2,640 matches
-
1. 532. Neu Mihaela Elena, născută la 13 ianuarie 1956 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Stănoiu Tiberius și Pepi-Elena, cu domiciliul actual în Germania, 89079 Ulm, St. Gallenerstr. 32, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Soldat Tina Petre nr. 5, bl. L41, sc. 1, et. 4, ap. 15, sectorul 3. 533. Kreutz Maria, născută la 1 iunie 1966 în localitatea Botești, județul Bacău, România, fiica lui Deju Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 34414 Warburg
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
cel scurs, de dedesubt. Nu știi exact cît mai ai pînă la golirea balonului superior, dar simți că timpul nu stă pe loc și că grosul nisipului este în balonul de sub orificiul de scurgere. Din ce în ce mai mulți din cei cunoscuți de tine s-au mutat la loc de odihnă și cu verdeață și tot mai puțini oameni fac parte dintre cei cu care ai conviețuit trecutul tău. Cobor spre drumul dinspre Cotul Miculinți, un drum nenorocit, dar atît de aproape de sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să și mai lărgească ocolul partea sfinții tale de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta asta de sus, unde sânt dughenile, să o mutați la un loc bun, să nu mai rămâie într-acea tină care se află. Si la iarmarocul lui Sfeti Gheorghie să fie ocolul gata și dughenile acoperite bine, că nu mai primim domniia mea să să mai vândă vite afară din ocol. Aceasta poruncim.” Așa poruncă, da! Mărite Spirit. - După starea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și eu printre morți rugându-mă să-i ierți. Adâncul misticism al lui Nichifor Crainic, ca și credința care l-a susținut permanent le regăsim poate mai mult decât în alte poezii în „Laudă”: De Tine mi-e foame, de Tine mi-e sete, Fac dâră de umbră acestei planete Cu spumă de soare pe creste; Și-n saltul credinței gustând veșnicia, Din pulberea lumii îmi strâng bucuria Că sunt întru Cel care este ! Făcând din nou o paralelă între poeziile
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
La care gazdele răspund: Nu țâpați grâul prin casă, Că mireasa ni-i frumoasă ! U iu, U iu Iu ! Plânge-mă mamă cu dor, Că ți-am fost de ajutor, Plânge-mă cu lacrimi multe, Că nu-ți mai fac tină-n curte, Nici în curte nici în casă, Nici îmbulzoare la masă. Când vei da mesii ocol Și-mi vei vedea locul gol, Te vei duce prin grădini, Inima să ți-o alini, S-o alini, s-o potolești, Lacrimile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
laudă marfa : De-o fi locu-nțelenit, Să vă duceți-d-unde ați vint. Dar locul e tot arat, De vi-i drag unde-ați intrat ! U iu, U iu iu ! * Poftiți ! Intrați fără frică, Nu ni-i podeaua de sticlă, Dar nici tină sau noroi! Vă primim cu drag la noi! U iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe bubă. Pentru a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe marginea ploapei se unge cu tină de pe fundul ulciorului cu apă. Umflarea splinei la animale. Vita bolnavă se străpunge cu sula pe lângă coasta a treia. Oile trebuie fugărite și trecute prin apa cea mai apropiată ca să se «ușureze». Umflătură. Diferitele erupțiuni de piele, bube, umflături cauzate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe pat Și-un drăguț lângă bărbat ! * Bade, mîndrulița ta Care-o iubești acuma E dreaptă ca secera. Da’ când meie pe cărare, Meie strâmbă de schinare. Și când îți face cu mâna Gândești că-i buna, bătrâna, Când îi tină, lunecă, Când îi praf se nchiedică. Dacă-aș fi făcut-o ieu Ți-aș fi tras-o la ghilău. Da-o făcut-o maică-sa, I dat una cu sapa Șî i-o strămbat schinarea. * Busuioc crescut în iarbă, Urâtu-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cer și spre pământ. Când a ajuns pe stânca unde era legat Prometeu, legenda spune, am intervenit eu, că Heracle i-a mărturisit titanului că nu se teme de Zeus și-l va elibera pe cel care a ridicat din tină pe muncitori dăruindu-le puterea de a înfrunta pe zei. În clipa aceea venea dinspre Olimp vuluturul lui Zeus cu ciocul de oțel croncănind a amenințare pentru cei doi eroi. Heracle și-a pregătit arcul, l-a săgetat pe vulturul
