14,503 matches
-
de evenimentele care i-ai marcat existența. Astfel, Bulevardul Regele Ferdinand a purtat, la început, un nume latinesc și anume „Platea Pontis” - adică strada Podului - datorită faptului că ducea din centrul cetății până la podul de peste Someșul Mic, pe care îl traversa. Pe la jumătatea secolului al XV-lea, denumirea latină a fost înlocuită cu cea ungurească, „Hydwcha”, având aceeași semnificație. În 1848 strada și-a schimbat numele, devenind strada „Wesselenyi Miklos”. Apoi, între anii 1923-1949 ea s-a numit „Calea Regele Ferdinand
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
-sa l-a degradat: Lucrează-n casă ... ordonanță! Caricaturistului Ștefan Popa Popas: S-a spus că-i rege, împărat, Că geniul lui e fanion, Dar iată ce-i cu-adevărat: E sclavul unui biet ... creion! Limbii române care, după ce a traversat secolul „limbii de lemn”, acum se află într-un secol foarte puțin diferit: Săraca limba mea română, Cuvintele sunt strâmbe, seci ... O babă lângă mine-ngână: „Trăim în secolul lui „deci” !” Unui mare jurnalist moralizator: Ajuns la vârsta senectuții, Când
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
pe Domnul cu glas mărgăritar și bun -urca-voi Doamne, de pe Pământ de drag aprins! În seara asta de Crăciun, în seara sfântă Totul în juru-mi dansează ritmic, ca un puls Ochii-mi închid, călătoresc spre Galaxia blândă Spațiu după spațiu traversez sub vechi impuls Mii de scântei multicolore, în joc fecund Într-un imens, fantast potop de frumuseți Magnific mă întâmpină, ca pe Pământ Când raze ating cristale rotitoare-n dimineți În seara sfântă de Crăciun, în seara astă Ajunge-voi
SEARA DE CRĂCIUN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384569_a_385898]
-
am părăsit sufrageria Nonei și m-am strecurat spre celălalt capăt al apartamentului. Am ieșit pe ușa de serviciu, mai întâi într-un mic vestibul, iar de acolo, pe palierul ce leagă cele două aripi ale blocului. Ziua, când îl traversez, culoarul acesta îmi lasă impresia unei prezențe nevăzute. Acum, în adierea vântului ce vine prin fereastra dată de perete, când cel mai mic foșnet din curtea interioară împrumută ritmul întunericului, acea prezență pare să se întrupeze din orice: din zbaterea
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
scrisori și m-am oprit. Căci, privind afară, am văzut nu foarte departe, o siluetă ce mi se părea cunoscută, închizând portbagajul unei mașini și urcându-se la volan. Fără să mai aștept, m-am repezit în stradă. Până să traversez eu însă, șoferul demarase deja, în trombă. Singurul lucru pe care am mai apucat să îl văd au fost cele trei litere din numărul de înmatriculare al mașinii: „FRD”. Să fi fost acesta un indiciu că era Fred? Atunci, plecase
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
prin cuvintele limbii engleze. Prezentul volum este un pod, o poartă prin care România își face simțită existența în această nouă lingua franca, si in acelasi timp permite accesul vorbitorilor de limbă engleză înlăuntrul sufletului românesc. Și că întodeauna când traversam granițe culturale, ne regăsim într-o situație cu totul nouă, dar în mod straniu familiară. Pe de o parte pătrundem într-o lume de experiențe, commune umanității întregi. Însă în același timp această experiență este exprimată cu o voce care
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
sub ochiul extatic al lectorului. Ordinea răsturnată a cărții, citirea ei retroversivă n-ar estompa cu nimic frumusețea inalterabilă, perenă a textelor. Cântecul mut, melosul inspirat al regelui David din detaliul de frescă de pe biserica Sf. Gheorghe din Mănăstirea Voroneț, traversând pe diagonală Țara, ținutul preaiubit al Sfintei Fecioare, se întrupează în cuvânt în Biblicele lui Eugen Dorcescu. Revelația sacrului, în simplitatea ei primordială, de pe când încă nu pierduserăm Edenul, se produce firesc, după o teurgică umanizată; consecințele ritualice sunt cele
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
CE MI-AI ZIS Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Unde să uit tot ce mi-ai zis Plutind în îmbrățișarea cerului albastru ... Mă sorb tăcerile care le mai am , Cănd traversez deșertul că un astru Cu gândul meu dincolo de geam . Iubirea ascunsă între amintiri a încremenit , Cu legături secrete doar în trecut ne-a zidit ... Că doi străini în timp ne-am pironit Când uitarea și resemnarea au revenit . Rămân la
UNDE SA UIT TOT CE MI-AI ZIS de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382463_a_383792]
-
