3,258 matches
-
priveam generic doar fiindcă era de o frumusețe exotică, ci coboram cu privirea și spre alte detalii corporale, Îndrăzneam să-i văd fața, mâinile fine, sânii bine proporționați. Candida nu mai era Însă atât de candidă În ochii mei și, tentat de originea ei alogenă, construiam În febră tot felul de răpiri amoroase, eu fiind bineînțeles acela care apărea și o salva În ultimul moment. Când am mai Întâlnit-o În timpul Universității, parcă Își pierduse tot farmecul și devenise ștearsă. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ca eu să fiu cea care gestionează finanțele familiei, dar trebuie să recunosc că, de departe, Charlie e cel mai econom dintre noi când vine vorba de cumpărături: ia doar ce e pe listă și rareori se întâmplă să fie tentat de oferte speciale și produse noi. Eu mă iau după școala magnetică de făcut cumpărături; se pare că pur și simplu atrag tot felul de lucruri când mă mișc prin magazin, chiar și într-un supermarket mic și jalnic cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am scris „pentru fata grasă de la casa de marcat“ sau așa ceva pe plic și am trimis-o la supermarket. — Mamă - doar n-ai făcut așa ceva! De fapt, e destul de mișto, a zis Ben și mi-am dat seama că era tentat să râdă. — Exact la asta mă refeream, vezi? Da, e amuzant. Nu te teme, îmi dau seama: nu mă supăr dacă râzi, deloc. Și tata ar fi râs - mult. E exact genul de chestie care ni s-ar părea amuzantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cu bătrânul acela: tot o mai așteaptă afară-n fiecare seară, serios. Doar că acum arată destul de jalnic, trebuie să recunosc. În cele mai multe seri e nebărbierit și nici măcar nu mă mai salută. De fapt, dacă n-aș ști, aș fi tentat să-l alung de la intrarea personalului - are o privire ciudată-n ochi. Ea s-ar descurca mult mai bine de una singură. Charlie Ș tiam eu că am dreptate să mă simt neliniștit pentru că vine la noi prietena ei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Dar nu am vrut niciodată să fie cineva rănit. Acum e prea târziu - unde să mă duc? Cine mă mai poate ajuta? Acumtc "Acum" Judy D upă ce cumpărasem dischetele nu prea voiam să mă întorc acasă, în ciuda frigului. Mă tenta ideea de a merge pe drumul cel lung înapoi pentru a evita orice șanse de a o vedea pe fata aceea detestată, numai că, la fel ca de multe ori, am fost atrasă ca de un magnet răuvoitor să risc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
sunat cei de la agenție să spună că Ricardo a rămas la ședința foto din Ibiza și nu a reușit să se întoarcă pentru programarea de azi. — Mmm. Adriana își amintea vag că Gilles și Ricardo erau rivali declarați, deși era tentată să creadă că această concurență răutăcioasă pornea mai degrabă de la Gilles, decât de la Ricardo care, spre amărăciunea lui Gilles, părea foarte încântat să primească aproape toate contractele prestigioase ale agenției. Avea multe nume mari de la Hollywood, iar în agenda lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
un zâmbet. Doar că eu n-am de gând să mai vin în oraș în următoarele săptămâni. Mai ales după nebunia cu trenul de azi dimineață. Și-atunci, putem s-o lăsăm pentru când o să mai vin sau, dacă te tentează, m-aș bucura să te primesc în Hamptons. — Ei bine, va trebui să-mi verific agenda și te voi contacta, spuse ea cu răceală. — O să-ți spună să vii, zise Jesse. — Poftim? — Henry. O să-ți spună să vii. Nicio grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
trecu prin minte că ar fi numai bun pentru ea. Dacă Mackenzie avea de gând să se autosaboteze... Dar nu! Ea fusese destul de norocoasă să-și găsească viitorul soț și nu ar permite unui playboy de doi bani să o tenteze. Această misiune era strict una din necesitate, nu din plăcere. — Bună! spuse ea cu un accent brazilian ceva mai pronunțat. Eu sunt Adriana. Te superi dacă o împrumut pe prietena mea doar un moment? Mackenzie deschise gura să exclame ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
