor și din Fondul Literar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
astfel de pomenitul Sphynx, în două catrene ce oscilează între tristețe și mobilizare: „S-a tras oblonul veselei «Sorbone» (parodie a versului «S-a stins viața falnicei Veneții» - n. m.) / Clienții de la mic la mare / Au hotărît să dea o telegramă / Ca semn de ndreptățită indignare. / (Telegrama rămînînd fără rezultat, președintele a declarat:) / Protestul neluîndu-ni-se-n seamă / și-a noastre glasuri răsunînd deșarte, / Război de moarte declara vom apei / și vom muta «Sorbona»-n altă parte”. („Moldova”, 1, nr. 47, 3 aprilie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]