6,656 matches
-
în revista „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, cu studiul Nuvela și povestirea contemporană (1959). Continuă să publice studii, articole, cronici literare și contribuții documentare în „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Steaua”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a., în atenția sa aflându-se Ion Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, A. I. Odobescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, G. Coșbuc, N.D. Cocea, E. Lovinescu, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Tudor Vianu ș.a. La recomandarea lui G. Călinescu, s-a
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
literară” (1960-1962). Din 1992 este conferențiar, apoi profesor și decan al Facultății de Litere de la Universitatea „Hyperion” din București. Debutează cu poezii și recenzii în „Viața studențească” (1957), colaborând apoi la „Gazeta literară” și „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Informația Bucureștiului”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Timp de peste un deceniu, I. a desfășurat o susținută activitate critică și publicistică îndeosebi în „Gazeta literară” și „România literară”, etapă din care nu
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
intră în diplomație. Debutează publicistic în „Zori noi” din Suceava (1961), sub pseudonimul Grigore Spiru, iar prima povestire îi apare în „Cronica” (1970). Cea dintâi carte este Năvod pentru scrumbii albastre (1972). Colaborează la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Contrapunct” ș.a. Perspectiva reporterului și a călătorului, vocația de povestitor care respectă codul narativ și cultivă virtutea simbolică a cuvintelor, prezente în Năvod pentru scrumbii albastre, se regăsesc și în publicistica din volumul Într-o cabină de transmisie (1972), în
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
București, funcționar al Uniunii Scriitorilor, iar după 1989, redactor-șef adjunct la revista „Literatorul”, redactor la revista „Arc” și, din 1996, secretar științific al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. A debutat în 1978, cu o schiță în revista „Tribuna” și cu un eseu critic în „Amfiteatru”. A fost membru în cenaclul Junimea al studenților filologi bucureșteni și a participat la „desantul” colectiv organizat în 1983 de Ov. S. Crohmălniceanu. Și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
revine la Iași. Scoate o serie de reviste cu un profil predominant istorico-filologic: „România” (1858-1859), „Foaie de storiă română” (1859), „Foița de istoriă și literatură” (1860), „Din Moldova”, intitulată apoi „Lumina” (1862-1863). Publică în „Zimbrul și vulturul”, „Ateneul român”, „Trecutul”, „Tribuna română”, „Dacia”. Numit în 1859 custode al Bibliotecii Școalelor (căreia îi donează patru mii de volume) și la începutul anului 1860 profesor de istorie, geografie și statistică, este revocat în mai puțin de un an din cauza inimicițiilor pe care începuse
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
nu are cum și unde să se manifeste, e un scriitor mut, o jumătate sau un sfert de scriitor. Datoria de a fi prezent - iată programul pe care ni l-am impus.” Î.m. își propune totodată să fie „o tribună”, un spațiu al spiritului în care scriitorul „să aibă putința de a mărturisi”, subliniind în finalul programului său: „Judecând tragedia situației în care au fost aruncați confrații și frații noștri din țară, credem că apărarea libertății scriitorului și a omului
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
din Cluj, ,,Flacăra”, „Transilvania”, ,,Sămănătorul” din Reghin), scoate la Sighetu Marmației ,,Căminul nostru”, revistă al cărei director este între 1924 și 1927, an în care publicația se mută la Bacău. Fondator de publicații literare, I. mai activează ca director la ,,Tribuna poporului” (Satu Mare) și redactor responsabil la ,,Viitorul Maramureșului”. Întâiul volum de versuri al lui I.-O., Primele acorduri (1908), conține „licăriri și scântei din marele foc”, precum aprecia încurajator în prefața cărții Al. Macedonski. Scriind despre versurile din Statornicie (1918
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
în 1970 devine asistent la Facultatea de Filologie a Universității clujene, unde predă și în prezent. Își ia doctoratul cu teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea cărții Marthei Bibescu La bal cu Marcel Proust. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a. Autor de studii critice despre literatură și artă, conferențiar pe teme culturale la Geneva și Nantes
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
doctoratul cu teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea cărții Marthei Bibescu La bal cu Marcel Proust. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a. Autor de studii critice despre literatură și artă, conferențiar pe teme culturale la Geneva și Nantes, pictor, I. desfășoară concomitent și o consistentă activitate de traducător și prozator. Publicând versiunea românească a cărții Marthei
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
dar nu este vorba de vreo înrudire structurală, chiar dacă autoarea a transpus mult din marele poet și a convocat și alți autori aromâni să o facă, alcătuind astfel un întreg volum, Poezii - Puizii (1981). Colaborează la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Steaua”, „Tribuna”, cât și la „Zborlu a nostru”, „Deșteptarea”, „Frânza vlahă”, „Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I.
