4,948 matches
-
în special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral-volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și în condițiile unei optime realizări a procesului instructiv-educativ în familie și în școală. a) În mediul familial, măsurile de profilaxie trebuie să înceapă încă din primii ani de viață ai copilului, pentru a se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
riscurilor este dificilă; elaborarea de noi „tehnici adaptative”, de răspunsuri raționale pe măsura cerințelor / solicitărilor este îngreuiată. c) Reexaminarea și reevaluarea propriului comportament, restructurarea atitudinilor noastre față de semeni, înlăturarea tendințelor iraționale, realizarea unui control rațional al atitudinilor proprii (prin ierarhizarea trebuințelor, motivelor, aspirațiilor) — toate acestea reprezintă condiții psihologice necesare obținerii unui echilibru interior și unor relații stimulative și principiale cu cei din jur. Se va urmări, în permanență, formarea la elevi a obișnuinței de a se întreba în ce măsură sunt justificate propriile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sistemul normativ al colectivului din care acesta face parte. Din punct de vedere psihologic, conflictul astfel — așa cum am văzut într-unul din capitolele precedente ale lucrării de față — o stare a unei persoane expuse simultan, sau succesiv, unor motivații (tendințe, trebuințe, dorințe etc.) de aceeași intensitate, dar incompatibile. Tiberiu Bogdan arată că ceea ce este tipic pentru comportamentul delincventului / dezadaptatului este faptul că soluționează conflictele majore contrar așteptărilor culturale ale colectivului din care el face parte. Noțiunea de „culpabilitate” se leagă așadar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fericire, încep să predomine situațiile în care autoritatea părinților se întemeiază pe dragostea și încrederea deplină a copilului la părinții săi, sentimente formate de expresie a atitudinile pline de afecțiune și de înțelegere pe care aceștia o manifestă față de nevoile / trebuințele copilului. Tot ceea ce pretind și prescriu acești părinți, care sunt îndrăgiți de copiii lor, este considerat de către aceștia ca adevărat (drept), ca bun și absolut necesar; lucrul acesta devine și mai evident, atunci când părinții sunt capabili să respecte ei înșiși
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Aceasta deoarece, indivizii în cauză nu au ajuns, încă, la a-și forma conștiința răspunderii și a obligațiilor față de sine și față de alții, nu au ajuns la înțelegerea necesității de a realiza un echilibru just între drepturi și datorii, între „trebuință” și „normă”, considerându-se în permanență frustrați, deposedați de un drept. Mai sunt încă, din nefericire, părinți care fac totul pentru a evita formarea la copilul mic a responsabilității obiective, care nu acordă atenție specială acestei probleme atât de importante
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și a sentimentelor personale, creează condițiile apariției unor situații conflictuale și frustrante în raporturile între indivizi și în relațiile între individ și comunitatea în care trăiește. Conștientizarea importanței atât a scopurilor și motivațiile individuale, cât și a aspirațiilor și a trebuințelor societății și ale umanității, adică înțelegerea a ceea ce ni se cuvine și a ceea ce datorăm, creează condițiile instaurării unui armonios climat familial, profesional și social. Nevoia noastră de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
antropologist”, 1955, nr. 57. Ch. Kramer, La frustration, 1957, Delachaux & Niestl, Paris. Vezi: „Pédagogie et psychologie des groupes, 1966, Editions de L’Fpi, Paris, p. 63. Vasile Pavelcu, Invitație la cunoașterea de sine, 1970, Editura {tiințifică, București, p. 120-121. Prin „trebuință” înțelegem un impuls intern care trezește o tendință de a săvârși un act sau de a căuta un obiect; „tendința” este definită, de obicei, ca o „virtualitate de acțiune” (P. Pichot) sau ca o „conduită incomplet activată” (P. Janet). Anna
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Agresion, Systematic Reintegration, 1962, New-York; B. Maliowski: Crine and Custon in Savage Society,1932, London). „Un iepure nu ar acționa - arată V. Pavelescu - prin act de agresiune împotriva unui lup sau urs care s-ar afla în calea satisfacerii unei trebuințe a lui, dar poate deveni o forță agresivă în fața unui rival al său din aceeași specie”. („Examenul critic...”, p. 40). În acest sens, H. Kendler arată că învățarea joacă un rol important în determinarea felului de comportament ca răspuns la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
theory of personality, 1935, McGraw-Hill, New York. Vectorul reprezintă forța cu care valența acționează asupra persoanei. Aceasta din urmă (valența) poate avea un caracter pozitiv sau negativ, deci o anumită direcționare, în funcție de semnificația/valoarea pe care „mediul psihologic” o acordă diverselor trebuințe ale persoanei, și de importanța pe care o acordă satisfacerii necesității rezultate din trebuință. Exploration in personality, 1938, Oxford Univ. Pres, New York. Osnovîie polojeniia teorii ustanovki, 1950, Moskva. „Obiectivarea”, ca proces de „detașare a acțiunii și a trăirii ei din
