4,862 matches
-
de contabilitate care dispun de resurse substanțiale, de expertiză foarte specializată, pe o arie deosebit de întinsă și care se bucură de o puternică reputație pe piețele financiare internaționale pot oferi servicii contabile de natura și calitatea celor solicitate de corporațiile transnaționale. Pe de altă parte, piața nu este unitară, orizontul ei geografic fiind de fiecare dată național, din cauza diferențelor existente între reglementările naționale din fiecare țară. Analizând fiecare piață națională a statelor membre, Comisia a constatat că pe nici una dintre acestea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o cotă de piață mai mare de 40%. Riscul ca firma rezultată din fuziunea celor două companii să dețină o poziție dominantă pe piață era atenuat, în plus, și de prezența celorlalți patru competitori, egali ca potențial, și la care transnaționalele puteau apela. Rămânea însă problema creșterii indicelui concentrării pe o piață oricum hipercentralizată, ceea ce dădea naștere riscului de oligopol. Conform criteriilor stabilite tot de către Comisie, cu prilejul cazului Gencor / Lonhro, în 1996, riscul de oligopol (dominare colectivă) este mai pregnant
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în privința prețului pe piață, având îndeplinite și alte condiții cum ar fi bariere ridicate la intrare, legături structurale între furnizori, produse omogene, transparența pieței. Comisia a identificat prezența unora dintre aspectele menționate și pe piața serviciilor de contabilitate adresate corporațiilor transnaționale, precum: întrucât companiile au nevoie de o evidență contabilă bine făcută, elasticitatea prețului este mică; întrucât rareori sunt posibile inginerii financiare, omogenitatea produsului este foarte mare; prețurile acestor servicii sunt făcute publice în bilanțurile anuale ale beneficiarilor lor, deci transparența
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
au fost respinse. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica?tc "Corpora]ia [i statul\: cine e [oarecele, cine e pisica?" 5.1. Conflict și complementaritatetc "5.1. Conflict și complementaritate" Relația dintre corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, a fost întotdeauna controversată în literatura de specialitate. Viziunea conform căreia o corporație americană, de exemplu, exprimă necesar interesele politicii americane și este necesar în conflict cu statul în care are o filială este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
căreia o corporație americană, de exemplu, exprimă necesar interesele politicii americane și este necesar în conflict cu statul în care are o filială este mult prea simplistă. Rugman și Verbeke (2003) fac o sinteză a teoriilor privind relația dintre corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, într-o interpretare bidimensională a acestei relații: conflict și complementaritate. Hymer (1976), viziunea marxistă asupra forțelor de producție și, mai ales, teza celebră a lui Vernon (1971) descriu o relație antagonistă între corporații și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
competiției locale. Guvernul își poate exercita influența prin subvenții, politici educaționale, reglementarea sau dereglementarea piețelor de capital, stabilirea unor standarde locale, achiziții publice, legislația fiscală și politica de concurență antitrust. Porter se referă la guvernul țării de origine a corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul lui
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de origine a corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul lui Porter la situația României (Voinea, 2005), putem spune că ne aflăm în faza de trecere de la economia bazată pe factori la economia bazată pe investiții. Principalul avantaj competitiv rămâne forța de muncă ieftină. Competiția are loc
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
La acestea se adaugă un nivel ridicat de corupție și de economie informală, precum și o relație tensionată angajat - angajator. 5.3. Teoria neoclasicătc "5.3. Teoria neoclasică" Teoria neoclasică salută declinul puterii statelor-națiune, prin contrast cu raționalitatea globală a corporațiilor transnaționale. Creșterea CTN-urilor este percepută ca o contribuție la o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii neoclasici pleacă de la premisa că guvernele statelor-gazdă încearcă să maximizeze venitul național, în detrimentul bunăstării
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
contribuție la o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii neoclasici pleacă de la premisa că guvernele statelor-gazdă încearcă să maximizeze venitul național, în detrimentul bunăstării globale (Caves, 1982). De cealaltă parte, corporațiile transnaționale urmăresc maximizarea profitului global și este firesc să reacționeze în consecință atunci când statele-gazdă iau măsuri de natură să le afecteze profiturile așteptate. În cadrul școlii de gândire neoclasică este unanimă dezavuarea slăbiciunilor de care dă dovadă statul-națiune, văzut ca rezultat al
