6,328 matches
-
avut o misiune dificilă, dar din nefericire cu urmări grave, nu numai asupra finanțelor țării, ci a întregului patrimoniu cultural-național. Sarcina lui a fost de a supraveghea, de a concentra, ambala și transporta la Moscova valoroasele piese cultural-artistice, ce compuneau tezaurul (Fig.5). La 23 iulie 1917, Ministerul Instrucțiunii și Cultelor, prin semnătura lui I. G. Duca, îl desemna pe Alexandru Lapedatu, în calitatea sa de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, drept responsabil al acțiunii, având ca adjuncți pe profesorii G.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Cărților Bisericești, București, 1925, p. 147-151 și p. 128-131. 17 Idem, Unitatea națională prin neutralitate ?, în ,,Înfrățirea”, an I, nr. 178, Cluj, 20 martie 1921, p. 1-2. 18 Ibidem, nr. 179, 22 martie 1921, p.1-2. 19 Ioan Opriș, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990, p.59-60. 30 Arhivelor Statului și Academiei Române 20. De altfel, Alexandru Lapedatu începuse să lucreze în acest sens încă de la începutul anului 1917. În calitatea sa de secretar
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a valorilor istorico-artistice aparținând Mitropoliei Moldovei, lucrare începută în luna ianuarie la Golia și la Barnovschi, așezămintele bisericești Trei Ierarhi, Secu, Vorona și la Episcopia Râmnicului și Noului Severin. Misiunea lui Lapedatu a constat nu numai în supravegherea și transportarea tezaurului, ci el a fost delegatul principal al întregii operațiuni, desfășurate între 28 iulie/3august 1917. Alexandru Lapedatu a făcut toate demersurile, în condițiile unei capitale aflate în plină revoluție, cu schimbări radicale, pentru a asigura spațiul și securitatea, necesare tezaurului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
tezaurului, ci el a fost delegatul principal al întregii operațiuni, desfășurate între 28 iulie/3august 1917. Alexandru Lapedatu a făcut toate demersurile, în condițiile unei capitale aflate în plină revoluție, cu schimbări radicale, pentru a asigura spațiul și securitatea, necesare tezaurului. El a rămas de altfel, singurul reprezentant român la Moscova, ceilalți doi fiind nevoiți, datorită condițiilor grele din punct de vedere financiar, să se întoarcă în țară. Alexandru Lapedatu a rămas în Rusia până în ianuarie 1918, perioadă în care a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Moscova, ceilalți doi fiind nevoiți, datorită condițiilor grele din punct de vedere financiar, să se întoarcă în țară. Alexandru Lapedatu a rămas în Rusia până în ianuarie 1918, perioadă în care a pregătit protocolul de predare către reprezentanții guvernului rus a tezaurului și a asistat la mutarea acestuia într-un singur loc, la Casa Lombard, unde l-a lăsat în subordinea direcțiunii acesteia 21. Adevărata valoare a tezaurului este greu de estimat, fiind vorba de arhive, manuscrise, cărți rare, piese de muzeu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
1918, perioadă în care a pregătit protocolul de predare către reprezentanții guvernului rus a tezaurului și a asistat la mutarea acestuia într-un singur loc, la Casa Lombard, unde l-a lăsat în subordinea direcțiunii acesteia 21. Adevărata valoare a tezaurului este greu de estimat, fiind vorba de arhive, manuscrise, cărți rare, piese de muzeu, tablouri din Pinacoteca statului, din muzee și colecții particulare, etc22. Guvernul rus se obliga să-l păstreze și să-l înapoieze României, aceasta fusese condiția pentru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
particulare, etc22. Guvernul rus se obliga să-l păstreze și să-l înapoieze României, aceasta fusese condiția pentru care s-a hotărât transportarea lui, dar decizia părții sovietice de a rupe relațiile diplomatice cu statul român, a condus la sechestrarea tezaurului nostru aflat la Moscova 23. Redarea tezaurului a constituit o problemă de discuție între cele două părți, mai ales după reluarea relațiilor diplomatice, în 1934. În 1935 s-a restituit o parte a fondurilor arhivistice de stat, unele documente și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
-l păstreze și să-l înapoieze României, aceasta fusese condiția pentru care s-a hotărât transportarea lui, dar decizia părții sovietice de a rupe relațiile diplomatice cu statul român, a condus la sechestrarea tezaurului nostru aflat la Moscova 23. Redarea tezaurului a constituit o problemă de discuție între cele două părți, mai ales după reluarea relațiilor diplomatice, în 1934. În 1935 s-a restituit o parte a fondurilor arhivistice de stat, unele documente și manuscrise ale Academiei Române. În 1956, în urma unei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a fondurilor arhivistice de stat, unele documente și manuscrise ale Academiei Române. În 1956, în urma unei hotărâri a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S, s-au adăugat și alte componente ale valorilor depuse la Moscova, reprezentând o mică parte din tezaurul evacuat în 1916/1917 și nerestituit până astăzi poporului român 24. În timpul misiunii speciale din Rusia, Lapedatu a urmărit îndeaproape firul evenimentelor, fiind preocupat de situația țării. Aflând din presă despre rezultatul luptelor 20 Ibidem, p. 61. 21 Ibidem, p.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
