4,336 matches
-
o pictură; totul este puțin distorsionat, însă pare perfect normal pentru ochiul privitorului. Aceasta este proprietatea unui punct aflat la distanță infinit de mare - a unui zero de la infinit. Johannes Kepler, omul care a descoperit că planetele se deplasează pe traiectorii eliptice, a dus această idee - a punctului infinit de îndepărtat - cu un pas mai departe. Elipsele au două centre, sau focare; cu cât elipsa este mai alungită, cu atât mai îndepărtate sunt aceste focare. Și toate elipsele au aceeași proprietate
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
34). Și nu este o coincidență. Luați orice număr complex și măsurați-i unghiul. Ridicarea unui număr la puterea n îi multiplică unghiul de n ori. Și, pe măsură ce continuați să-l ridicați la puteri tot mai mari, el va descrie traiectorii spirale îndreptate dinspre exterior înspre centru sau dinspre centru înspre exterior, în funcție de poziția pe care o are în raport cu cercul unitar: înăuntrul sau în afara acestui cerc, care are centrul în origine și raza egală cu 1 (Figura 35). Operațiile de înmulțire
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
corpurilor cresc efectiv, producând fenomenul ce poartă numele de inflația maselor. Această analogie explică orbitele planetelor; pur și simplu Pământul se rostogolește, în adâncitura făcută de Soare în foaia de cauciuc. Lumina nu se deplasează în linie dreaptă, ci pe traiectorii curbilinii, în jurul stelelor - un efect pentru observarea căruia, în 1919, astronomul britanic Sir Arthur Eddington a plecat într-o expediție. Eddington a măsurat poziția unei stele în timpul unei eclipse solare și a zărit curbura prezisă de Einstein (Figura 51). Ecuațiile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
treaptă ultimă a desăvârșirii, presupune fluidizarea totală a indi vidua lului, care se lasă transfigurat de și prin puterea prin cipiu lui, devenind „mijlocitorul“ acestuia, crainicul lui, „îngerul“, „marele preot“, „maestrul“, „sfântul“. I.4 Despre mișcare Mișcarea circulară are o traiectorie definită prin raportare la un centru. Concentrarea atenției într-un punct va naște mișcarea circulară ca mișcare a sufletului. De aceea, entitățile superioare (fie ele ființe ori „sfere“ celeste) au fost întruchipate ca având atribute ale circularității (mișcare circulară și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
imitație etc. Dar omul învață și din legende și mituri, din proză și poezie, din teorii, din imaginarul social care se exprimă în povești, vieți paradigmatice, practici sociale, rutine cotidiene. Nu stăpânim toate resorturile vieții pe care o trăim, dar traiectoria vieții noastre e construită diferit de către cei informați, de către cei neinformați, de către cei dezinformați, de către cei capabili sau incapabili să pună un diagnostic adecvat situațiilor prin care trec42... Putem identifica mai multe moduri de intersectare a istoriei indivizilor concreți cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
re)acționează însă la fel. Poate și pentru că modelele nu mai sunt doar cele propuse de neoliberali, de comuniști, de americani sau de ruși. Însă nu vine "sfârșitul istoriei "80 din cauza aceasta. A existat și va exista o pluralitate de traiectorii politice naționale 81. Se înmulțesc demersurile descentralizatoare, se împrumută practici ale sectorului privat și ale celui asociativ. Administrațiile par mai sensibile la partenariat, la abordări coparticipative, par mai atente la e-guvernare82. Dar mondializarea nu a erodat specificul național 83. Statele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mai vechi sau mai noi... În țările dezvoltate, unii disting modelul anglo-american, modelul Europei continentale, modelul germanic, modelul nordic 93 etc. Indiferent unde sunt implementate, modelele de guvernare și de reformă administrativă reflectă decizii istorice și cotidiene, lupte de influență, traiectorii ale instituțiilor, atașamente față de o anumită ordine (politică, structurală, economică)94. De exemplu, în tradiția anglo-saxonă, centrul politic exercită funcții de coordonare și de reglare, este garantul ce permite indivizilor și grupurilor să-și atingă propriile scopuri. State de tip
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a fost deschis de către mass-media, de către unii oameni politici (mai ales din "opoziție"), de către unele instituții (inter)naționale, fiind amplu mediatizate numărul săracilor, identitatea lor, cauzele sărăciei etc. și puțin evidențiate soluțiile de reducere a acesteia. România a intrat pe traiectoria economiei de piață, a intrat în NATO, în Uniunea Europeană, schimbările au indus stări tensionale, conflicte, "mineriade", momente de progres și de regres, iluzii și deziluzii, au bulversat moduri de viață, comportamente, atitudini, scale de valori, concepții de viață, au adus
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
