2,938 matches
-
club privat are dreptul să stabilească ce fel de reguli vrea”. Ceea ce este de neconceput moral într-un stat de drept este ca televiziunea publică să relateze cazul fără comentarii, lăsând impresia că poliția a reacționat corect. Practic, oricare dintre telespectatori a putut deduce că apărătorii ordinii publice din Craiova consideră că legea fundamentală a statului, Constituția, se oprește la ușa oricărei firme private și, după cum s-a dovedit adesea și în cazurile de neintervenție în violențele din familie, la ușa
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și în primul rând cel francez, e cel mai potrivit și caracterului nostru și situației noastre socioeconomice; dar nu pot suporta negarea pură și simplă a ideii de subvenționare. În timpul emisiunii a sunat telefonul și s-a auzit vocea unui telespectator care s-a prezentat a fi poetul Paul Daian. Îl cunoșteam din vedere, căci îl întâlnisem de mai multe ori în diferite situații: un personaj pitoresc al literaturii bucureștene, nu lipsit de talent poetic și, în orice caz, înzestrat din
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
încurajeze orice scârța-scârța pe hârtie capabil să mâzgâlească două-trei vorbe în franceză. Pe argentinianul Bianciotti, deși comite din când în când greșeli de gramatică, l-au băgat în Academia Franceză (instituție care, ce-i drept, strălucește mai mult în ochii telespectatorilor!) și nu m-aș mira să-l primească și pe Kundera, care, în ultimul timp, se preface că scrie în franceză. Și încă nu e mare lucru! Dar închipuiți-vă că Tsepeneag a obținut o bursă din partea CNL (un fel
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
poeme? Mai ales romanele și poemele care nu sunt traduse din singura limbă cu adevărat universală, limba americană... Românul s-a născut poet? Așa o fi... În orice caz, nu cititor. Eu cred mai degrabă că românul s-a născut telespectator. Moțăie în fața televizorului privindu-l pe prim-ministrul care îi vorbește de intrarea României în NATO de parcă ar visa cu ochii deschiși. Cotidianul, 31 ianuarie 2003 Capitalism de cumetrie Nu e expresia mea, e o vorbă de duh a președintelui
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
înghețată, ci performanț ă. Zilele trecute, în emisiunea „România mea“, Emil Hurezeanu a reușit să pătrundă în garsoniera trei pe trei de la Deva, în care Belu locuiește și coace titluri olimpice de aproape 25 de ani. Dacă ar fi votat telespectatorii, probabil că antrenorul de gimnastică ar fi urcat în sondaje după filmarea sanctuarului de semiasceză. Votează însă federațiile bugetare, iar activistul sportiv cu mapă nu se ia după România lui Hurezeanu, ci după România perechii Adrian Năstase-Țiriac, în care primul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de la Podul înalt și Călugăreni. Gigi Becali va ține discursuri, îmbrăcat mai întîi în costumul lui Ștefan cel Mare, apoi în cel al lui Mihai Viteazul. ora 18:00 - „Know-how“ - emisiune de inițiere în informatică. O lecție practică în care telespectatorii vor afla cum devii milionar în dolari cu scannerul sau cum poți deschide un fișier în folosul echipei. Realizator: Nicolae Badea. Cursanți: Cristi Borcea, Tică Dănilescu. ora 19:00 - „Farmecul vieții“ - program ideologic pentru tineret. George Copos vă va dezvălui
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cinci cartonașe roșii de la Heleșteanu, cum au făcut rapidiștii la Petroșani în ultima etapă a campionatului trecut, pentru că, în ciuda contemporaneității lor cu Poll și Ivanov, fotbaliștii de pe arenele germane n-au lăsat lumea vorbind în tribune și nici miliardele de telespectatori cu mira pe ecran; - e de-a dreptul tonic să ne gîndim la Mondial în momentele în care ne vine să ne dăm arama pe față. Să ne amintim că pînă și un naționalist excesiv ca Gigi Becali, care merge
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
crengi, iurtele și bărcile naufragiate de unde provin asistenții. Așa e politically correct în mileniul al treilea. Italia să fie eliminată de o bovină nedumerită cu fluier ecuadorian, iar un papuaș să ridice ofsaid la aut în văzul unui miliard de telespectatori. În curînd, eschimoșii vor dicta penalty-uri în finala Mondialelor, iar Blatter va cutreiera galaxiile după asteroizi locuiți care să poată da măcar tușierii. Tot e bine, că ăia sînt mici, verzi și au bipul cu ei. aprilie 2006 Cortina de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de interviuri și n-a fost stereotip nici măcar într-o frază. Nici nu e genul lui. Școala vieții de la marginea Ploieștiului l-a învățat că nu e bine să spună despre sine că e un tip modest, ceea ce ar face telespectatorii să caște, ci să zică de-a dreptul că nu-i place să se dea balenă în găleată. Cînd ești în culmea gloriei, n-ai timp de banalități. Vorbele încep să capete greutate, orice gest e inventariat și supus atenției