saci de nisip, postate de-a lungul șoselei din jur. Jim Își linse degetele, savurînd ultimele rămășițe din cartoful dulce de sub unghiile lui roase. Căldura catrtofului Îi potolea durerea sîcÎitoare de dinți. Îi urmări la lucru pe gunoierii chinezi, fiind tentat să se strecoare printre sîrme și să li se alăture. Erau atîtea mărci noi de avioane japoneze! Doar la vreo patru sute de metri depărtare de cursele de fazani, era corpul prăbușit al unui Hayate, unul dintre puternicele avioane de luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Îl ridică, fiind curios să vadă dacă Încă mai era cald, dar doctorul Ransome i-l luă din mînă și Îl aruncă dincolo de gardul de sîrmă ghimpată. Jim stătu pe treptele putrezite, Îndoindu-și pantofii pe scîndurile de bambus. Fusese tentat să smulgă corpul ghiulelei din mîinile doctorului Ransome. Era acum aproape tot atît de Înalt ca și medicul și, În multe privințe, mai putenic; În ultimii ani, În timp ce Jim crescuse, trupul mare al doctorului Ransome se strînsese și slăbise. Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Așteptă ca doctorul Ransome să sară din camionul sanitar și să se ocupe de domnul Maxted. Totuși, cele trei camioane părăseau deja stadionul. Capul cenușiu al doctorului Ransome se lăsă În jos cînd camionul se hurducă prin tunel. Jim fu tentat să alerge după el, dar știa că hotărîse să rămînă cu domnul Maxted. Învățase că, dacă ai pe cineva de care să ai grijă, era ca și cum altcineva ar fi avut grijă de tine. Jim ascultă camioanele traversînd parcarea și cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ultimele luni, lucrau repede și curînd traseră containerul de metal din canal. Împachetară conținutul, puseră la loc vîrful cilindrului greu și Îl tîrÎră de-a lungul taluzului. Jim Îi urmări croindu-și drum printre movilele funerare, spre lagărul Lunghua. Fu tentat să alerge și să li se alăture, dar toate măsurile de precauție Învățate În ultimii ani Îl avertizau să nu se expună. Soldatul Kimura zăcea În apă la cincisprezece metri mai Încolo, un nor roșu desfășurîndu-se din spatele lui, ca pînza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
o porniră spre cîmpul din apropiere. Deja cerul era plin de parașute, baldachinele albastre și roșii plutind În jos În orezăriile aflate la vreo opt sute de metri distanță de lagăr. Zgomotul avionului B-29 slăbi, ajungînd un huruit Înfundat. Jim fu tentat să-l urmeze pe Price și pe oamenii lui și să se ofere să-i ajute. Parașutele aterizaseră În spatele unui vechi sistem de tranșee. Pierzîndu-și cumpătul, englezii alergau În toate direcțiile. Price se urcă pe parapetul unei redute de pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de perete deasupra priciului lui. În ultimul moment, Înainte de a se alătura marșului, doamna Vincent rupsese perdeaua cămăruței sale, satisfăcîndu-și o nevoie mai veche de a ocupa Întreaga cameră. Frumos Împăturită, perdeaua stătea sub priciul lui Jim, iar el fu tentat să o prindă iar la loc. Un miros puternic plutea În cameră, miros pe care nu-l sesizase În toți anii războiului, În același timp ademenitor și vag. Își dădu seama că era mirosul trupului doamnei Vincent și, pentru moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
scoțian pentru tatăl tău. Basie se uită la depozitele ruinate și la cadavrele stivuite, de parcă le-ar fi văzut Încărcate cu toate bogățiile Orientului, gata să fie expediate tocmai la Frisco. Lui Jim Îi părea rău de Basie și era tentat să-l avertizeze că stadionul era, probabil, gol, jefuit de trupele Guomindangului de puținele lucruri de valoare ce supraviețuiseră soarelui și ploii. Dar Basie prinsese momeala și acum alerga bucuros spre cange. Cu puțin noroc, dacă va supraviețui În atacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cât de senzațional a fost. Nu credeam că e posibil să ai orgasm În timpul unei nașteri. Aici vorbim numai despre experiențe Zen, bineînțeles. Avocado a venit pe lume zâmbind și perfect relaxată. Simțeam că Îi datorez asta. Ruby a fost tentată să spună cât de păcat era că sentimentele ei referitoare la ceea ce Îi datora copilului se schimbaseră În asemenea măsură, dar Își ținu gura. În timp ce Claudia Își așeză paharul pe tejgheaua magazinului, mobilul Îi sună din nou. —Marta, zbieră Claudia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
te duci la tine acasă și să uiți de asta. Dar poate ar trebui să ai o conversație serioasă cu Sam Epstien, care, În mod clar, nu e tipul onest și direct care credeai că e. De fapt, sunt chiar tentat să vorbesc cu conducerea spitalului eu Însumi. Ruby n-avea de gând să se lase bătută cu una cu două. —Eu te sfătuiesc să scoți formularul acela din buzunar și să te uiți puțin mai atent la el. Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