clasa muncitoare" conduce. "Peste noapte", "muncitorimea" și-a pierdut locurile de muncă și considerația de sine. Unii au căutat să supraviețuiască, să se descurce, "să facă față", și-au estompat multe dorinți. Alții au căutat să-și satisfacă poftele înăbușite. Traiectoriile au fost (re)construite în funcție de nevoile "naturale", de nevoile celorlalți din vecini, din țară și din lume. Nevoile oamenilor nu sunt la fel (chiar dacă îi includem în "clase" sau "categorii socioprofesionale"). Sociologic vorbind, oamenii care au loc de muncă, venit
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
școlară în special a persoanelor sărace scade (a crescut proporția celor care se retrag, abandonează școala înainte de a obține un certificat, o diplomă, a crescut proporția celor care nu finalizează cu succes un nivel de învățământ 212). Generația tânără are traiectorii diferite, polarizarea educațională fiind unul dintre factorii polarizării social-economice care adâncește inegalitatea șanselor educaționale 213... Educatorii care aveau rol de "apostoli", de "dascăli" ascultați și respectați, în ultima perioadă și-au redus capacitatea de a influența copiii, părinții, comunitatea (unii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dă acum sens educației. "Șomerul se luptă acum să găsească un loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu pentru ameliorarea condiției "clasei șomerilor"... Șomerii, exclușii nu formează clase sociale, ci o mare de indivizi cu traiectorii sociale eterogene, trăind în situații diverse. Șomerii nu împărtășesc sentimentul apartenenței la un grup, la o clasă socială. Ei nu au motive să lupte împreună pentru a schimba condițiile existenței, iar să se bată cu excluderea este foarte greu atunci când
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fie. Datorită inegalităților de acces la resurse, membrii comunităților rurale nu ajung să evalueze la fel istoria locală, tradiția, situația actuală, problemele și soluțiile. Cei care vin din exterior să se implice nu au nici ei capacitatea de înțelegere a traiectoriei reale a teritoriului rural. Istoria și traiectoria unor actori locali nu le permite sau le interzice să investească în viitorul lor. În acest fel se poate compromite valorizarea teritoriului și (re)construcția liantului comunitar. Mondializarea, europenizarea, NTIC favorizează construcția "societății
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
membrii comunităților rurale nu ajung să evalueze la fel istoria locală, tradiția, situația actuală, problemele și soluțiile. Cei care vin din exterior să se implice nu au nici ei capacitatea de înțelegere a traiectoriei reale a teritoriului rural. Istoria și traiectoria unor actori locali nu le permite sau le interzice să investească în viitorul lor. În acest fel se poate compromite valorizarea teritoriului și (re)construcția liantului comunitar. Mondializarea, europenizarea, NTIC favorizează construcția "societății informației". Dacă nu integrează și nu hrănesc
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
49% în rândul personalului de execuție, de 32% în rândul muncitorilor). Desigur că prognosticul medical nefavorabil descurajează reluarea lucrului, iar variabilele "frică", "depresie", "perspectiva de a înceta de tot munca" sunt și ele discriminante. Și la un an după spitalizare, traiectoria profesională a pacienților rămâne fragilizată dacă biografia profesională era afectată înainte de spitalizare. "Se înțelege că problema variabilității stării de sănătate nu poate fi redusă la inegalitatea între sexe, categorii socio-profesionale, vârste, dimensiunea capitalurilor etc., dar explicațiile "clasice" indică o selecție
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cei din categoriile sociale superioare au o stare de sănătate mai bună; • este o codeterminare în lanț a unor factori cauzali combinați: oamenii în vârstă care au fost bolnavi de mici sunt mult mai predispuși decât alții la parcurgerea unei traiectorii sociale descendente; • influența șomajului asupra stării de sănătate poate avea efecte benefice (ferește de riscuri de accident, de uzura pe care o induce munca), dar și efecte patogene (suscită teama de pierdere a statusului social, frica de insecuritate fizică etc.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
perceptive, cognitive, emoționale, sociale. Sociologia actuală a sănătății nu neagă acest model biomedical, dar propune un model explicativ mai complex, multifactorial și interacționist: trebuie să recunoaștem rolul antecedentelor biologice "declanșatoare", dar este necesar să luăm în considerare și activitatea și traiectoria socială a indivizilor care suportă pasiv sau activ factorii determinanți (biologici, psihici, sociali), care adoptă strategii diferite pentru a face față și a răspunde adecvat amenințării bolii etc. Strategiile adoptate de către indivizi pot modera impactul bolii, pot încetini sau accelera
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Cercetări de finețe în domeniu încearcă să identifice, să înțeleagă căile prin care socialul interacționează cu biologicul pentru a genera bolile. Când o persoană simte că are control asupra propriului destin, că are un cuvânt de spus în construcția propriei traiectorii, managementul său intern o ferește de anxietate, de hipertensiune, de boli cardiace și aceasta face față mai ușor agenților stresanți. Dacă persoana are impresia că nu are control asupra ei însăși, că este la voia întâmplării, la voia unor forțe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