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
desuetudine. Mileniul al treilea - sau, în fine, măcar primele sale decenii - sînt ale televiziunii. Imaginea domină clar meciul cu vocea. Echipele subzistă din aparițiile pe micul ecran. Asta înseamnă o etapă lăbărțată de vineri de la prînz pînă duminică noaptea, un telespectator ținut aproape 20 ore în fotoliu și, practic, dispariția subspeciei de homo sapiens obișnuite să consume fotbal la radio. Acea categorie socială, acum monument al naturii, era foarte bine definită în trecut. Gheorghe Minoiu se afla la pupitru în studio
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Cannes, există și ei pe sticla televizoarelor seară de seară. Personajele sînt străbătute de importanța lor. Fiecare are impresia că prezența sa pe ecran oprește pentru o clipă învîrtirea Pămîntului. Vocile se vor lămuritoare, gesturile sînt insistente, menite să convingă telespectatorii că dreptatea e una singură și ea se află în mîinile vorbitorului. În film, nea Pișcoci face bărcuțe din hîrtie, desprins complet de aplombul colegilor din studio. Pentru ca, în scurt timp, să pronunțe fraza esențială a rolului său și a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
să se schimbe imaginea), întreaga țară a văzut cum un civil i-a dat omului un pumn zdravăn, făcându-l să se topească din imagine. Nu pot jura că scena a fost văzută și de Ceaușescu, deoarece el nu era telespectator, ci actor principal. Rețin faptul că aproape toți cei despre care vă scriu sunt tineri. Prin urmare, oameni în devenire și care nu s-au blazat încă și nu vor să înghită la nesfârșit nedreptățile care ne curg pe cap
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Joi, 17 ianuarie. Cu nici patruzeci de ore În urmă, marți seara (15 ianuarie) se transmitea la emisiunea Teatru TV o piesă de inspirație istorică a lui M. Eminescu, rămasă În stadiu de ciornă (lucru care nu se explica bieților telespectatori). Sorin nu mai avea puterea să privească, era În pat, ceilalți erau Încredințați că doarme, oricum ținea ochii Închiși. Cineva din familie a spus În șoaptă că piesa nu-i pare grozavă, mirându-se că este totuși opera lui Eminescu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a criminalității decât publicul care se informează doar întâmplător în legătură cu aceste probleme. De exemplu, Leo Barrile (1984) a ajuns la concluzia că persoanele care vizionează constant programele TV au o percepție mai distorsionată despre criminalitate, comparativ cu cele care sunt telespectatori ocazionali. „Vizualizarea” faptelor de criminalitate în mass-media Prin specificul ei, presa scrisă și audiovizuală nu poate oferi informații complete și deplin verificate despre infracțiunile prezentate, astfel că opinia publică despre criminalitate se formează din informații lacunare și, uneori, îndoielnice. Într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și de particularitățile lor tocmai pentru că sunt mijloace ci și de societatea în care s-au dezvoltat, precum și de persoanele care au contribuit la crearea și răspândirea lor, indiferent dacă au fost ziariști sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Documentele menționate cuprind o analiză referitoare la progresele tehnologice și la modalitățile prin care mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală a acestora, se trece la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doar statului sau particularităților sale (tocmai pentru că reprezintă un mijloc), ci și societății în care s-a dezvoltat, precum și persoanelor care au contribuit la crearea și răspândirea ei indiferent dacă au fost ziariști, sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală asupra acestora, s-a trecute la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele care formulau și propagau idei în acest context capătau o nouă semnificație. O
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anumite particularități în ceea ce privește transmiterea, prelucrarea și receptarea informațiilor.Asa cum scopul comunicării este de a ne face înțeleși și de a transmite cât mai clar ceea ce dorim, la fel și televiziunea, prin mesajele pe care le comunica, trebuie să permită telespectatorului o înțelegere imediată a evenimentelor, a sensului mesajului, astfel încât acestea să devină accesibile tuturor, pentru că publicul țintă este eterogen. Din acest motiv, principiile ce stau la baza construirii mesajului de televiziune sunt : utilizarea unui text simplu(nu simplist), clar, concis
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