hotărând crearea Republicii Democratice Moldovenești, autonomă, ,,care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtașă cu aceleași drepturi” În consecință, la 13/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice a rupt relațiile diplomatice cu România și i-a sechestrat tezaurul, care fusese transportat la Petrograd 31 . În acest context, la 21 ianuarie 1918, la Odessa s-a constituit Comitetul Național al Românilor Emigrați din Austro Ungaria, prin reorganizarea Comitetului românilor din Transilvania și Banat. La constituirea acestuia a participat și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și două luni în penitenciarul din Sighet, Fundația Culturală Română, București, 1994. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994. Mamina, Ion, Consilii de coroană, Editura Enciclopedică, București, 1997. Opriș, Ioan, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura ,,Meridiane”, București, 1986. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990. Pascu, Ștefan, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991. Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (18431943). Antologie, comentarii și note de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Idem, Alexandru Lapedatu și scriitorii, în ,,Dacia Literară”, an VII, nr. 22 (3), Iași, 1996. Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, în ,,Tibiscum”, Caransebeș, nr. VI, 1986. Idem, Alexandru Lapedatu, președintele Academiei Române, în ,,Academica”, nr. VII, București, 1994. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990. Sechel, Daniela, Teodora, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei Napocensis”, an 34, nr. 2, Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, 1997. Teodor, Pompiliu, Alexandru Lapedatu, în ,,Magazin
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
dezastruoasei stări românești de fapt: "generații de avortoni/ nu, păsărilor acestora/ nu li s-au retezat picioarele ci aripile// dar tot păsări ale singurătății se numesc// deși umplu străzile piețele cinematografele/ zgârie-norii// (...)// poate dacă am fi despicați/ s-ar găsi tezaure coclite/ aruncă țăranul grâul și ard/ flăcări verzi pe comoară// galbene apoi/ tăiate cu secera" (patmos); "să nu te miri dacă ai să vezi papagali colorați/ pe umerii oamenilor politici" (să nu te miri); "în galați și în brăila/ slabi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
La mărul de aur din Paradis, limpede crisalidă, timp inert, interzis, sacră omidă așteptând sărutul promis, la mărul de aur din Paradis. 3. La mărul de aur, tainic pas, înflorită elitră, fluture curcubeu pe umărul pământului, greu, blestem talisman, pubelă tezaur, la mărul de aur. 4. Expandată secundă, hotar deschis, la mărul de aur din Paradis". Pe parcursul lecturii, devine însă din ce în ce mai vizibil faptul că textele sunt mai mult decât rodul unei trude poietice altoite pe o erudiție de excepție. Raportul antropos-logos-cosmos
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de-a lungul timpului este, din punct de cantitativ și calitativ mai amplu decât al artistului sicilian. În ciuda acestei diferențe niciunul dintre ei nu a considerat antichitatea doar ca pe o sursă de informații enciclopedice prăfuite, ci ca pe un tezaur demn de a fi transpus în rime noi, de sine stătătoare. Urmând și sugestiile numeroșilor critici, au fost identificată componentă antică din poezia ambilor. Amândoi au manifestat o predilecție deosebită pentru cuvintele izolate, scurte din textele autoarei din Lesbos, calate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
măsură, deficitele americane. În pofida multor fricțiuni și mai ales a intrării puternice a Chinei în ecuație, această interdependență echilibrată rezistă. China are însă rezerve valutare și excedente importante și a devenit un concurent foarte serios în cumpărarea de bonuri de tezaur americane și, totodată, prin-cipalul partener comercial al Japoniei. Militar, securitatea Japoniei rămîne legată de Tratatul strategic încheiat cu S.U.A. în 1952. Or, chiar dacă are al treilea buget militar din lume (cca. 40 miliarde de dolari pe an) și o armată
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
prinți arabi pe malurile Leman-ului, în zona cea mai luxoasă, alături de fostele reședințe ale lui Maupassant, Lamartine sau Jean-Jacques Rousseau, afacerile prosperă, iar cazinourile sunt pline. Sistemul bancar e organizat pe două niveluri: unul invizibil pentru ochiul obișnuit, incluzînd imense tezaure subterane, și un altul la vedere, în care un sediu de bancă medie nu este cu mult mai arătos decît fosta locuință a exilatului Vladimir Ilici Lenin. În mod similar pare a fi organizat marele business. De fapt, în Geneva