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ia locul părelnicului: Ești ca îngerul fidel/ Ce pe cel care iubește ar veghia-n eternitate 219. Finalul variantei de tinerețe (decembrie 1869) are forma cu mult mai plină și mai închegată: înger ești din paradis/ Și mă tem privind la tine... căci ți-o jur: nu m-aș mira/ Dac-ai prinde aripi albe și la ceriuri ai sbura/ Privind lumea cea profană cum se pierde în abis220. Cum trăsătura definitorie a îngerului este zborul, poetul găsește chiar Locul aripelor, numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
una?; Nu plâng a ta moarte ci mai fericesc/ O rază trecută din caos lumesc; Eu nu plâng pe-un angel ce n-avea în lume/ Afară de zile neci aur neci nume [...]/ Tu ești o martyră dar nu plâng de tine/ Căci nu voi să-ntunec zâmbirile-ți line. Înfățișând plânsul ca efect al unei suferințe mistuitoare, Eminescu îl va proiecta asupra întregului cosmos, așa încât aproape nimic nu va ramâne neatins de el: munții, soarele, văile, stelele, izvoarele, codrii, marea, zeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tot felul, cu depărtarea de casă, cu circulația alambicată sau dacă locuința lor este doar o cameră-două, e greu să te vadă toată ziua bolnav, văitându-te, culcat numai în pat, devii tu însuți un nemulțumit, dar mite cei de lângă tine care nu mai pot suporta toate acestea. Devin și ei nervoși, nemulțumiți că nu mai scapă odată de tine, de obligații, ca să stea și ei un timp liniștiți, fără să-și dea seama, la rândul lor, că în aceleași condiții
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prin intermediul unei idei ce-i devine marcă, a unui vis ce-l smulge din anonimatul idealurilor comune. * Ce este mai trist: să constați la sfârșitul vieții că ți-ai irosit-o în speranța de a te face remarcat (inclusiv pentru tine) sau să mori cu regretul că nici măcar nu ai încercat? Mai trist e să fii trist la sfârșitul vieții! Tristețea vieții derivă și din incapacitatea de a genera convingerile necesare privind frumusețea ei și reușita personală. Altfel spus, e nevoie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
prin reprezentantul lor cel mai autorizat, Grigorie Palama. Faptul că Varlaam, cu toate încercările sale de a înțelege rostul practicilor hesychaste — petrece o vreme în mănăstirile unde se practica Rugăciunea inimii — nu poate să dea nici o validitate atitudinii misticilor bizan¬tini, dovedește profunzimea diferențelor în plan gnoseolo¬gic și antropologic care se găseau în spatele celor două orientări. Disensiunile între cei doi protagoniști ai disputei au avut un puternic ecou în societatea bizantină a vremii întrucât de rezolvarea controversei depindea calea pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
căci bărbatul necredincios se sfințește prin femeia credincioasă și femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios” (I Corinteni, 7, 14). Familia fiind o biserică mică presupune și o anumită conduită și viață religioasă corespunzătoare calității de creștin. În rugăciunile de la Tina Cununiei se spune: „... dă-le lor buna înțelegere sufletească și trupească... păzește-i în pace și bună înțelegere. Arată menta lor cinstită, ferește patul lor neîntinat. Binevoiește să-și petreacă viața lor fără prihană și-i învrednicește pe dânșii să
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
un) nai n-ai (cântat) la (pădure) l-a (văzut) ai (o carte) / ai ! a-i (cere) ia (un caiet) / ia ! i-a (spus) iar (vine) i-ar (trebui) iau (paltonul) i-au (lăudat) deal (mare) de-al (vostru) ca (tine) c-a (venit) cal (alb) c-al (meu) naș (tânăr) n-aș (dori) al (său) a-l (întreba) ați (întâlnit) a-ți (cere) căi (ferate) că-i (bine) cam (atât) c-am (plâns) car (cu fân) / car (lemne) c-ar
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
deci legea se referea și la noi. Dar nu puteam să Învăț nici din punct de vedere financiar: eram foarte săraci și nu aveam nici o posibilitate. Și atunci, ca să-mi asigur existența, am intrat ca ucenic la o croitorie, „Iush & Tina”: Iush era evreu, iar Tina - maghiar, ca să mențină croitoria. Am intrat ca ucenic În 1940, În aprilie. După patru luni mă cheamă meșterul și Îmi spune: „Nu te supăra, noi suntem mulțumiți de tine, dar au venit niște inși de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la noi. Dar nu puteam să Învăț nici din punct de vedere financiar: eram foarte săraci și nu aveam nici o posibilitate. Și atunci, ca să-mi asigur existența, am intrat ca ucenic la o croitorie, „Iush & Tina”: Iush era evreu, iar Tina - maghiar, ca să mențină croitoria. Am intrat ca ucenic În 1940, În aprilie. După patru luni mă cheamă meșterul și Îmi spune: „Nu te supăra, noi suntem mulțumiți de tine, dar au venit niște inși de la Partidul...” era un partid fascist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