din Portugalia. Iar hainele lui erau atârnate la uscat pe un scaun, În fața căminului. Discutară despre literatura latino-americană din ultima perioadă, despre realismul magic, pe care Nina Îl vedea ca pe o continuare a tradiției lui Kafka, pe când Fima era tentat să-l atribuie vulgarizării moștenirii lui Cervantes și a lui Lope de Vega, și reuși s-o scoată din sărite afirmând că, dacă ar fi fost după el, ar fi dat Întregul circ sud-american, cu toate focurile sale de artificii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se ridică și din doi pași mari ajunse la masa lui Fima, care se sperie, văzând că băiatul purta un revolver prins de cureaua pantalonilor. —Iertați-mă, sunteți cumva avocatul Prag? Fima se gândi puțin și pentru o clipă fu tentat să răspundă afirmativ, Întrucât avea o slăbiciune pentru Prag, dar zise: Nu cred. Tânărul spuse: —Avem o Întâlnire cu cineva pe care nu l-am văzut niciodată. Am crezut că sunteți dumneavoastră. Mă scuzați. —Eu, declară Fima curajos, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
insecte din Întreaga istorie care a decedat din cauza murdăriei. Cu asta, Fima a ajuns la ultimul felinar și la capătul străzii, care era În același timp capătul cartierului și al Ierusalimului. De aici Încolo se Întindeau terenuri virane mocirloase. Era tentat să nu se oprească, să-și continue drumul prin Întuneric, să taie vadi-ul1, să urce muntele, să se Îndepărteze cât Îl țineau puterile, să-și Îndeplinească datoria ca paznic de noapte al Ierusalimului. Dar din beznă se auziră lătraturi Îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
trasate cu creionul. Să-l roage pe domnul Pizanti să-i demonteze rafturile. Dar Înainte de toate, hotărî, trebuia să-i telefoneze lui Țvi Kropotkin. Să-i explice cu delicatețe, fără să-l jignească de astă dată, fără să se lase tentat să-l Înțepe, cât de simplist și bazat pe prezumții eronate era articolul lui din ultimul număr al revistei Politica. Asta cu condiția ca telefonul să-și fi revenit Între timp. Exact la intrarea În clădire, Într-o mașină albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
femei. Bun, ar putea părea că și eu fac același lucru, dar acțiunile mele sunt raționale și nu implică dăruirea inimii. O, da, așa sunt. Poate o să-mi fac o insignă pe care să scrie asta în caz că cineva ar fi tentat să mă acuze de ipocrizie. Nu reușeam să opresc imaginile. Mă simțeam rău fizic și mă întrebam dacă era doar reacția normală la finalul unei relații foarte lungi. Mi-am spus să nu uit s-o întreb pe Lisa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
că ele două par să se înțeleagă tare bine în absența mea. Nu aveam dreptul să fac reproșuri însă. Cu toate astea, am pus acest fapt deoparte. Era întotdeauna folositor să ai ceva de genul ăsta pus deoparte atunci când te tenta compătimirea de sine. Lisa își continuă delirul ca și cum nici nu ar fi fost întreruptă. —Și asta nu e tot. Când am crezut că i s-a furat telefonul lui Kieran, am cerut un desfășurător de la compania de telefonie ca să vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
te acompaniez în această experiență specială a gravidității, i-am strigat eu de cealaltă parte a ușii. Există limite în orice prietenie. — Cred că am atins limitele prieteniei noastre anul ăsta, mi-a răspuns Lisa sec, în timp ce ieșea. Am fost tentată să-i spun că știam cât de mult a depășit ea aceste limite cu ani în urmă. Aș fi putut chiar să mă justific spunând că aceasta face parte din noua mea politică de deschidere și sinceritate. Dar nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
alta. Dar criza a intervenit când mi-am pierdut vederea la primul ochi și am Început să mă tem că am să-l pierd și pe celălalt, spuse Du Maurier. Eram Într-o stare de disperare. O dată În viață, eram tentat să recurg la rugăciuni. La vremea aia locuiam În Malines, unde ajunsesem pentru a consulta un specialist, care nu părea să mă ajute prea mult. Nu știu dacă ai fost vreodată acolo. Nu? E un oraș cu multe biserici - În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]