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Îmi amintesc una din aceste fraze de un retorism înduioșător, rostite cu o tonalitate înaltă și modulată, aproape "popește": "Acești călugări anonimi stăteau ei la lumina slabă a unui opaiț și copiau umilele lor texte, ca să ne ... lase nouă un tezaur!" E.S.: Se pare că ați gustat, în anul I, ceea ce spunea el... Din colaborarea cu profesorul Lăudat, eu am rămas cu mari câștiguri de ordin didactic și de atitudine față de studenți. E.M.: Da... Desigur, prea multe nu rămâneau din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
al Regulamentului Organic oferă analiștilor suficiente motive de meditație și de comparație cu alte etape istorice, cartea se dorește a fi și o provocare la extinderea și adâncirea procesului cognitiv în domeniu printr-o sporită și constantă valorificare a neprețuitului tezaur arhivistic, existent din belșug și în fosta capitală a Țării Moldovei. AJUN DE NOU EV: COORDONATE POLITICE ȘI SPIRITUALE În pofida unor dificultăți aparent insurmontabile ce i-au marcat și însoțit intrarea în ciclul tranzitoriu către modernitate, societatea românească, tradițională, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
străine procurate în țară prin exporturi, precum și din capitaluri, dobînzi, comisioane și spezele aferente; * alimentarea băncilor comerciale, care trebuie să satisfacă necesarul de bancnote ale clienților; * satisfacerea nevoilor statului, care poate finanța deficitul bugetar printr-o emisiune de bonuri de tezaur la care băncile comerciale subscriu și pe care le pot revinde băncii centrale. Banca centrală îndeplinește următoarele funcții esențiale (a se vedea graficul "Tancul monetar"): * emisiunea monetară; * stabilirea de legături funcționale cu piața interbancară internă și externă (stabilirea taxei oficiale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
astfel încît capitalizarea realizată să le susțină liniile de afaceri aflate în derulare. Pe piața titlurilor financiare operațiunile open-market presupun că Banca centrală intervine pe piața monetară prin cedarea și cumpărarea de titluri de valoare (de exemplu obligațiuni, bonuri de tezaur). Pentru a reduce creația monetară, ea emite titluri de valoare care sînt cumpărate de băncile comerciale. Pentru a stimula creația monetară, ea cumpără titluri de valoare, injectînd lichidități în economie. Spre deosebire de dobînda fixă a scontului, intervențiile pe piața liberă se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
open-market vizează în special piața interbancară, căreia Banca centrală decide ce volum de lichidități dorește să-i injecteze și presupun existența unei piețe secundare importante (bursa) pe care se negociază titlurile de valoare emise (obligațiuni, titluri de stat, bonuri de tezaur etc.). 10.1.5. Masa monetară Masa monetară sau cantitatea de bani în circulație este un agregat monetar constînd din totalitatea activelor ce pot fi utilizate pentru cumpărarea de bunuri sau servicii. Ea trebuie dimensionată în strînsă corelație cu produsul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
manevrarea ratei scontului care, prin scumpirea sau ieftinirea creditului, face să scadă sau să crească masa monetară în circulație; 2) operațiuni pe piața liberă (open market), constînd în vînzarea sau cumpărarea de titluri de credit ale statului (obligațiuni, bonuri de tezaur etc.) cu același efect; 3) restricții de credit, prin impunerea unor limite sau plafoane ce conduc la comprimarea masei monetare; 4) rezerve bancare obligatorii care, de asemenea, micșorează capacitatea băncilor de a acorda credite. Politica monetară "zeifică" moneda, aurul și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
uraganul Katrina); * programele sociale de tip Medicare și Medicaid, precum și cele de securitate socială. În momentul de față, China este principalul creditor al Americii. Economiile asiatice dețin cea mai mare parte a datoriei publice americane. Prin emiterea de bonuri de tezaur SUA se împrumută de la statele, instituțiile, corporațiile străine care dețin economii importante. În 2011, investitorii străini dețineau aproape 4,5 trilioane de dolari din datoria SUA, cifrată la circa 10 trilioane sau 30% din cea totală. Așadar, această datorie externă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din datoria SUA, cifrată la circa 10 trilioane sau 30% din cea totală. Așadar, această datorie externă nu este nimic mai mult decît dorința străinilor de a economisi temporar în dolari SUA (cumpărînd contra unei dobînzi bonduri sau bonuri de tezaur emise de administrația guvernamentală americană), aceiași dolari obținuți de la americani pentru produsele exportate în SUA. Datoria față de străini reprezintă "economii de dolari", la fel cum este și cea față de cetățenii americani. Se consideră că nu este atît de important dacă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]