Tot ceea ce înseamnă muzică în act sunt ziduri de gang printre care doar artistul suplu trece, purtând cu el arta suplă, șlefuită, luminoasă. Altele nu sunt muzică, sunt marfă sub muzicală, de cărat cu marfarul! Printr-un astfel de gang traversează artistul Horia Moculescu și muzica sa, nu cu marfă ci cu un mărgean, spiritul unui veac de aur al muzicii ușoare românești. Maestrul, însuși interpret de muzică ușoară, și-a purtat adesea propriile compoziții la libertatea scenei și lumina platoului
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
LIRIK ***1. BORIS IOACHIM (Botoșani) - IMN IUBIRII (Versuri, A5 Manșetat, 132 pagini) Poezia lui Boris Ioachim inspiră încredere, speranță și poartă o aură specială. Este, fără umbră de îndoială, aura unui învingător care, în ciuda vremurilor de restriște pe care le traversează societatea românească și, implicit, cultura română, își păstrează intactă seninătatea sufletului, așternută în mod miraculos în versete de tainică rugăciune. Este - sau nu - poezia lui Boris Ioachim atinsă de degetul divinității? Răspunsul se află la îndemâna cititorului avid de a descoperi
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
imagini impresionante. Ascultam mai puțin atent cântecele Lidiei Petrescu, neobosită și zâmbitoare ca o floare de colț. Nu participam la discuțiile vesele din autocar, contrar obiceiului meu. Am fost surprins să constat că ne oprim într-o parcare, după ce am traversat o localitate în care remarcasem numeroase case arătoase și curți ce oglindeau o bunăstare materială a proprietarilor. Am aflat, ceva mai târziu, că tocmai trecusem prin localitatea Vicov din județul Suceava. Ploua încetișor, cu picături micuțe, dar curiozitatea a fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
la existența și continuitatea vieții umane... Încărcați de amintiri, la propriu și la figurat, ne-am retras pentru a merge mai departe, potrivit planului acelei zile. Observând „mașina mirilor”, pe cealaltă parte a șoselei, deosebit de aglomerată la acea oră, am traversat cu greu și am analizat-o de aproape. Era elegantă. Culoarea albă mi se părea firească, dar nu și lungimea mașinii, de vreo două ori mai mare ca a unui turism obișnuit, marcă autohtonă. După ce i-am dat ocol, atent
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
cei 100.000 de călăreți s-au deplasat pe crestele munților. Ei nu aveau nevoie să-și piardă timpul cu lupte în care localnicii îi puteau angaja pentru a-și apăra avutul. Urmăreau doar deplasarea rapidă și ocuparea Vienei. Au traversat Moldova, în drum spre Transilvania, pe vestitul Drum al tătarilor, care străbătea o bună parte a zonei Câmpulungului Moldovenesc. Acest drum „trecea prin Vatra Dornei, peste Trei Movile, prin comuna Sadova și prin punctul Piatra străjii până la Pojorâta; de aici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
m-a văzut și, mai ales, când i-am povestit cu ce doresc să mă ajute. În trei minute „m-a aranjat”, chiar dacă în tot acest timp, a râs permanent, acoperind toată gama de sunete posibile, neputându-se stăpâni. Am traversat curtea aproape în fugă, furișându-mă, să nu fiu recunoscut și am năvălit pe ușă intenționând să o sperii pe Silvia. Nu am reușit. A izbucnit în râs și m-a sărutat ca să-mi dovedească numai ea știe ce. Oricum
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
simplu: “Viața” Un zâmbet îi lumină fața. Începuse să picure și vântul se întețise. Se îndreptă spre centru cu gândul de a intra la ceainărie. Un ceai fierbinte de lămâie era tot ce își dorea în acel moment. În drum, traversând piața civică observă printre trecători o siluetă cunoscută. Era Elena. - Încotro așa grăbită?”- o acostă Irina. - Ah, nici nu te observasem. Uite - spuse Elena arătându-i sacoșa plină - am făcut piața ca să nu mă mai ies și mâine; aș vrea
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
ne plimbăm în parc în loc să mergem direct acasă? propuse Angela. Avea mâncărici pe limbă s-o întrebe pe colega sa despre relațiile cu proful. - Nu am nimic împotrivă. Și așa sunt singură acasă, ai mei fiind fiecare la serviciile lor. Traversară strada și se îndreptară spre parc. - Auzi, o luă pe nepregătite Angela pe Ramona, de când fumezi tu de față cu profesorul? - De ce? Tu nu ai fumat când ai fost singură cu el? trecu la contra atac ea după ce-și
ROMAN , CAP.OPTSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384044_a_385373]
-
unii dintre copii râdeau de el, că este fiul lui tanti Gheorghița, femeia de serviciu, de aici a pornit și ambiția sa ca la terminarea cursurilor gimnaziale, să se înscrie la cel mai râvnit liceu din capitală chiar dacă trebuia să traverseze zilnic Bucureștiul ca să ajungă la școală și acest lucru i-a reușit cu brio. A învățat carte în ciuda lipsurilor materiale, ter- minând numai cu medii mari, iar la examenul de admitere în liceu a fost printre primii pe listă. Tocmai
