10,815 matches
-
pe alta într-o mediocritate fără șansă de a se întrevedea vreo schimbare și lumea avută, lumea pentru care banul nu avea prea mare valoare. Îi era teamă ca nu cumva, chiar dacă făcuse acasă o baie fierbinte în care a turnat tot felul de lichide plăcut aromatizante, să nu miroasă a dejecțiile în izul cărora își desfășura zilnic activitatea. Era o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
cu supă aburindă de pasăre și tăiței de casă, în capătul mesei. Tinerei îi era teamă ca nu cumva să facă vreo gafă, să păteze de emoție fața de masă din olandină fină brodată, de culoarea lămâiei, când își va turna cu polonicul supă în farfurie. Sesizând jena fetei, Maria s-a oferit imediat să o servească, obișnuită cu această ocupație, lucrând în serviciul familiei Trăistaru de mulți ani. Astăzi fiind sâmbătă a venit special pentru a ajuta gazda la treburile
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
să fie sfințită pe un altar acoperit de un antimis care conține moaște din trupul unui martir. Or, noi moaște nu avem. - Dar avem martiri vii printre noi, a spus părintele Andronic. Au consacrat pâinea și un pic de vin turnat într-un pahar ciobit subtilizat din spitalul închisorii, pe pieptul episcopului Mârza, care zăcea în pat, greu bolnav din cauza celor îndurate. Puțini au fost de acord cu această liturghie, motivând că ea nu era după Carte. Dar Cartea nu fusese
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
vă cunoașteți mai bine, să nu mai fie o surpriză sâmbătă când vă veți revedea. - După dumneavoastră, domnișoarelor, răspunse Cris la fel de bine dispus. La revenirea în bucătăria destul de încăpătoare îl găsiră așezat în capul mesei pe Mircea. Tocmai Săndica îi turna în farfurie o ciorbă de curcan destul de fierbinte. - Haideți, copii, așezați-vă la masă cum doriți. Se răcește ciorba și-i păcat spuse tatăl. La vederea lui Andrada, Mircea tresări remarcând că i se părea o figură cunoscută. Nu știa
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
o taie și apoi ea s-o opărească, s-o jumulească și să facă o supă și un ostropel, cum îi plăcea Săndicăi, cu bucățile de carne prăjite la ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste care turna mereu câte un strop de apă. I-o fi foame că doar vine de pe drum. Când a deschis poarta spre grădină, Săndica l-a zărit pe tatăl său aplecat printre butucii de vie. Ca să nu se sperie, când îl strigă
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
însă acum înghețat sloi. Marele preot hiperboreu luă măsuri de urgență! Îi mai cârpi indolentului Rocar vreo două palme, însă fără efecte vizibile asupra vitezei de mișcare, puse o țundră de blană peste bietul Huni și începu să-l reanime turnându-i pe gât câțiva stropi din licoarea magică pe care tocmai o pregătise la foc. Miracolul se produse abia după ce se cam consumase o ulcică, iar Deceneu devenea tot mai econom. Huni deschise ochii, rătăci cu privirile prin peșteră și
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
existe în interiorul cadrului, iar alăturarea de fragmente să însemne o continuitate a acțiunilor și nimic mai mult, să nu cuprindă o întrerupere de timp, să nu îndeplinească funcția de selectare și de organizare a materialului dramaturgic; mai exact, aș fi turnat filmul într-un singur cadru”. [9] Elementul de bază al limbajului cinematografiei tarkovskiene nu este obiectul, lucrul, ci dinamica obiectului, ritmul mișcării acestuia. Fiecare mișcare se caracterizează prin ritm, intensitate, și continuitatea procesului. Prin urmare, lumea exterioară la Tarkovski se
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
doi nu se cunosc suficient și, după câteva luni, își dau seama că au făcut o geșeală. Unii îi spun nepotrivire de caracter. Cei doi continuă din diverse motive, dar sunt plini de suspiciune și fiecare gest al celuilalt îi toarnă picături de venin: “Mă înșeală”. Asemenea situații pot fi evitate printr-o perioadă prealabilă de trai în comun numită, uzual, concubinaj. Tinerii de azi, mai înțelepți decât cei de ieri (adică noi), apelează des la așa ceva. Și nu consideră în
DESPRE GELOZIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349369_a_350698]
-