teorii diferite privind raportul dintre cultură și formarea personalității, privind "hipersocializarea" în comunitate și societate, construcția sinelui în relație cu celălalt (G. H. Mead), construcția identității într-un spațiu-timp intergenerațional, în care oamenii sunt în interrelații, interacțiuni și-și urmează traiectoria biografică. Sociologii ne spun că oamenii sunt membri constrânși și abilitați de către societate, sunt autonomi, liberi, responsabili atât timp cât respectă reguli, norme, legi. O schemă utilă pentru inteligibilitatea procesului educațional include: tipurile de societate, tipurile de comunitate în care se face
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
legitimează arbitrariul selectat pe care îl inculcă, îl transmite, ca pe cultura școlară legitimă. Și nu face acest lucru cu forța, prin violență manifestă, ci prin "violență simbolică"... Școala participă la impunerea dominației categoriilor dominante, participă la "reproducerea" societății... O traiectorie școlară, o carieră pot fi văzute ca o succesiune de alegeri ale elevului, familiei lui, care pot să nu țină seama de parametrii mediului în care fac alegerile. La ieșirea din școala primară, la ieșirea din gimnaziu sau liceu, spune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să nu țină seama de parametrii mediului în care fac alegerile. La ieșirea din școala primară, la ieșirea din gimnaziu sau liceu, spune R. Boudon în L'Inégalité des chances (1973), se "cântărește" situația, contextul, se fac calcule cost-profit privind traiectoria școlară, profesională de urmat. Mai exact, elevul, familia sa, educatorul iau seama la: • factori contextuali de nivel societal ( diviziunea muncii, starea pieții muncii, cererea de pe piața muncii, stratificarea socială, stiluri de viață, mentalități, ideologii, credințe privind rostul școlii și al
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
posibile în învățământul superior, folosirea de documente naționale și europene care să facă legatura între oferta de formare națională sau locală, exigențele și conținuturile formării și posibilitățile de tranziție spre viața activă, elevii să fie capabili să reflecteze asupra posibilelor traiectorii de urmat și asupra avantajelor și riscurilor aferente, identificarea resurselor de informare și orientare. elevii să fie capabili să-și autoevalueze cunoștintele, competențele, să devină conștienți că nu trebuie să se limiteze la cele căpătate în cadrul și în timpul școlarității, să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
hedonist (axat pe distracție, pe recreere) sau utilitarist (focalizat pe învățătură, pe rezultatele academice)494. În Franța, un sondaj CSA495 privind orientarea școlară și profesională, făcut pe un eșantion de 641 părinți, a scos la iveală faptul că alegerea unei traiectorii universitare depinde de locurile de muncă disponibile în meseriile și profesiile pentru care urmează să se pregătească tinerii (44%), depinde de alegerea tinerilor (36%), de remunerarea preconizată în acea meserie, profesie (31%), de capacitățile tinerilor (20%), de costurile studiilor (19
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de zvonuri, pot avea efect negativ asupra percepției viitorului profesional, pot afecta performanțele universitare. Pe timpul studiilor, studenții trebuie să dobândească cunoștințele necesare pentru a obține o diplomă, să integreze competențele solicitate de către potențialii angajatori, să fie pregătiți pentru probabilitatea schimbării traiectoriei de mai multe ori pe timpul vieții. În contextul actual al pieței muncii, a "face o facultate" nu este doar o "ambiție". Pe de altă parte este adevărat că mulți tineri vin în universitate fără o vocație reală... Rata ridicată a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Important ar fi să știi ce vor posibilii angajatori... Diploma se pare că nu mai valorează mare lucru pentru ei". Tinerii doresc să fie mai informați despre oportunitățile de angajare, au nevoie de "chei" care să le permită alegerea unei traiectorii mai adecvate în această lume bulversată și în care pare că nu mai iau în considerare aspirații, idealuri... Totul pare să depindă de "angajatori", totul pare legat de existența sau inexistența unui loc de muncă... Studenții vor să știe și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Studiile făcute înafara țării le dau posibilitatea să se desprindă de familie, de obiceiurile acesteia, de rutinele lor cotidiene, să-și facă noi cunoștințe, să se bucure de diversitatea vieții de student, dar când se reîntorc sunt la fel de îngrijorați de traiectoria lor viitoare, de spectrul șomajului, de concurența (inter)națională ... Bibliografie selectivă Amara, M.-E., L'Europe universitaire. L'identité face a l'employabilité, Harmattan, Paris, 2012. Analele de la Sighet , Instituționalizarea comunismului, vol. VI. Analele de la Sighet, Instaurarea comunismului-între rezistență și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]