KorAP: Find »[drukola/base=temperatură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...87 88 89 ...2330 >

58,246 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

pentru decembrie, ceea ce conferă un caracter mai blând acestui sezon. Luna cea mai caldă este iulie (19,0C medie lunarăă deși august este luna cu o temperatură medie mai mare de 190C. de altfel în cinci luni ale anului (mai-septembrieă temperatura medie lunară depășește 100C. Evoluția mediilor lunare ale temperaturii aerului determină o amplitudine anuală de 21, 50C. Temperatura medie anuală este de 9, 30C (deci situată în intervalul 9-100Că ceea ce poate fi considerat ca o evidențiere a caracterului continental al

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
sezon. Luna cea mai caldă este iulie (19,0C medie lunarăă deși august este luna cu o temperatură medie mai mare de 190C. de altfel în cinci luni ale anului (mai-septembrieă temperatura medie lunară depășește 100C. Evoluția mediilor lunare ale temperaturii aerului determină o amplitudine anuală de 21, 50C. Temperatura medie anuală este de 9, 30C (deci situată în intervalul 9-100Că ceea ce poate fi considerat ca o evidențiere a caracterului continental al climei. Trecerea de la iarnă la vară și invers se

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
medie lunarăă deși august este luna cu o temperatură medie mai mare de 190C. de altfel în cinci luni ale anului (mai-septembrieă temperatura medie lunară depășește 100C. Evoluția mediilor lunare ale temperaturii aerului determină o amplitudine anuală de 21, 50C. Temperatura medie anuală este de 9, 30C (deci situată în intervalul 9-100Că ceea ce poate fi considerat ca o evidențiere a caracterului continental al climei. Trecerea de la iarnă la vară și invers se face relativ uniform și echilibrat, diferențele dintre temperaturile medii

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
50C. Temperatura medie anuală este de 9, 30C (deci situată în intervalul 9-100Că ceea ce poate fi considerat ca o evidențiere a caracterului continental al climei. Trecerea de la iarnă la vară și invers se face relativ uniform și echilibrat, diferențele dintre temperaturile medii ale lunilor de primăvară și de toamnă este de ordinul a 4-50C. Caracteristicile termice ale climatului zonei Breaza sunt întregite și de valorile altor parametri legați de temperatura aerului. Astfel, media temperaturilor maxime zilnice oscilează între 2, 60C în

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
vară și invers se face relativ uniform și echilibrat, diferențele dintre temperaturile medii ale lunilor de primăvară și de toamnă este de ordinul a 4-50C. Caracteristicile termice ale climatului zonei Breaza sunt întregite și de valorile altor parametri legați de temperatura aerului. Astfel, media temperaturilor maxime zilnice oscilează între 2, 60C în ianuarie și 2, 80C în iulie, cu o valoare medie anuală de 15, 40C. Media temperaturilor minime zilnice variază între -6, 50C în ianuarie și 13, 60C în iulie

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
face relativ uniform și echilibrat, diferențele dintre temperaturile medii ale lunilor de primăvară și de toamnă este de ordinul a 4-50C. Caracteristicile termice ale climatului zonei Breaza sunt întregite și de valorile altor parametri legați de temperatura aerului. Astfel, media temperaturilor maxime zilnice oscilează între 2, 60C în ianuarie și 2, 80C în iulie, cu o valoare medie anuală de 15, 40C. Media temperaturilor minime zilnice variază între -6, 50C în ianuarie și 13, 60C în iulie în aer media anuală

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
ale climatului zonei Breaza sunt întregite și de valorile altor parametri legați de temperatura aerului. Astfel, media temperaturilor maxime zilnice oscilează între 2, 60C în ianuarie și 2, 80C în iulie, cu o valoare medie anuală de 15, 40C. Media temperaturilor minime zilnice variază între -6, 50C în ianuarie și 13, 60C în iulie în aer media anuală este de 4, 20C. Media temperaturilor maxime lunare oscilează între 12, 00C în ianuarie și 32, 60C în iulie. Media temperaturilor minime anuale

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
60C în ianuarie și 2, 80C în iulie, cu o valoare medie anuală de 15, 40C. Media temperaturilor minime zilnice variază între -6, 50C în ianuarie și 13, 60C în iulie în aer media anuală este de 4, 20C. Media temperaturilor maxime lunare oscilează între 12, 00C în ianuarie și 32, 60C în iulie. Media temperaturilor minime anuale are valoarea de 18, 60C. Tot în domeniul temperaturilor extreme, de menționat (pentru Câmpinaă că maxima absolută a fost de 37, 80C (07