începi să te scufunzi în infinit, începi ca întreaga-ți viață să o închini unei singure persoane. Nu trăiești și nu gândești decât la cum să o faci fericită. Dacă este îndurerată, tu îi cauți alinarea, dacă este umilită, tu torni în sufletul ei măreție, iar peste suferință așterni plăcere. Toate acestea ca persoana iubită să poată fi cu adevărat fericită. Referință Bibliografică: DESTINE PARALELE - ROMAN - partea I a / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
cu mâna dreaptă. De ce? Ca să spele mâna stângă. O dată ce mâna stângă e curată, polonicul se trece în mâna stânga, și așa se spală și mâna dreaptă. Acum că amândouă mâinile sunt curate, polonicul se trece iar in mâna dreaptă, se toarnă apă în mâna stângă, ca să se spele gura. Apa din gură se scuipă fărâ zgomot alături. Acum amândouă mâinile și gura au fost spălate, ai zice că totul e curat, dar nu! Acum se spală polonicul, ca să fie curat data
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
de doctori în calculatoare, fiecare cu ochii într-un ecran, cântând la unison versurile lui Obladi Oblada. Când se termină melodia cineva întreabă, oare ce înseamnă "Obladi Oblada"? Altul răspunde: "Am impresia că încă nu s-a băut destul", și toarnă în pahare. M-a mișcat întâlnirea muzicală a pasionaților de calculatoare. Erau muzicali și drăguți. Elvețianul cerea sugestii de melodii de la public, pe care le interpreta. Apoi zice: hai să ascultăm un cântec japonez. Erau câțiva japonezi în grup, eu
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
mă desprind de fabulosul imaginilor pictate. Am senzația că spiritul puternicului domnitor Ștefan cel Mare încă protejează locul, îi simt autoritatea tutelară, o stare specială încă dăinuie pe acest plai binecuvântat de Dumnezeu. Cineva povestește despre clopotele ce au fost turnate în vremea lui Ștefan cel Mare dintr-un aliaj special, din metale prețioase. Dangătul lor puternic și grav îi chema pe răzeși la oaste atunci când dușmanul trecea hotarele. De mai bine de cinci sute de ani clopotele bat în aceleași
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
iubiri nesigure. / E tot atât de confuză, / Ca mine. Numai poemul rămâne. ” (Elisabeta Iosif - „Numai poemul rămâne”) În poezia LILIANEI PETCU, stările de spirit se modifică la adierea toamnei, copacul devine când semn, când simbol: „Cad frunze galbene pe trupul meu / îmi toarnă-n suflet picături de toamnă / mă răscolesc c-un foșnet arămiu și greu / făcându-mă copacul plin de taină, / îmi ruginește vorba în rostiri / ce stau în aer suspendate parcă / în vânt îmi răvășește gândul plin, / de toamne ce au
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
nimic! - Recomandăm pentru început un platou rece cu pescărie fină și un aperitiv din... - Bă, nu mă duce cu vrăjeala, bagă! Maitre oftă discret și făcu un semn chelnerilor... Unul dintre ei aduse o farfurioară cu felii de lămâie și turnă în paharele de cristal cu picior o băutură de culoare gălbuie. Ministrul luă paharul, îl dădu peste cap, apoi rosti tare ca să se vadă ce cunoștințe are: - Io-ti-te bă, nepoate, asta-i țuică dă la noi, dă la
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
fiind el un om foarte econom. Un alt miez îi servi la ștersul buzelor pline de sos și urmă aceeași cale precum primul. Maitre dădu și el semne de slăbiciune și un mic puseu hepatic îl învineți puțin. Chelnerii păreau turnați în gheață! - Tăticu’, acili-șa mă nemeriși! Biata mama mai făcea tocană din piept dă pui așa gustoasă ca la voi. Uite, să știi că m-ai câștigat dă mușteriu! Brava! - Suntem deosebit de încântați de înaltele aprecieri asupra acestor splendide cochilii
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
Haiku de Gheorghe Vicol GHEORGHE VICOL HAIKU Mâinile mamei mângâindu-mi umerii - aripi de înger Mom's hands caressing my shoulders - angel wings Pagina albă - stresat poetu-n toamnă de pantofii rupți Clean sheet of paper - stressed poet during autumn by torn shoes O să-ți placă luna spusese ursitoarea - și-am ajuns greier You'll like the moon the fortune teller hâd told me - and I became a grasshopper Bătând mâțanii - macul își ține slujba de vecernie Saying prayers - the corn poppy
HAIKU, ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349824_a_351153]
-
și marțipan iute, Cu doine multe. În farfurie, O melodie fină, Ulei, făină... Iar în slovă pic Și câte un stih ales, Special cules. Iar pe aragaz Vorbe la obraz, acre Fierte în lapte. Frunze de toamnă, În platou se toarnă cald, Culoare smarald. Iar pe pânză pic Suflet, în ibric călit, Doar pentru iubit!... 21.01.2015 Imagine: Tablou de David G. Wilson Referință Bibliografică: Artă culinară Haiku / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21