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
persoanei. Aceasta din urmă (valența) poate avea un caracter pozitiv sau negativ, deci o anumită direcționare, în funcție de semnificația/valoarea pe care „mediul psihologic” o acordă diverselor trebuințe ale persoanei, și de importanța pe care o acordă satisfacerii necesității rezultate din trebuință. Exploration in personality, 1938, Oxford Univ. Pres, New York. Osnovîie polojeniia teorii ustanovki, 1950, Moskva. „Obiectivarea”, ca proces de „detașare a acțiunii și a trăirii ei din unitatea cu subiectul”, se realizează în momente se maximă conștientizare și d parte pare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu se măsoară prin volumul producției, produs final (util sau inutil), se consideră că sporirea „producției unor produse inutile poate mări productivitatea muncii, dar reduce eficiența ei“. Piața Însă nu ia În considerare decât acele produse utile care corespund unor trebuințe utile ale omului. Din acest punct de vedere, rezultă că nu este posibil ca „Într-o Întreprindere să crească productivitatea muncii și să scadă eficiența ei... Privind această eficiență nu numai din punctul de vedere al efectelor utile măsurabile, ci
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
alta”, „vorbește ca să se audă vorbind”, „vorbește ca să nu tacă”, „vorbește ca să fie vorba pe drum”, „vorbește să se afle în treabă”. 2.4. Soluția de moment Românul găsește soluția de moment: rapidă, comodă și simplă pentru a-și satisface trebuințele, motivându-și superficialitatea prin dorința de a respecta „firea locului”. Românul nu va încerca prea mult să schimbe cursul întâmplărilor; el va modifica, dar nu va modifica configurația pământului. El își clădește casa și la spatele lui Dumnezeu, știind pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferitelor experiențe de viață și a învățării sociale. Nu este de mirare că fenomenul emigrării forței de muncă spre Italia, Spania cu scopul reconversiei profesionale ia o așa amploare, în condițiile în care salariatul nu poate să-și mai satisfacă trebuințele de bază , pe fondul unui profit scăzut și a unui sistem de recompense necorespunzătoare statutului și efortului depus de acesta. Se pare că nivelul de trai scăzut, ca exemplu particular al unei constrângeri externe determina schimbarea ancorelor carierei. Plecând de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a acestei realități psihologice, de către specialiști în domeniu. Autorul sistematizează teoriile astfel: Teorii de continut bazate pe nevoi neierarhizate, cum este Teoria ,,morcovului și a bâtei” și Teoria nevoii de realizare, Teorii de continut bazate pe nevoi ierarhizate (Teoria ,,piramidei trebuințelor” A. Dacă la începutul capitolului, autorul vorbește despre motivație în general, catre final, se focalizează pe aspectele particulare ale motivației comportamentului organizațional. Astfel, pornind de la identificarea principalelor categorii de stimuli implicate în viață organizațiilor, este propusă o clasificare a motivațiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nelimitat; cea mai mare nevoie; ok; parfumat; păsări; pluti; plutire; poluare; pompă; purificare; rafinat; răcoare; relaxare; a respinge; a respira; respir ușor; respirat; pentru respirat; sănătate; spațiu; sufla; a sufla; suflă; a suspina; temporal; tinerețe; tot; totul; toxic; trai; trăiesc; trebuință; trebuitor; trist; tu; țară; țigară; umed; urît; ușurare; util; uzat; variat; în văzduh; verde; verdeață; viață fizică; vis; vitalitate; a zbura (1); 873/163/69/94/1 afla: ști (62); cunoaște (53); adevăr (35); descoperi (33); veste (33); a ști
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noroc; nota; noutăți; nu; numărul; o noutate; obține; perete; perseverent; a pierde; unde pleci; ce poți; pricepe; prietenul; putere; rar; răspuns; rău; regăsi; repede; rezultate; rezultatul; satisfacere; satisfacție; sensul; sertar; siguranță; situa; studia; suferi; surprins; va ști; știri; știu; taina; trebuință; tristețe; ține; a ține minte; uimire; ultimul; unde; undeva; vedea; verb; verifica; verifică; vine; a vrea (1); 765/213/64/149/0 ajunge: destul (75); acasă (46); departe (45); gata (41); atît (27); destinație (24); suficient (19); repede (17); vine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păstrare; pe cineva; pierdea; pierdere; pierdut; pîine; plăcere; poftă; pojar; posed, posesiune; posibilități; preț; prioritate; a fi proprietar; prosperitate; pumn; purta; a putea; puțin; respect; reținea; satisfacție; sărăcie; sentimente; siguranță; soție; stare; statut; stea; strînge; suflet; surori; al tău; telefon; trebuință; tupeu; ține; a ține; ură; valoare; veselie; vîrstă; vorbește; vrăjeală; XG (1); 762/217/75/142/1 avere: bani (232); bogăție (173); bogat (32); avuție (23); mare (21); aur (19); moștenire (15); putere (12); familie (10); muncă (10); sărăcie (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcere; plăcut; plătesc; plimbări; posesie; posibilitate; postură; preț; probleme; pușculiță; puțini; răsplată; resurse; rezolvare; ron; rotund; ruble; salbă; sărac; sărăcie; seif; siguranță; situație; slab; soluție; stabilitate; stare; stemă; străin; stres; suflet; sumă; sursă; Ștefan cel Mare; tata; trac; trai bun; trebuință; tristețe; țară; util; venituri; verzișori; viitor; zero (1); 789/234/85/149/1 bancă: bani (232); școală (62); parc (46); scaun (40); lemn (28); masă (24); odihnă (21); elev (14); credit (10); canapea (9); relaxare (8); instituție (6); împrumut (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
va da (2); face (2); frumos (2); fură (2); inima (2); întrebare (2); lipsă (2); mînă întinsă (2); neplăcere (2); orice (2); permisiune (2); pretinde (2); prietenie (2); rușine (2); sărac (2); solicita (2); speranță (2); spune (2); totul (2); trebuință (2); vreau (2); -; adă; aduce; află; albastru; n-am; ambiție; angajare; apa; aude; avea; bancă; banii; să bea; bere; boschetar; bun; bunătate; o carte; caută; cecul; ceda; cer; cercetează; cere; cerne; cerșetoare; cerșetori; a cerși; cheamă; calmează; comandă; copil; credință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu pielea goală; în poartă; pod; porno; presupunere; pușca; puțin; răbdare; răscumpărat; Ronaldo; sabie; sacoșă; sală; săritură; fără sens; sexy; sinistru; sîni; spațios; fără speranță; stadion; succes; suferință; fără suflet; sufletesc; sumbru; supărat; superficial; sus; sutien; șut; tanc; telescaun; teren; trebuință; țară; umbră; umplere; umplutură; ură; uscat; vas; vedere; viduitate; vis; fără vlagă; zid (1); 776/214/78/136/0 grădină: flori (254); legume (59); verde (31); curte (26); frumoasă (22); verdeață (20); floare (16); natură (14); mare (13); rai (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău; pe; pînă; pleonasm; plictiseală; în plus; se mai poate; nu poate; posibilitate; nu pot; nu prea; prepoziție; problemă; prost; putere; răsturnare de situație; sau; scuză; semn; semn cu ochiul; sine; știu; nu știu; nu am timp; tocmai; tot; trebuie; trebuință; trist; unde; prin urmare; verde; viață; vine; voi pleca; vorbe; vreau; vrut; vuietul; vulpe; în zadar; (1); 744/180/52/128/0 înșela: trădare (41); minți (30); trăda (30); minciună (22); infidelitate (19); amant (16); păcăli (16); infidel (15); bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ruguma; salam; sandwich; saturație; saț; a sătura; săturate; pe săturate; scîrbos; servește; servi; a se servi; societate; Somalia; somn; sos; spaghetti; stare; subțire; supraviețui; a supraviețui; supraviețuire; ștrudel; terci; din timpul meu prețios; torte; tot ce-i sănătos; tot; toți; trebuință; urzici; vitamina C; zacuscă; zilele (1); 778/263/103/160/2 moale: tare(123); pufos(90); pernă(81); pat(33); puf(19); slab(19); ușor(18); pîine(16); burete(11); confortabil(8); fin(8); catifelat (7); perna(7); plăcut(7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timp; pix; pe plac; îmi place; plictisit; de pompieri; post de muncă; proiect; prosperitate; public; punctualitate; rece; recompensă; responsabilități; sarcină; satisfacții; schimbător; sclav; sclavie; seriozitate; servici; servietă; sex; sigur; somn; stare de bine; stresant; studiu; școală; tortură; trai bun; trebuie; trebuință; țel; urît; utilitate; venit; venit lunar; viață; vin; vulcanizare; zi de zi (1); 797/192/61/131/0 sete: apă (477); foame (27); bere (15); uscat (13); dorință (12); suc (12); nevoie (9); deshidratare (8); de apă (7); mare (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neputință; nevoi; niciodată; nimic; noi; nu; om; opțiune; pace; pasăre; permisibil; permitere; plac; poate; pot; preș; profesor; prostii; putea; relaxare; rod; fără rost; rugă; să; sărbătoare; sculptură; sentiment; slab; slav; specialitate; sta; stăpînire; superiori; supunere; cu știre; tablou; tărie; telefon; trebuință; ușă deschisă; viața; voie bună; voioșie; voluntar; vreau; ce vrei; vrere; vrut (1); 751/203/50153/1 voință: dorință (125); putere (115); ambiție (80); curaj (20); mare (18); de fier (15); încredere (14); caracter (13); a vrea (11); determinare (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și de amplasamentul său; - de foarte multe ori este criticat impozitul pe averea imobilă deoarece nu impulsionează majorarea averii și nu este destul de elastic, aceste inconveniente fiind legate de faptul că se modifică greu și, drept urmare, nu poate fi adaptat trebuințelor reclamate de intensificarea procesului inflaționist; - de asemenea, impozitul pe averea imobilă dobândește adesea un caracter negativist din cauza deficiențelor pe care le prezintă impunerea (modul de determinare a materiei impozabile face posibilă subevaluarea acesteia); 59 Gabriela Anghelache, P. Belean, op. cit., p.
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]