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai interesante și persuasive descrieri ale caracteristicilor vlăguite ale statului contemporan se regăsește în lucrarea lui Strange (1996) despre retragerea statului. Strange susține că a avut loc un transfer de putere de la state la piețe și, prin acestea, la corporațiile transnaționale. Cauzele schimbării raportului de forțe sunt identificate de Strange (1996) în impactul inovațiilor tehnologice 4 (promovate de corporații) și în costurile noilor tehnologii (pe care doar corporațiile și le puteau permite), precum și în punerea accentului pe puterea structurală, în detrimentul puterii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
4 (promovate de corporații) și în costurile noilor tehnologii (pe care doar corporațiile și le puteau permite), precum și în punerea accentului pe puterea structurală, în detrimentul puterii relaționale 5. Puterea asupra structurilor afectează și relațiile din interiorul respectivelor structuri, iar corporația transnațională este un rival pe măsură al statului în exercitarea puterii asupra structurilor - Strange numește chiar corporația „o instituție politică”. Mai mult, aș adăuga, corporația nu doar își exercită puterea asupra structurilor, ci creează ea însăși noi structuri de putere și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
puterea asupra structurilor, ci creează ea însăși noi structuri de putere și le modifică pe cele existente. Strange pleacă de la patru ipoteze: statul decide în prezent într-o mai mică măsură ce se produce, cum, de către cine și unde; corporațiile transnaționale au făcut mai mult decât statele și organizațiile umanitare internaționale la un loc pentru redistribuirea bunăstării de la țările dezvoltate la cele mai puțin dezvoltate (prin transferul locurilor de muncă din țara de origine în țările-gazdă - chiar dacă Strange ar avea dreptate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și au prilejuit creșterea standardului de viață. Chiar și atunci când se ridică probleme legate de balanța de plăți sau de mediul concurențial, replica tipică a neoclasicilor vizează lipsa de alternative a statelor-gazdă. În special pentru țările mai puțin avansate, corporația transnațională reprezintă agentul principal al dezvoltării. Revenind la aserțiunile doamnei Strange, ea a pus sub semnul întrebării exercitarea celor mai importante funcții ale statului (aplicabile atât statelor de reședință, cât și statelor-gazdă): - Apărarea teritoriului național cu ajutorul forțelor armate. Teritoriul nu mai
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
evoluției monedei naționale. Strange se referă doar la efectul de antrenare pe care instabilitatea valutară dintr-o țară îl poate genera în alte țări. Mai semnificativ mi se pare a fi, în context, rolul pe care operațiunile financiare ale corporațiilor transnaționale (de exemplu, prețul de transfer sau repatrierea profiturilor) îl au în provocarea și amplificarea crizelor economice de acest gen. - Alegerea unei strategii naționale de dezvoltare economică. În condițiile interdependențelor din societatea contemporană, posibilitatea de a alege liber o astfel de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
special bunuri de demerit, împotriva cărora este firesc să se aplice politici represive 6. - Politica comercială, în special deciziile privind importul. Zilele strategiilor de substituire a importurilor au trecut de mult. Deciziile privind importul se iau acum de către filialele corporațiilor transnaționale, și cel mai adesea importurile scapă total controlului statului, efectuându-se în cadrul comerțului intrafirmă. - Infrastructura asigurată de stat. Din cauza ineficienței administrării acestei infrastructuri, statele se văd nevoite să recurgă la privatizarea a ceea ce în alte condiții ar fi fost utilități
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu pot fi niciodată o forță conducătoare a globalizării, fiindcă interesele lor nu sunt globale, ci limitate. O afirmație care nu intră în contradicție cu teoria neoclasică, al cărei argument central pune existența CTN-urilor pe seama imperfecțiunilor pieței (o corporație transnațională este modalitatea optimă de a profita de imperfecțiunile diferitelor piețe naționale și de diferențele dintre ele). Făcând presupunerea crucială conform căreia imperfecțiunile pieței sunt exogene corporațiilor transnaționale (prin urmare, ele sunt provocate fie de cauze naturale, fie de acțiunile guvernelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
al cărei argument central pune existența CTN-urilor pe seama imperfecțiunilor pieței (o corporație transnațională este modalitatea optimă de a profita de imperfecțiunile diferitelor piețe naționale și de diferențele dintre ele). Făcând presupunerea crucială conform căreia imperfecțiunile pieței sunt exogene corporațiilor transnaționale (prin urmare, ele sunt provocate fie de cauze naturale, fie de acțiunile guvernelor), economiștii neoclasici conferă implicit statelor-gazdă puterea de a influența piața. Rezultatele acestei influențe sunt considerate în general negative, cu excepția unor situații speciale. Deși CTN-urile s-ar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acestei influențe sunt considerate în general negative, cu excepția unor situații speciale. Deși CTN-urile s-ar putea simți în largul lor într-un mediu mai degrabă neprotecționist decât protecționist (date fiind costurile tranzacționale ridicate într-un mediu protecționist), filialele corporațiilor transnaționale ar putea beneficia de politicile statelor-gazdă privind menținerea sau creșterea protecționismului. O asemenea situație se produce dacă filialele CTN-urilor sunt percepute ca parte a pieței naționale și, drept consecință, beneficiază de politicile de susținere concepute în favoarea firmelor naționale. Strategiile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