alți receptori); flexibilitate( de formă,conținut și utilizare). Dincolo de faptul că facilitează distribuirea informațiilor radiofonice și televizate, new media au fost oferite publicului larg sub două forme, cunoscute sub numele de teletext și videotext.Teletextul face posibilă suplimentarea informației pentru telespectatori și se poate folosi la inițiativa acestora. În general, videotextul oferă, prin intermediul rețelei telefonice, o cantitate mare de informații computerizate, ce pot fi folosite de acei utilizatori care sunt conectați cu un terminal și cu un ecran de televizor. Mai
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
anumite particularități în ceea ce privește transmiterea, prelucrarea și receptarea informațiilor.Asa cum scopul comunicării este de a ne face înțeleși și de a transmite cât mai clar ceea ce dorim, la fel și televiziunea, prin mesajele pe care le comunica, trebuie să permită telespectatorului o înțelegere imediată a evenimentelor, a sensului mesajului, astfel încât acestea să devină accesibile tuturor, pentru că publicul țintă este eterogen. Din acest motiv, principiile ce stau la baza construirii mesajului de televiziune sunt : utilizarea unui text simplu(nu simplist), clar, concis
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
alți receptori); flexibilitate( de formă,conținut și utilizare). Dincolo de faptul că facilitează distribuirea informațiilor radiofonice și televizate, new media au fost oferite publicului larg sub două forme, cunoscute sub numele de teletext și videotext.Teletextul face posibilă suplimentarea informației pentru telespectatori și se poate folosi la inițiativa acestora. În general, videotextul oferă, prin intermediul rețelei telefonice, o cantitate mare de informații computerizate, ce pot fi folosite de acei utilizatori care sunt conectați cu un terminal și cu un ecran de televizor. Mai
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
singura alternativă umanistă față de capitalism”). Totuși, pentru ambasadorul român la Berlin, Krenz era un reformator radical: fapt semnificativ, începuse prin a renunța la propaganda de partid, permițând „discuții libere, neorganizate tematic”, transmise în direct la televiziune, telefoane în direct de la telespectatori etc. (p. 245). Interesant e că și această libertate de expresie este comandată: „De la ziariști [...] am aflat că există indicația ca la radio și televiziune să se reproducă interviuri spontane referitoare la toate problemele care-i preocupă pe cetățeni, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n-am cerut, ei n-au știut, și nu ne-am întâlnit. Cum totdeauna am crezut că nimic nu este întâmplător, probabil așa a fost voința lui Dumnezeu. Dar acum, simt că se poate. A.V. Vă mulțumesc foarte mult. Telespectatorii care nu v-au cunoscut până azi au descoperit un om cald, sincer, temperamental în sensul bun al cuvântului. Rămâne să vă întâlnim cât de curând posibil în sala de concert sau de spectacol. N.M. Eu vă mulțumesc pentru această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să spunem, când folosesc model. În ultimul timp, nu mă mai preocupă foarte serios acest lucru. Mă preocupă ideea foarte mult. A.V. Ați urmărit succesiunea de imagini pe care le-am înregistrat în atelier și, bineînțeles, ce au văzut telespectatorii și ce ați văzut dumneavoastră acum a fost posibil prin mijlocirea noastră: a ochilor mei și ai operatorului de imagine Radu Brehuescu, prin alte două perechi de ochi la montaj, când le-am ordonat împreună cu editorul de imagine Radu Bogdan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
întâlnire cu artistul plastic Liviu Suhar a fost prilejuită de expoziția vernisată la 17 februarie 2013, curator fiind doamna Valentina Druțu, la rândul său artist plastic, fostă studentă a maestrului Suhar, acum coordonatoare a Muzeului de Artă din Iași. Pentru telespectatori, am însoțit picturile găzduite de Muzeul Unirii cu sugestii muzicale, secvențe din creații de jazz modern care mi s-au părut în acord cu viziunea autorului de imagini înrămate. Nu am intenționat ilustrarea, ci însoțirea cu muzică a ritmurilor, tăcerilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în interviurile ce vi s-au solicitat, dar vreau să știu: ați fost un director autoritar, sau ați avut degete de oțel în mănuși de catifea? I.H. (zâmbind) Ei, și dumneavoastră veniți cu asta! Vă răspund ceva acum, o să râdă telespectatorii... Am zâmbit și eu deși, mă rog, treaba asta are și părțile ei negative. Într-un ziar foarte important de la Berlin, s-a scris acum o săptămână... A.V. ...nu am citit încă... I.H. nu-nu, n-a ajuns până în țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]