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
același timp fiind redactor la „Evenimentul zilei” și „Ziua”, șef de secție în cadrul ziarului „Curentul”, director al publicației „Opinii paralele” și director editorial la „Lumea magazin”. A debutat în 1973 la revista „Flacăra”. Colaborează la „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Tribuna”, „Facla”, „Familia”, „22”, „Caiete critice” ș.a. Placheta de debut a autorului, Unde, ce, când... (1990), cultivă o lirică meditativă, cu străluciri mate, în care realul este perceput în versuri intens metaforice, denotând o sensibilitate artistică ce oscilează între ingenuitate și
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
cronici și recenzii la „Flacăra”, „L’Indépendance roumaine”, „Viitorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta tribunalelor” (cu seria de portrete intitulată Bara pariziană contemporană), „Cuvântul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „România literară” ș.a. Între 1934 și 1939 conduce revista „Tribuna avocaților”. Romanele tipărite la Paris, Amour, toujours... și Cette flambée de souvenirs, ambele apărute în 1937, conțin o transcriere directă, cu mijloace simple, nu lipsite însă de efecte stilistice și de inserții de analiză, a propriei experiențe, mai ales pariziene
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
de Radu D. Rosetti. Următoarea culegere, Epigrame, cu inedite și preluări, apare abia după trei decenii, în 1973. Colaborează cu epigrame, schițe, însemnări critice sociale și politice la „Gânduri și rânduri”, „Gând prahovean”, „Universul literar”, „Magazin”, „Urzica”, „Astra”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Flamura Prahovei”, „Rezon!” (Ploiești), „Cronica română” ș.a. Epigramist cunoscut atât prin tradiția familiei, cât și prin proprii calități de virtuozitate și spirit, I.-Q. cultivă și poezia lirică, proza de evocare ironic-sentimentală și epica detectivistică. Versurile de început
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
București, la Ministerul Culturii (1990-1994 și din 1996) și la Consiliul Național al Reîntregirii (1994-1996). De asemenea, a fost redactor al Editurii Cartea Românească (1992-1994). Debutează în 1970, la „Amfiteatru”. A mai colaborat la „Vatra”, „Teatrul”, „Teatrul azi”, „Familia”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Cartea de debut a autoarei, Singurătatea poveștilor pentru copii (1982; Premiul Național pentru proză), are structura unui bildungsroman, în care devenirea interioară a personajului central - o profesoară de matematică aflată în primii ani de experiență didactică -, se conturează pe
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
Literatura Franceză din cadrul Universității din București, a profesat în învățământul secundar. A debutat cu un grupaj de versuri în „Iașul literar” (1964), prima ei carte fiind volumul de poezii Orașe nostalgice, apărut în 1969. A colaborat la revistele „Ateneu”, „Orizont”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Sinteze” (Bacău), „Bucovina literară” (Suceava) și „Europoésie” (Franța). Remarcabilă poetă și prozatoare, având, paradoxal, neșansa de a fi fost unica fiică a unor cunoscuți scriitori, I. s-a impus târziu în peisajul literar contemporan. Deși numele său
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
n. Grama) și al lui Negoiță Irimie, cizmar. Începe școala primară la Ploiești, apoi, familia mutându-se la Blaj, va termina aici liceul (1950). Între 1952 și 1956 urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj. Funcționează ca redactor la „Tribuna” (din 1957) și este în același timp custode al Galeriilor de Artă „Tribuna” (1957-1985), unde au expus peste 150 de artiști plastici din țară și din străinătate. A fost directorul departamentului Arte vizuale din cadrul Asociației Culturale „Lucian Blaga” pentru UNESCO
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
apoi, familia mutându-se la Blaj, va termina aici liceul (1950). Între 1952 și 1956 urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj. Funcționează ca redactor la „Tribuna” (din 1957) și este în același timp custode al Galeriilor de Artă „Tribuna” (1957-1985), unde au expus peste 150 de artiști plastici din țară și din străinătate. A fost directorul departamentului Arte vizuale din cadrul Asociației Culturale „Lucian Blaga” pentru UNESCO, consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din 1994), redactor principal
