2,849 matches
-
cu oameni modești aș spune. Nazaret - Patria Cerească. De aici a pornit către toate popoarele lumii Salvarea. Ce luminat e! Ce raze de soare ne mângâie deși este 25 octombrie 2003. E cald, sunt peste 250C. Lumea e Îmbrăcată În tricouri și sandale, e vara În toi. Locul unde a vorbit Îngerul cu Sfânta Fecioară Ce oameni buni și primitori, m-a uimit bunătatea lor. Care de care mai primitor, mai ospitalier, te invită În magazinele de pe marginea trotuarului. Îți oferă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
al Băncii Naționale a Cubei de după revoluție, funcție din care a inițiat și imprimarea primelor bancnote și monede cubaneze, realizate în Cehoslovacia! Sâmbăta ne întâlneam cu un Che polifațetic în "Feria de artesania" din Havana veche, unde ne surâdea de pe tricouri, șepci, genți, stegulețe, portcheie..., și din zeci de ipostaze colorate la "secția artă plastică"! La buchiniștii adunați în piațeta de lângă hotelul "Ambos Mundos", Che era la concurența cu Fidel pe coperte și după discuții și recomandări " de specialitate" am plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și raporturile cu "marele licurici", despre Borges și Julius Popper și bineînțeles despre Che. Îi cunoștea familia și mi-a relatat multe lucruri interesante despre impactul lui Che în Argentina zilelor noastre, copii săi, elevi și studenți, purtând cu mândrie tricouri cu Che și manifestând la vizita lui Bush la Buenos Aires! În cei sase ani și jumătate petrecuți în Uruguay, mi-am prezentat Scrisorile de acreditare unui președinte, am continuat activitatea cu un al doilea și mi-am încheiat-o cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
diverse îndeletniciri. Dunărea era acolo o temă foarte folosită în tablourile pictorilor naivi, bineînțeles că peste tot apăreau pictați tot felul de pescari, mai burtoși sau mai slabi, cu capete mari și cu niște pălării specifice locului, eventual cu niște tricouri de marinari, iar peștele era aproape peste tot prezent în tablourile noastre, chiar dacă uneori era câte un pește uriaș cum mai vezi în tablourile lui Generalic, dar nu era vorba de a copia un pictor naiv celebru, ci doar ideea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
foarte important într-un colectiv sportiv e atmosfera, care la echipa băcăuană e una excelentă. Handbaliștii lui Gabriel Armanu n-au început alergarea înainte de a se aduna, așa cum o fac la time-out-uri, și de a striga numele echipei al cărei tricou cu onoare îl poartă. Duminică, așa cum o cere tradiția cantonamentelor trecute, antrenamentul va consta în urcarea muntelui Ceahlău. Oricât de greu ar părea, la final, răsplata va fi pe măsură, fiindcă băieții vor fi așteptați cu grătarul încins de maseurul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
impresionant de copii, știind că profesorului Marcel Păunică iau plăcut copiii, i-a plăcut să creeze valori și sportivi de performanță. Consider că acest turneu a fost o reușită, atât timp cât copiii s-au jucat, la final primind diplome de participare, tricouri și dulciuri. Toată lumea a fost mulțumită, în special noi, cei de la Top Handbal Bacău, Asociatia Județeană de Handbal și CSS Bacău, întrucât am putut pune umărul la organizarea acestui turneu dedicat memoriei profesorului Marcel Păunică.” Iată și rezultatele celei de-
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a căsăpit. N-am văzut prea bine fazele. Aveam un loc prost. Era înghesuială ca la circ. Toată școala aflase. Interesant cum se răspândește informația. Am văzut doar la un moment dat peste capetele ălora că Șubi rămăsese numai în tricou. Cât exces de zel, îmi ziceam, dar, de fapt, Șăfu îi rupsese cămașa. După aia s-a făcut liniște și culoar ca să iasă învingătorul. Mă pregăteam să-l felicit pe Șubi, că pe atunci nu-l suportam pe Șăfu. Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mi povestea tot felul de nimicuri, mă întreba de unchi-miu’. N-o cunoșteam, nici nu știam cum o cheamă, deși ea se purta extrem de familiar cu mine, dar, într-adevăr, aveam un unchi care divorțase. Șăfu mă trăgea de tricou, hai să mergem, hai că se dă tâmpita în stambă. Părea că îi producea silă femeia. De fapt, așa se purta cu oricine, parcă o duhoare insuportabilă îi muta nasul din loc. Am plecat, ne-am despărțit, el a aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am turnat rumeguș peste iarbă. Să stabilim unde e tușa. Nu știam că cel care măsoară are dreptul să conducă. - Stinge țigara, Batore, că jucăm ca profesioniștii! Trebuie să duci o viață sportivă, hali-ți-aș bașcheții! Porți făcute din tricouri. Noi jucăm în pielea goală, ăștilalți cu tricour’li pă ei. Crețane, treci în poartă! Cu schimbu’, un gol fiecare! Să nu le lași, că ești de căcat dacă iei golur’li că așa vrea mușchii tăi! Izmailu și Gogu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lui. Cum fac părinții cu copii lor sau proprietarii de câini. Cum copilul gătit pentru școală, îmbăiat, dezinfectat e o metonimie a părintelui. Copil care participă în societate în locul lui. Ea e acum la fereastră, a tras pe ea un tricou de-al meu lălâu. Cu asta s-a îmbrăcat. Stă pe masă, printre coji de portocală uscate, într-o pungă mai e o jumate de pâine mucedă. Bea cafea dintr-o ceașcă a mea fără toartă. Acum ce să faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la Ministerul Educației Naționale, București 23 aprilie 2000 Câte ceva despre stigmatul național. Într-o sală de sport din București (body-building sau tras de fiare, cum îi spun "băieții" care o frecventează, pe un ton alintat-serios) un tip enorm purta un tricou negru, pe spatele căruia era scris cu litere mari portocalii textul următor: România = țară de KKT. Nu pot rezista tentației și mă apropii de el (cu prudență, în cazul lor nu se știe niciodată...) pentru a-l întreba de proveniența
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de surface (denumirea politic corectă a ingratei profesiuni de agent de curățenie). Muncesc două ore pe seară în imensa clădire ce găzduiește sediul european al unei multinaționale de cosmetice și produse menajere. De fiecare dată când îmbrac uniforma obligatorie (un tricou larg, cam lălâu, pe care scrie cu verde DOSIM), nu mă pot abține să nu mă gândesc că miezul raportului cu Occidentul se găsește în felul în care izbutești să stăpânești ranchiuna ce se naște în tine, atunci când tu, un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pentru că ar fi morți de dragul animalelor, ci pentru că statul elvețian le plătește lunar suma de 200 franci pe cap de animal, alocație de hrană. Tot ei sunt primii la demonstrațiile anti-sistem, anti-mondializare, la spart vitrine etc. Își lipesc bucuros pe tricou eticheta de "comuniști", fără a fi muncit în schimb în mod serios nici măcar o singură zi din viața lor. Autoritățile cantonale le acordă o subvenție anuală de peste două milioane de franci elvețieni, plus ce mai vine de la centru, de la Berna, pentru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
patul unui muribund aflat la reanimare. Jocul dragostei și al morții sau, pur și simplu, încă odată, țara lui Ubu? Pasaj adăugat ulterior doi: nu, nu este țara lui Ubu, este țara lui Fubu. Așa stă scris pe jumătate din tricourile purtate strâns pe piept (sau mai degrabă strâns pe burțile de bere) de către masculii în serviciu din București.) Sentința implacabilă a lui Rudyard Kipling "East is East and West is West, and the two shall never meet". O găsesc citată
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
într-o debandadă totală sunt tratate de teologie catolică, de morală și de pastorație, vestigii ale tradiției iezuite a Universității Laval. Regele locurilor este un handicapat sever, strâmb, pitic, cu ochelari tip "fund de sifon", îmbrăcat tot timpul într-un tricou lălâu dintr-o pânză asemănătoare cu cea de sac; semănă cu costumele purtate de Marcel Iureș în piesele de teatru vizionate ca student la București. La prima vedere, te cam sperie prin felul cum arată și vorbește un dialect mutilat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vopsite în alb, dar îmbrăcată extrem de colorat, vesel, tunsă simpatic etc. În ciuda diformităților sale evidente, exprima mult optimism, bucurie de a fi și dragoste de viață. Cea de a doua, o tânără de religie musulmană. Îmbrăcată extrem de modern, stilul streetwear, tricou maron-cafeniu al armatei americane, fustă pantalon de aceeași culoare, bijuterii moderne și pline de viață. Cu un detaliu esențial: fularul islamic riguros pe care îl poartă pe cap, aproape până la limita sprîncenelor trase cu khol negru, care-i pune în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