regulate), cât și pentru a restrânge din nou (re-regulate) activitatea piețelor și, ca urmare, sunt capabile să creeze un climat competițional specific la care CTN-urile trebuie să se adapteze. Bailey, Harte și Sugden (1994) identifică principalele politici la adresa corporațiilor transnaționale adoptate de cinci state industrializate, în mod cronologic, în ultimii 30 de ani. Descrierea acestor politici în continuare este o adaptare a concluziilor lor. Politici privind CTN-urile adoptate de Japonia: - supraveghere administrativă continuă; - sistem de notificare (investițiile trebuie notificate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
al filialelor CTN-urilor: investițiile sunt de preferat să se producă sub formă de joint-venture; să se evite reducerea concurenței; să se evite presiunile nedorite asupra întreprinderilor mici și mijlocii; să nu creeze panică în rândul firmelor naționale; filialele corporațiilor transnaționale să se abțină de la acorduri de restrângere a concurenței cu compania-mamă; să aducă un aport tehnologic inovator, dar să se abțină de la a interfera cu activitățile locale de cercetare și dezvoltare; să îmbunătățească situația balanței de plăți; să angajeze în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care oferă firmelor germane o anumită protecție față de ofertele ostile de preluare (organisme de supraveghere, comitete ale muncitorilor, rol activ al sistemului bancar); - politica duală, constând în aplicarea paralelă a politicilor discriminatorii în favoarea firmelor naționale și a permiterii accesului corporațiilor transnaționale. Politici privind CTN-urile adoptate de SUA: • politică tradițională a „ușilor deschise”; • blocarea unor achiziții din considerente de siguranță națională (amendamentul Exon-Florio); • protejarea unor sectoare strategice; • o politică activă de respingere a investițiilor nedorite, cuprinzând o mulțime nesfârșită de legi
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la volumul exporturilor; - intervenții pentru protejarea interesului național. În afară de politicile adoptate de țările industrializate, țările mai puțin dezvoltate pot fi tentate să adopte reglementări mai dure. Forma extremă pe care asemenea reglementări o pot lua constă din naționalizarea filialelor corporațiilor transnaționale (Kobrin, 1980). Economiștii instituționaliști au tendința de a evidenția avantajele naționalizării, cum ar fi: atragerea către stat a profiturilor care altfel ar fi fost obținute de investitorii străini, evitarea scoaterii din țară a acestor profituri, dezvoltarea coerentă și integrată a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
concluzia că SUA și-au schimbat politica privind filialele corporațiilor străine de la una de nepăsare cronică la una de restricționare abuzivă în unele sectoare ale economiei. Cuvântul-cheie aici este schimbarea. El dovedește, o dată în plus, că politicile privind filialele corporațiilor transnaționale fac parte dintr-un proces dinamic, fluctuând între două curente extreme: discriminare pozitivă - discriminare negativă. Dezvăluirea a ceea ce se află între aceste extreme cade în sarcina paradigmei eclectice. 5.5. Paradigma eclecticătc "5.5. Paradigma eclectică" Paradigma eclectică își trage
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporațiilor. La fel de bine însă, Dunning (1993) îl contrazice pe Vernon (1971) când spune că, după intrarea pe piața națională, condițiile diferă față de cele care au precedat pătrunderea pe piață, iar schimbările apărute pot influența poziția de negociere atât a corporațiilor transnaționale, cât și a statelor-gazdă. Recunoscând necesitatea întăririi rolului organismelor supranaționale, Dunning (1997) este în dezacord și cu Vogel (1997). Paradigma eclectică mai este cunoscută și sub numele de paradigma OLI15, fiindcă îmbină avantajele proprietății (în special posesia de active intangibile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
abilității corporației de a exercita putere de monopol asupra activelor aflate în administrarea sa). Avantajele de tip O exprimă proprietatea asupra unor active intangibile unice, specifice firmei. Avantajele de tip O trebuie văzute în contextul competiției internaționale cu alte corporații transnaționale. Avantajele de tip L sunt specifice unei economii și sunt netransferabile. Avantajele de tip I exprimă proprietatea asupra unor active complementare (bazate pe capacitatea de administrare a unor rețele internaționale productive, comerciale sau financiare). Există o relație puternică între cele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]