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
40C. Media temperaturilor minime zilnice variază între -6, 50C în ianuarie și 13, 60C în iulie în aer media anuală este de 4, 20C. Media temperaturilor maxime lunare oscilează între 12, 00C în ianuarie și 32, 60C în iulie. Media temperaturilor minime anuale are valoarea de 18, 60C. Tot în domeniul temperaturilor extreme, de menționat (pentru Câmpinaă că maxima absolută a fost de 37, 80C (07. 09. 1946), iar minima absolută -26, 60C (26. 01. 1942). Data medie a primului și

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
și 13, 60C în iulie în aer media anuală este de 4, 20C. Media temperaturilor maxime lunare oscilează între 12, 00C în ianuarie și 32, 60C în iulie. Media temperaturilor minime anuale are valoarea de 18, 60C. Tot în domeniul temperaturilor extreme, de menționat (pentru Câmpinaă că maxima absolută a fost de 37, 80C (07. 09. 1946), iar minima absolută -26, 60C (26. 01. 1942). Data medie a primului și ultimului îngheț se încadrează astfel: prima zi cu îngheț (temperatura minimă

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
domeniul temperaturilor extreme, de menționat (pentru Câmpinaă că maxima absolută a fost de 37, 80C (07. 09. 1946), iar minima absolută -26, 60C (26. 01. 1942). Data medie a primului și ultimului îngheț se încadrează astfel: prima zi cu îngheț (temperatura minimă 00Că se înregistrează în intervalul 1. 10-11. 10, iar ultima zi cu îngheț în intervalul 21. 04-01. 05. Durata medie a intervalului de zile fără îngheț este de 175. În ceea ce privește datele extreme pentru primul îngheț acestea au fost: cel

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
vegetație forestierăă chiar dacă uneori pot avea loc influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică. Pentru o bună caracterizare a condițiilor climatice și în strânsă legătură cu regimul temperaturii și umidității aerului, în continuare, se trec în revistă numărul zilelor de iarnă, de vară și tropicale. - Zilele de iarnă, adică din punct de vedere meteorologic, zilele cu temperaturi maxime mai mici sau egale cu 00C, se manifestă în intervalul

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
bună caracterizare a condițiilor climatice și în strânsă legătură cu regimul temperaturii și umidității aerului, în continuare, se trec în revistă numărul zilelor de iarnă, de vară și tropicale. - Zilele de iarnă, adică din punct de vedere meteorologic, zilele cu temperaturi maxime mai mici sau egale cu 00C, se manifestă în intervalul noiembrie-martie. Numărul maxim de zile de iarnă se constată că este în medie cel mai mare în ianuarie (9, 5 zile) și cu mai mic în martie (1, 4

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
se constată că este în medie cel mai mare în ianuarie (9, 5 zile) și cu mai mic în martie (1, 4 zile). Anual se înregistrează în medie 24, 1 zile de iarnă. În schimb, zilele de îngheț (zile cu temperatură minimă mai mică sau egală cu 00C) se întinde pe un interval de timp mai mare (septembrie-maiă. Cel mai mare număr de zile de îngheț se înregistrează tot în ianuarie (27, 9 zileă, iar cel mai mic în mai și

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
de îngheț se înregistrează tot în ianuarie (27, 9 zileă, iar cel mai mic în mai și septembrie (0, 2 zile, respectiv 0, 3 zileă. Anual se manifestă în medie 105, 6 zile de îngheț. - Zilele de vară (zilele cu temperatura maximă maia mare sau egală cu 250C) se constată cel mai timpuriu în martie (0, 1 zileă și cel mai târziu în septembrie (1, 6 zile). Din martie, odată cu intensificarea radiației solare crește și numărul zilelor de vară care devine

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
vară are în medie și luna august (20, 7 zile). Numărul anual de zile de vară este de 74, 8 zile. În perioada calda a anului, cu o prelungire în cursul toamnei (mai-octombrieă se înregistrează și zile tropicale (zile cu temperatură maximă mai mare sau egală cu 300Că. În iulie și august se constată cele mai frecvente zile tropicale (6, 1 zile), iar numărul lor anual este în medie de 15, 7 zile. Regimul termic este influențat de cantitatea de energie

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

concesiune rețeaua de canalizare publică pe perioada exploatării acesteia. 1.2. Rețeaua de canalizare 1.2.1. Clasificarea apelor de canalizare Apele de canalizare sunt acele ape care prin utilizare li s-au modificat calitățile fizice, chimice și biologice inclusiv temperatura, care sunt colectate și transportate în rețeaua de canalizare publică. După proveniență apele din rețeaua de canalizare publică sunt următoarele: ape uzate, ape meteorice, ape de suprafață canalizate, ape subterane sisteme de drenaj, ape de infiltrație, ape de exfiltrație. Apele

