2,394 matches
-
crud al narațiunii. Filosoful Constantin Noica o găsește autentică și originală. O discuție care nu s-a încheiat încă. Dușmanii, din ce în ce mai iritați și mai inflexibili, dau un verdict negativ, radical. Opiniile lor nu tulbură însă receptarea, cu adevărat nemaipomenită, a trilogiei. În noaptea de 15 spre 16 mai P. moare în condiții nici azi elucidate. Unii vorbesc de un asasinat bine executat, adică fără urme, alții cred că a fost un accident tragic. Marele public percepe dispariția prozatorului ca o tragedie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
culegeri, fără virtuți deosebite, dar considerate de autor bune prilejuri de a-i instrui și moraliza pe săteni. În anii următori scrisul său vine în întâmpinarea programului inițiat de Spiru Haret, cu intenția precisă de a reforma viața satului. Elaborează trilogia Patriotism, cuprinzând romanele Străin în țara lui... (1900), Tribunul poporului... (1903) și Măria sa, Ogorul (1907), care au în comun nu numai tema, ci și câteva personaje și trasee epice. Victor Cozmin și fiul acestuia sunt văzuți ca oameni ideali, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
lecții în diferite domenii, inclusiv în cel al dragostei și căsniciei, toate „pildele” fiind cuprinse în povești „captivante”, din care nu lipsește senzaționalul. Tema patriotismului are și o componentă apăsat naționalistă, semnalând pericolul reprezentat de elementul etnic alogen. Dacă în trilogie acesta rămânea un aspect tangențial, în romanele Orfanii neamului (1913), Ciormăreanu & Faerman (1916) conflictul cu străinii devine motorul acțiunii, resortul imaginării unor tipuri de români exemplari. În tentativa de a acoperi literar mai toate mediile sociale, după ce în Tribunul poporului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
MUSTER, Editura Academiei Române, București, 1992. 65. Dintre scrierile cu caracter pedagogic ale lui S. Mehedinți: a) Altă creștere, Școala muncii, 1919 (au apărut 7 ediții); b) Școala poporului, 1923; c) Școala română și capitalul biologic al poporului român, 1926; d) Trilogii (Știința, școala, viața), 1940. Acestora li se adaugă un impresionant număr de articole publicate în revistele vremii. S. Mehedinți a fost și autor al unor legi școlare (Legea pentru organizarea eforiilor școlare și Legea pentru școala pregătitoare și seminariile normale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în orice reflecție asupra duratei. Este, probabil, atitudinea cea mai radicală în ceea ce privește rolul intelectualității, un rol care începuse deja să fie redefinit în direcția unui militantism specific către finele secolului XIX. C. Rădulescu-Motru și N. Iorga, mai târziu S. Mehedinți (Trilogia științei, 1936) și D. Gusti, între alții, au formulat opinii interesante despre condiția și misiunea acestei categorii sociale, iar Mircea Eliade și alți fruntași ai noii generații pledau pentru o regândire a condiției intelectualului. Pare curios să se observe că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și reveni miraculos la locul lui) și pedagogice (îl învață pe Sir Gawain care este valoarea loialității și a adevărului). Sir Gawain și Cavalerul Verde Un posibil descendent al Cavalerului Verde în cultura populară actuală este celebrul Shreck, personajul recentei trilogii de desene animate, a cărei primă parte a apărut în 2001. Shreck este uriaș verde, cu trăsături de om și animal, urât, timid ca un adolescent, dar bun și curajos în realitate; trăiește în pădure printre animale și alături de cel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific din lucrările citate, apelează la cuvinte-cheie de tipul noroc, naștere, moarte, nuntă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca tragedie a destinului, implicând și încercarea omului de al înfrunta, și efortul său de a descoperi un sens al existenței, și nostalgia depășirii limitelor, și setea uriașă de a scăpa din capcana singurătății. Această sete mistuitoare este supratema întregii trilogii - intitulată metaforic Setea muntelui de sare - în care este încadrată și piesa Iona, alături de Paracliserul și Matca. Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, trilogia îl apropie pe Marin Sorescu de marii apologeți ai singurătății: Nietzsche (care formulase aforismul Solitudinea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și setea uriașă de a scăpa din capcana singurătății. Această sete mistuitoare este supratema întregii trilogii - intitulată metaforic Setea muntelui de sare - în care este încadrată și piesa Iona, alături de Paracliserul și Matca. Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, trilogia îl apropie pe Marin Sorescu de marii apologeți ai singurătății: Nietzsche (care formulase aforismul Solitudinea ma înghițit ca o balenă), Camus, Sartre, Heidegger, Emil Cioran. Despre Iona, de pildă, autorul însuși afirmă că este o piesă „despre un om singur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încununare a proiectelor iluministe de raționalizare și de separare minte-corp (vezi Penny, 1994, pentru înclinarea balanței spre un asemenea punct de vedereă. Subsumându-se acestei direcții, transumanismul 21 este un curent inițiat de futuristul FM-2030 (pseudonimul lui F.M. Esfandiaryă, în trilogia sa din 1970, ale cărei idei au fost sintetizate în „Are You a Transhuman?” (1989Ă. Etimologia termenului transuman provine din sintagma „umanul de tranziție” (transitional humană, utilizată în 1966 de futuristul iraniano-american în cadrul cursurilor susținute la New School for Social
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestei structuri complexe se operează în transformările tehnice, economice și sociale proprii unei societăți date în spațiu și timp. Ea este rezultatul întâlnirii a trei protagoniști ai vieții: omul, natura și societatea”. Existența umană este una culturală. În lucrarea sa, „Trilogia culturii” Lucian Blaga consideră: „cultura rezultă ca o emisiune complementară prin specificitatea existenței umane ca atare, care este existență în mister și pentru revelare”. „Cultura este o mărturie a „omeniei”, a unei variante existențiale, cea mai profundă dintre toate, deschisă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. obiectivul reflectorului [camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de fete și mai și citise ceva", reprezentarea evenimentelor amintite constituie o silepsă. ¶Genette 1980. Vezi și ORDINE. simultaneitate [simultaneism]. Redarea concomitentă, prin ORCHESTRARE, a cel puțin două seturi de situații și evenimente care au loc simultan (Manhattan Transfer din trilogia SUA). ¶Beach 1932; Magny 1972. sinele secund al autorului [author's second self]. ¶Tillotson 1959. Vezi AUTOR IMPLICAT. sinopsă [abstract]. Partea dintr-o NARAȚIUNE care conține SCOPUL sau orientarea principală. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu sine și cu lumea. Perspectiva de abordare este a mitului modern al seducătorului; cele două cărți sunt de fapt componente ale unei macrotrilogii, Don Juan, a cărei ultimă parte este nu un roman, ci, la rândul ei, o masivă trilogie, Amfitrion (1994), formată din volumele Demonii mărunți, Procuratorii și Alberta. Deși întâmpinat de critică cu o ciudată reticență, Amfitrion este o întreprindere vastă, vădind o ambiție artistică temerară, un pariu cu miză enormă, în mare parte câștigat, o operă care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Bête humaine, în Mimesis et semiosis. Littérature et représentation, Nathan, Paris, 1992 BERTRAND-JENNINGS, Chantal, Eros et femme chez Zola. De la chûte au paradis retrouvé, Klincksieck, Paris, 1977 BILEȚCHI, Nocolae, Românul și contemporaneitatea, Știința, Chișinău, 1984 BLAGA, Lucian, Despre mituri, în Trilogia culturii Geneză metaforei și sensul culturii, Editura pentru literatură universală, București, 1969, p.290-308 BLANCHOT, Maurice, L'entretien infini, Gallimard, Paris, 2001 BOCK, Gisela, Femeia în istoria Europei, Polirom, Iași, 2002 BODY, Jacques, De quelques capitales de la douleur, în Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și despre oricine. Paradoxal și ironic, chiar noțiunea de ficțiune a devenit ininteligibilă. 2. Problemele centrale : un examen critic-hermeneutictc "2. Problemele centrale \: un examen critic‑hermeneutic" Așa cum arătam în preambul, The Closing of the American Mind este organizată ca o trilogie. Înainte de a intra în substanța ei, autorul pregătește minuțios terenul. Cuvântul înainte al lui Saul Bellow, presărat cu multe elemente autobiografice și de critică a culturii - între ele, o judicioasă analiză a disprețului europenilor pentru americani și interesanta idee că
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Altele trebuie să fie argumentele unuia care susține relansarea modelului paideic al Eladei în plină (post)modernitate. Din fericire, Bloom însuși le oferă, deci îi putem trece cu vederea diversele idiosincrazii și erori categoriale 6. Să ne apropiem acum de trilogia propriu-zisă. În prima parte, Bloom îi descrie în mare amănunt pe studenți, dintr-o perspectivă multiplă: culturală, pedagogică, sociologică, psihologică, ideologică, antropologică. În a doua parte, cea mai rezistentă a trilogiei, nucleul său ideatic, Bloom se ocupă de transformarea profundă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și erori categoriale 6. Să ne apropiem acum de trilogia propriu-zisă. În prima parte, Bloom îi descrie în mare amănunt pe studenți, dintr-o perspectivă