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
de artiști plastici din țară și din străinătate. A fost directorul departamentului Arte vizuale din cadrul Asociației Culturale „Lucian Blaga” pentru UNESCO, consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din 1994), redactor principal la câteva almanahuri editate de revista „Tribuna”: Omagiu lui Brâncuși, 1976, Condiția scriitorului de provincie, 1978, „Tribuna”, la un sfert de secol, 1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
directorul departamentului Arte vizuale din cadrul Asociației Culturale „Lucian Blaga” pentru UNESCO, consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din 1994), redactor principal la câteva almanahuri editate de revista „Tribuna”: Omagiu lui Brâncuși, 1976, Condiția scriitorului de provincie, 1978, „Tribuna”, la un sfert de secol, 1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Multe poezii i-au
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
1989 s-a stabilit în Franța, devenind redactor la postul de radio Europa Liberă și colaborator la Radio France Internationale. Debutează în 1966, în „Revista nouă” (Ploiești), colaborând apoi la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Argeș”, „Convorbiri literare” „România literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Tribuna”, „Tomis”, „Dilema”, „22” ș.a. Prima lui carte, Rondul de noapte, apare în 1974. Fiecare dintre volumele de critică la zi publicate de I. conține o suită de analize situate sub semnul unui program literar respectat. Rondul de noapte înțelegea să
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
Cluj, secția română-italiană (1971), lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din același oraș. În 1982 obține titlul de doctor în filologie cu teza Barocul în literatura română. Debutează în 1969 cu versuri în „Tribuna” și editorial, cu ciclul de poezii Valea concavă în Caietul debutanților (1978), urmat de ciclul de poeme În neclintita suavitate dintr-un alt volum colectiv cu același titlu, apărut în 1979. Participă la redactarea tomului XI din Dicționarul limbii române
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
dosarului politic” a fost exclus, prin ordin ministerial, din învățământul postliceal și superior, fiind constrâns să exercite diverse funcții, precum aceea de impiegat de mișcare CFR (1960-1962). După absolvirea facultății a fost redactor la „Scânteia tineretului”, la „Radio Teleșcoală”, la „Tribuna României”. Începând cu decembrie 1989 editează, din proprie inițiativă, periodicul lunar „Curierul românesc”, preluat ulterior de Fundația Culturală Română, unde funcționează în calitate de secretar general de redacție. A debutat în 1956 la „Viața Buzăului”, colaborând apoi la „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
urmat Liceul Teoretic din Petroșani și Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Cluj. A lucrat ca profesor (1958- 1960), director al Căminului Cultural din Rășinari (1960-1962), redactor la Centrul de Radioficare Sibiu (1964-1968), șef al secției de cultură la ziarul „Tribuna Sibiului” (1968-1973), șef al rubricii literare la revista „Astra”(1973-1989). Între 1990 și 1992 a fost deputat în Parlamentul României. A debutat în 1952 la ziarul „Zori noi” și editorial, în 1976, cu volumul Destinul unei artiste. A colaborat cu
ITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
Între 1990 și 1992 a fost deputat în Parlamentul României. A debutat în 1952 la ziarul „Zori noi” și editorial, în 1976, cu volumul Destinul unei artiste. A colaborat cu articole de critică literară și de artă la „Transilvania”, „Astra”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, precum și la numeroase volume colective. I. practică o critică entuziastă și admirativă, aspirând spre sfera hermeneuticii filosofice. Aceasta nu se dovedește însă adecvată unei perspective valorice de ansamblu, recurgând la aproximativ aceleași instrumente
ITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]