rapperul K-Maro, un tânăr originar din Liban, țară pe care a părăsit-o la vârsta de trei ani, după cum singur mărturisește. Figură de rapper clasică: ras în capul ca un morcov, urechi clăpăuge ca ale regelui Ferdinand Întregitorul, blugi largi, tricou lălâu. Se chinuia să scoată două vorbe pe gură, sub masca bine asumată a disprețului de lume un dispreț de cartier. Până aici, nimic deosebit, numai că purta la gât o cruce de dimensiuni considerabile, bătută cu briliante (or fi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
senzație care-mi aduce aminte de anii de școală primară, când încă mai exista primăvară și căldură "progresivă": întâi se topeau țurțurii de gheață de la streașină, apoi zăpada, apăreau timid ghioceii etc. Canadienii get-beget luau "băi de soare", numai în tricou, pe peluza încă acoperită cu petece de zăpadă. Afară nu cred că erau mai mult de 12-14 grade, în momentul cel mai cald al zilei. L'obsession du saucisson maison nr. 2 Thierry umblă iarăși la cutia cu maimuțe și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Scriu iarăși că un Cioran de mâna a șaptea, o știu, dar... Îmi aduc aminte că eram prezent la Paris acum câteva săptămâni în cursul campaniei anti-Europa. Pe cheiul canalului Saint-Martin am fost oprit atât de comuniști cu steaguri și tricouri roșii, cât și de "altermondialiști" având roșu doar nasul de mucava, așa cum poartă clownii. În rest, erau îmbrăcați cu haine de firmă uzate cu gust. Europa va imploda într-o bună zi, ca un ecran de televizor uitat pe un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
l-am cunoscut în urmă cu un an de zile în Elveția se repetă. Am început să cedez în dreapta și în stânga prietenilor mei de o vară obiecte utile care făceau până mai ieri parte din cotidianul meu: oale de bucătărie, tricouri, farfurii, gadgeturi electronice. Multe dintre ele uzate, pe care le-am cumpărat uzate, la rândul meu, dar în perfectă stare de funcționare. Gestul în sine este trist, insuportabil de trist. Accept încă odată faptul că între proprietate și mobilitate există
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
le adauge material. A adăugat un fel de triunghi lung, care pornea de la genunchi în jos. Horor! Cu toate astea, pantalonii erau încă foarte strâmți. Asta era situația. I-am luat așa. Ce mai puteam face? I-am purtat cu tricouri foarte lungi, ca să nu se vadă că, de fapt, crăpau pe mine. Feli era plecată la Sibiu, la părinții ei. De-acolo urma să vină, la rândul ei, cu niște blugi noi, procurați cu ajutorul unor prieteni. Când a intrat în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
luat chiar și un paltonaș de sac. Imediat după ’90 a fost mâncat de molii, în debara. Haine de sac? Horor! Cool! Niciodată nu mi-au plăcut cu adevărat hainele pe care le-am purtat în viața mea. Doar un tricou primit de la cumnata mea din Suedia. Avea câteva dungi groase, pastelate. Ea mi-a dat și niște haine pe care nu le mai purta. Erau cu câteva numere mai mari. Mă uitam la ele. Miroseau extraordinar de frumos. După ’90
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-te în metrou. Să vezi cum sunt îmbrăcați.“ Mă duc în metrou și dau de „asortate“, de femeile alea îngrijite, cu haine cuminți. Dar mai văd ceva: citesc cărți bune. Ce mișto ar fi fost să fim băieți! Cu câteva tricouri și o pereche de blugi, cu o pereche de ghete și una de adidași, n-aveam treabă... Și-o geacă de blugi (căreia să-i poți adăuga o căptușeală de blană artificială iarna). Băieții au trăit altfel comunismul, zicem. Ei
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ei bine, a fost pânza topită! În afară de mine și de Ceri, nu-mi mai aduc aminte cine și-a făcut fustă neagră. Poate Dodoloi. N-o văd în ruptul capului în fustă roz. Ba, mai mult, ne-am pus și tricouri negre. Era o culoare care ne reprezenta. Țară pustie în cap, Nina Hagen și Janis Joplin (le văzusem doar în fotografii) în inimă (și nu C.C. Catch). Serioase până la fanatism, iremediabil ironice. Negru din cap până-n picioare, culoarea în care
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
erau prietenele mele adevărate, însă știam că, fără uniformă, originile mele modeste ar fi devenit vizibile, incomodând astfel consolidarea camaraderiei noastre. Preferam așadar să sacrific bijuteriile mamei și să o plătesc pe Sanda să-mi împrumute unul dintre cele cinci tricouri cu guler - cadou de la vară-sa din Canada. Oricare dintre ele mergea super cu blugii românești de la taică-meu. Pe Mioara o mulțumeam cu puțin. Pentru un săpun, îi ajungea și un pahar de cristal roșu dintr-un serviciu deja
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]