multiplă: culturală, pedagogică, sociologică, psihologică, ideologică, antropologică. În a doua parte, cea mai rezistentă a trilogiei, nucleul său ideatic, Bloom se ocupă de transformarea profundă a culturii și, în general, a lumii americane sub influența nihilismului european, mai ales german, avansând o comparație (riscată) între Republica de la Weimar și Statele Unite de după anii ’60. În fine, a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bloom se ocupă de transformarea profundă a culturii și, în general, a lumii americane sub influența nihilismului european, mai ales german, avansând o comparație (riscată) între Republica de la Weimar și Statele Unite de după anii ’60. În fine, a treia parte a trilogiei este o vastă frescă analitică a universității, cu accent pe originile intelectuale și ideologice europene ale crizei spiritului american (o criză măsurată mai ales în instituțiile academice), pe mutația pernicioasă petrecută în anii ’60, pe consecințele tuturor acestor derive, degringolade
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
important în gândirea lui Bloom, cristalizat inițial sub impactul experienței sale de la Cornell, unde a avut prilejul de a-i vedea în (re)acțiune pe radicalii negri, de a observa lașitatea oportunistă a universității și universitarilor. Partea a doua a trilogiei, „Nihilismul în stil american”, scrutează fundamentele filozofice - de la epistemologie la morală și metafizică - ale lumii nord-americane contemporane. Pentru Bloom, aceste fundamente sunt de recentă sorginte europeană, iar figura centrală a transplantului transatlantic este Nietzsche, fondatorul relativismului valoric, care ne îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
occidental a culminat într-o respingere a rațiunii. Este oare necesar acest rezultat? Dar asta spun și istoricii inteligenți, înzestrați cu spirit critic și cu facultatea de a reflecta asupra marii aventuri umane! Nu pot încheia prezentarea părții centrale a trilogiei fără a evoca din nou consensul celor doi mari prieteni, Bloom și Bellow, asupra celor mai multe dintre aspectele discutate în carte. Iată citatul din Bellow folosit de Bloom spre sfârșitul densei analize a fundamentelor lumii americane: „Vreau”, spune marele romancier, „redescoperirea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ideilor moderne”. O imensă provocare intelectuală, nu mai e cazul să insist, fiindcă poate duce, dacă spiritul critic are momente de eclipsă, la „re-vrăjirea” radicală a lumii, adică exact la contrariul proiectului democrației liberale. Partea a treia și ultima a trilogiei revine sistematic la critica instituției universitare americane. Aceeași combinație atașantă și persuasivă de amintiri (cu un minunat pasaj despre falsul gotic de la University of Chicago, singurul gotic accesibil adolescentului Allan David Bloom) și sentințe idiosincratice, de analize judicioase și interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe ascuns. Unii pot prinde BBC-ul. Căderea Zidului, care oficial nu avusese loc, nu mai este un secret pentru mulți români. Românii își trăiesc istoria separat, într-o nefericită insularitate înfrântă. Ei se simt diferiți, uitați, doborâți. Striviți de trilogia celor trei " F" (Frig, Frică, Foame). Povestirea antropologului Irina Nicolau, devenită director adjunct al Muzeului Țăranului Român după 1989, astăzi dispărută, mă obsedează. Ea își amintește de serile petrecute în frig, într-un apartament prost luminat, plin de țesături populare
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lui V. o constituie lirismul de o mare varietate, mergând de la patosul frenetic al participării la viața personajelor până la poezia descrierilor de natură și la duioșia înfățișării figurilor apropiate. O proză poematică, având delicate alunecări în fantastic, frecvente și în trilogie, se află în Poveste cu năluci (1941), istorie a unei iubiri tulburătoare, cu consecințe formative asupra autorului. În mod complementar, proza artistică, în cea mai mare parte cu substrat autobiografic, constituind o bogată mină de date pentru istoricul literar, are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
totul s-a petrecut cândva și nu mai poate înrâuri prezentul dau curgerii epice un calm narativ egal cu sine, lipsit de tensiune, cu un dramatism bine strunit. P. și-a reunit în cele din urmă romanele în rama unei trilogii, intitulată chiar Trilogia exilului (2002), dând altă greutate episodicului, iar întregului, constituit din fragmente succesive, un sens major. Pe parcursul elaborării, romancierul s-a preocupat de mai buna cunoaștere a operei scriitorilor americani din ultima generație, pe de o parte spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]