ARTĂ CULINARĂ HAIKU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349888_a_351217]
-
un set de masă și o ie din borangic pentru Suzana, un portmoneu din piele pentru tatăl vitreg și pentru Andraș - eu îi ziceam Andrei - o curea lată din piele de toval[iv] cu desene imprimate prin presare și cataramă turnată din bronz. O cumpărasem de la un vaporean, special pentru el, căci adolescenții purtau așa ceva la blugi. Seara, ne-am întâlnit cu toții în bucătarie, la un coniac românesc adus de mine, fiind una dintre puținele mese servite de toți la un
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
foioase, ce cobora de pe versanții muntelui Ore. Košice era un oraș curat, cu multe construcții cu arhitectură veche, în general în stil gotic, colorate pastel și cu acoperișurile din țiglă sau olană roșie. Pe bulevardul central am văzut statui impunătoare turnate în fier și bronz, care reprezentau, în general, scene mitologice, cu personaje existente doar în cărțile de povești. Catedrala Sfânta Elisabeta era imensă, încărcată cu statui de sfinți și îngeri, aflați în diferite ipostaze. În special altarul, cu cele trei
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe asemănătoare unor râme verzi. - Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole dă la bulgari și ne-o dădură hăia, gata plină dă carcalaci. Da’ las’ că nu-i grabă, torn niște oțet pă ei șî-i bulesc! Dar, cum stătea el așa, chitit să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului. Lui Vasile îi dădură lacrimile, urlă, și crezu că s-a
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe asemănătoare unor râme verzi.- Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole dă la bulgari și ne-o dădură hăia, gata plină dă carcalaci. Da’ las’ că nu-i grabă, torn niște oțet pă ei șî-i bulesc! Dar, cum stătea el așa, chitit să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului. Lui Vasile îi dădură lacrimile, urlă, și crezu că s-a
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
se liniștea și se lăsa condus spre grajduri, tinut de căpăstru de stăpân. Îi bătea inima. Scena desfășurată în fața ei, cu câteva clipe înainte o lăsase fără suflu. Îi pulsau tâmplele. Gentlemen-ul desăvârșit se transformase într-un rebel liber. Îți turnă un pahar cu apă ți-l bău pe nerăsuflate. În încăpere se făcea mai cald deși zorii încolțeau la marginea orizontului. Camelia C 2012 fragment din seria My lord Referință Bibliografică: My lord (fragment) / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MY LORD (FRAGMENT) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349908_a_351237]
-
se îneacă, degete lungi te mângâie-n șoapte, patima beției în cuget îți joacă. Licoarea plăcerii se scaldă-n privire, ochii îți sticlesc și înghit adevărul, ce mâine te doare, văzând iar lumina, ca viciul s-o stingă, să-ți toarne eterul. Părul albit îl mângâie asfințitul, plânge corbul ce se zbate în păcate, penele negre îți acoperă trupul, putrede amprente în urmă lăsate. Nu mai contează o credința sfidată, doar umbra și viciul te stăpânește, croncăne corbul născut încă o dată
UMBRA ȘI VICIUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349942_a_351271]
-
Chiar la mine în odaie Am trei greieri și-o albină. Noaptea, când e lună plină, Unul mă-nvață să plâng, Altul, bucurii să strâng, Ultimul, frumos să scriu Și drept ca un brad să fiu, Iar albina, numai ea, Toarnă miere-n viața mea ! Referință Bibliografică: ÎNVĂȚĂTORII MEI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1481, Anul V, 20 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎNVĂŢĂTORII MEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349986_a_351315]
-
țipă în ele geometria euclidian nu-ți atârna sufletul la uscat în piața victoriei vei fi dependent de agora /porția ta de arsenic/ impostura joacă șah cu fobiile tale/ liftul ăla care rânjește știrb/ desfă sticla de chateubriand îmbată-te turnând-o pe sâni înjură statuile de la verssailles/pentru că toate femeile sunt curve / strigă-l pe cel mai expus dintre pământeni și iubiți-vă mult Referință Bibliografică: Dependență / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1353, Anul IV, 14 septembrie
DEPENDENŢĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349967_a_351296]