realizată conștient duce la inițierea unui creier adult sub imperativul Spiritului. "De aceea îmi îndoi genunchiul și-l pun/ pe genunchiul pietrelor, care-l îngână/ Și mă rog de tine,/naște-mă.// Știu tot ce tu nu știi niciodată, din tine/ Bătaia inimii care urmează bătăii ce-o auzi,/ sfârșitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui,/ copacii - umbre de lemn ale vinelor tale,/ râurile mișcătoare umbre ale sângelui tău,/ și pietrele, pietrele - umbre de piatră/ ale genunchiului meu,/ pe
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
păstrăm în noi, nu pentru că ni s-ar impune ci pentru că ea vine ca un secret ce trebuie păstrat, o întrezărim, o cunoaștem, dar ca și lui Dumnezeu, nu-i puterm vedea fața și nici pronunța numele. M-atârn de tine poesie/ ca un copil de poala mumii./ Să trec cu tine puntea lumii/ Spre insula de veșnicie 650. Dă-ne, Doamne, mintea să înțelegem dorințele care ne frământă, apa băută din fântâna înțelepciunii Tale, cu rouă prelinsă din mărețul curcubeu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
realizată conștient duce la inițierea unui creier adult sub imperativul Spiritului. De aceea îmi îndoi genunchiul și-l pun/ pe genunchiul pietrelor, care-l îngână/ Și mă rog de tine,/naște-mă.// Știu tot ce tu nu știi niciodată, din tine/ Bătaia inimii care urmează bătăii ce-o auzi,/ sfârșitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui,/ copacii - umbre de lemn ale vinelor tale,/ râurile - mișcătoare umbre ale sângelui tău,/ și pietrele, pietrele - umbre de piatră/ ale genunchiului meu,/ pe
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
chiar în care sunt rostite/ Va fi pierit atunci și doar un singur/ Crâmpei de manuscript într-un muzeu/ Va chinui pe erudiții vremii,/ Și îngropat în el pe veșnicie/ Dormi-va fără nume gândul meu.// Mă-ndeamnă totuși către tine/ O neclintită năzuință/ Și scriu acest poem zadarnic/ Mânat de strania credință/ Că gândurile noastre înrudite/ Se vor pricepe peste vremi și oameni/ În limba fără țară a visului rostite 783. Reîncarnarea trădează acțiunea vidului în sine, e doar un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
calea arătată omenirii spre adevăr și viață de Cristos. Mi-e dor de-acea nemărginire,/ de timpu-n care stelele sfârșesc,/ mi-e dor de început de taină/ și de apus de noapte-n univers,/ de drumul care plânge cald spre tine/ mi-e dor de-acea nemărginire 784. Dacă totul este infinit, tăcerea te conduce în percepția a ceva foarte îndepărtat, inaccesibil chiar, exaltat dar lucid, simți că ești totul și nimic. Acolo, în poesie, în spatele celui mai banal cuvânt se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
păstrăm în noi, nu pentru că ni s-ar impune ci pentru că ea vine ca un secret ce trebuie păstrat, o întrezărim, o cunoaștem, dar ca și lui Dumnezeu, nu-i puterm vedea fața și nici pronunța numele. "M-atârn de tine poesie/ ca un copil de poala mumii./ Să trec cu tine puntea lumii/ Spre insula de veșnicie"934. Dă-ne, Doamne, mintea să înțelegem dorințele care ne frământă, apa băută din fântâna înțelepciunii Tale, cu rouă prelinsă din mărețul curcubeu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o putere secretă ce favorizează renașterea. Invers lui Ioan Botezătorul al cărui sens metaforic lega nadirul de zenit prin coloanele templului. Și totuși soarele e legătura noastră cu universul. Între răsăritul de soare și-apusul de soare/sunt numai o tină și rană994, spune poetul și totuși întreabă: Soare,/ cum mai simți nebuna bucurie/ de-a răsări?995. Serbările Saturnaliilor se desfășurau după ritualul străvechi și cântecul, dansul și teatrul, deci versul încununau momentul sublime al morții simbolice. Caverna prin care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]