ROMAN , CAP. OPT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384074_a_385403]
-
și preschimbarea actelor duraseră câteva luni, totuși. Întoarsă acasă, Renée căpătase iar culori în obraji, chiar și volubilitatea-i caracteristică. Și ce-o uimise pe Mira era faptul că fata își văzuse de muncă, de viață, ca și când nimic grav nu traversase! Se vedea clar cum că fata se maturizase. Și asta, credea Mira, se datora faptului că o lăsase a lua deciziile de una singură. Nu se luptase pentru a-și câștiga dreptul de a acționa potrivit propriilor opțiuni, îmbătrânind în
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
fonduri europene... - Domnule senator, zâmbi primărița, până obținem aprobările se scufundă satul! Aici nu ajunge nici un mijloc de transport pentru muncitori. Cei care lucrează pe șantiere, când revin o dată pe lună în sânul familiei, merg pe jos câte zece-cincisprezece kilometri traversând pădurea peste dealul de la răsărit. - Vom solicita primului ministru o ordonanță de urgență prin care să fie alocate imediat fonduri pentru infrastructură. - Nu-nțelegem ce structură urmăriți dumneavoastră, dar noi muritorii de rând, țăranii acestei zone, știm concret ce ne
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
jur împrejur vedeți vreun stâlp cu fire? Sau vi s-a pupăzat văzul de atâtea griji pentru țărișoara asta? - se enervă Mitru Fieraru care era un om dintr-o bucată din pricina vicisitudinilor care-i apăsau umerii lați și puternici. Ceea ce traversează satul e rețeaua principală, dar nici primăria nu este legată la curent... - Și noi v-am dat votul! - strigă Costache al lui Turcu. Toate posturile de radio și televiziune și întreaga presă vuiră cu acea știre senzațională despre minunea minunilor
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
atracția târgului, în special a copiilor care le-au dat de mâncare din palmele lor. Am mai privit obiecte vechi, înnobilate de trecerea timpului și am ajuns la marginea spațiului rezervat Târgului. Am privit râul învolburat - Ohio, podul ce-l traversează, ne-am fotografiat și ne-am gândit la podurile care constituie, în zilele noastre, o adevărată artă magică, realizată prin ingineria și designul construcției. Făcând o paranteză, amintesc cât de tare m-au impresionat podurile din Budapesta, care leagă orașul
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
realizată prin ingineria și designul construcției. Făcând o paranteză, amintesc cât de tare m-au impresionat podurile din Budapesta, care leagă orașul nou de cel vechi - Buda de Pesta, 9 poduri peste Dunăre iluminate. Ploua mărunt în acea seară... Am traversat unul dintre poduri, perpedes, cuprinsă de morbul singurătății, deși nu eram singură... Pășeam pe un drum necunoscut, obligată să nu mă abat de la calea ce ducea pe celălalt mal al Dunării. Pășind greșit, apa neagră, zgomotoasă și hulpavă mă putea
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
În anul 1980 eram la tratament în stațiunea Călimănești. Medicul care se îngrijea de mine m-a trimis pentru niște investigații la spitalul Județean din Râmnicu Vâlcea, situat în cartierul Nord al municipiului. La ieșirea din spital am vrut să traversez șoseaua națională din zonă. Exista o trecere de pietoni bine marcată la câțiva zeci de metri de la ieșirea din spital. Cum era destul de riscant să încerc traversarea celor patru benzi la întâmplare, am mers la zebră. Am așteptat să se
PASUL ÎNAPOI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383366_a_384695]
-
cu indicativul 1 VL 276. Mi-am făcut socoteala repede că acea dacie nu va opri, și am făcut pasul înapoi. La volanul daciei se afla o femeie. Autoturismul a trecut fără să reducă viteza pe lângă cei care așteptau să traverseze marcajul pietonal. A continuat drumul fără să schițeze vreun gest de reducere a vitezei sau de frânare. După trecerea daciei am traversat șoseaua, dar din spatele meu cineva mi-a spus; Domnule, dacă nu făceai pasul înapoi, nu știu ce se întâmpla? Considerând
PASUL ÎNAPOI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383366_a_384695]
-
volanul daciei se afla o femeie. Autoturismul a trecut fără să reducă viteza pe lângă cei care așteptau să traverseze marcajul pietonal. A continuat drumul fără să schițeze vreun gest de reducere a vitezei sau de frânare. După trecerea daciei am traversat șoseaua, dar din spatele meu cineva mi-a spus; Domnule, dacă nu făceai pasul înapoi, nu știu ce se întâmpla? Considerând că șoferița a încălcat regulile de circulație m-am uitat în jur să găsesc un martor. Am observat pe trotuarul pe care
PASUL ÎNAPOI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383366_a_384695]