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de deasupra liniei sunt date pentru localitățile cu climă continentală temperată, iar valorile de dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatura maximă măsurată ³ 20°C, astfel n < 80 - climă continentală temperată; n > 80 - climă continental excesivă. 2 - Valorile orientative pentru qg(i)Ă pot fi mărite funcție de:mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe;zona

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mult mai puțin). Cauza principală a variației nivelului freatic o are cantitatea de precipitații. Dacă am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont de stratificația geologică, de variația saturației diferitelor straturi, de variația evapotranspirației corelat cu temperatura ș.a. Propun pentru interpretare comparația între debitele uzate și cantitatea de precipitații / debitele de alimentare cu apă. A2) Variația debitelor minime de apă uzată (2002) Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel debite orare de apă influentă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
care alcătuiesc o rețea de canalizare sunt următoarele: - să reziste la solicitările la care sunt supuse; - să fie impermeabile, adică să nu permită infiltrația și exfiltrația apei;să reziste la acțiunea apelor uzate sau subterane agresive și a apelor cu temperaturi ridicate;să reziste la eroziunea datorită suspensiilor din apă; - să aibă o suprafață interioară cât mai netedă. Conductele se pot executa din beton simplu, beton armat, materiale ceramice, tuburi de oțel și material plastic. Principalele tipuri de materiale folosite la

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu fiabilitate mare în timp a conductelor sub presiune; - excelenta rezistență chimică; - protecție ridicată la raze UV;siguranță totală și într-o plajă largă a normativelor de toxicitate naționale și internaționale;insensibilitatea la fenomenele de coroziune electrochimică; - rezistență bună la temperaturi mai scăzute de - 40°C; - flexibilitate mare; 118caracteristici hidraulice optime care se mențin constante în timp; - rugozitate foarte scăzută; - rezistență la abraziune; - masă scăzută;siguranța și simplitatea sistemelor de îmbinare; - înaltă productivitate la montare. Montarea și îmbinarea conductelor din polietilenă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prezente la capetele tuburilor; - curățirea corpurilor străine, urmelor de unsoare, a apei, a suprafețelor de sudat, a mașinii și a frezei;buna funcționare a sculelor; - respectarea presiunilor specifice de preîncălzire și sudare, aplicând 0,5 kg/cm2 pentru sudare; - respectarea temperaturii plăcii (210°C); - respectarea timpilor de preîncălzire, sudare și răcire; - fiecare mașină de sudură trebuie să indice parametrii tipurilor de tub pe care le poate suda; - răcirea trebuie să se facă natural; evitarea metodelor de răcire bruscă; - fixarea sudurii trebuie

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sudare și răcire; - fiecare mașină de sudură trebuie să indice parametrii tipurilor de tub pe care le poate suda; - răcirea trebuie să se facă natural; evitarea metodelor de răcire bruscă; - fixarea sudurii trebuie să fie ferită de intemperii și de temperaturile mai joase de 0°C prin intermediul unor suporți sau al altor acoperitori; - temperatura mediului în jurul sudurii trebuie să fie cuprinsă în plaja 0 45°C. Sudarea cu racorduri electrosudabile: se bazează pe realizarea unui manșon electric ca mod de racord

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tub pe care le poate suda; - răcirea trebuie să se facă natural; evitarea metodelor de răcire bruscă; - fixarea sudurii trebuie să fie ferită de intemperii și de temperaturile mai joase de 0°C prin intermediul unor suporți sau al altor acoperitori; - temperatura mediului în jurul sudurii trebuie să fie cuprinsă în plaja 0 45°C. Sudarea cu racorduri electrosudabile: se bazează pe realizarea unui manșon electric ca mod de racord. Manșonul din polietilenă conține la interiorul peretelui o rezistență electrică care unește suprafața

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
interioară a manșonului cu cea externă a tubului. În timpul răcirii, fenomenul de contracție comprimă staturile „topite”, generând condițiile optime de sudură. Operațiile de sudare, fixare și curățirea tuburilor sunt efectuate cu ajutorul unui aparat de sudare portabil care recunoaște modelul manșonului, temperatura mediului și fixează parametrii de sudare și timpul de încălzire. Este important a se curăța bine suprafețele de contact tub/racord rașchetând tubul și scoțând protecția manșonului în momentul folosirii. Sudarea în mufă: este o metodă mai puțin răspândită și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]