3,448 matches
-
Corp), organul perceperii auditive. Semnificația zgomotelor variază în funcție de natura lor. Poate fi vorba de cuvinte, de cântece sau de muzică (vezi aceste cuvinte) sau de bâzâieli, scârțâieli sau explozii. În orice caz, dacă nu sunt însoțite de o imagine (a uzi explozia unei bombe, fără a o vedea), ele indică natura indirectă a unui pericol ori a unei fapte. Aceasta înseamnă fie că cel ce visează nu are toate elementele pentru a judeca sau a acționa, fie că intuiește o situație
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
multă; de apă; ape; apoi; armă; arsă; barcă; băț; bîtă; bobocit; bogăție; colegă; copac; curată; Delta Dunării; drum; ecosistem; emoție; emoții; enorm; frică; frumos; gîrlă; groapă cu nămol; haine ude; halbă; infinit; izvor; las-o; lebădă; limpede; liniște; loc de udat; măr; meserie; mirare; mocirla; mormoloc; murdare; neant; neliniște; nepăsător; neplăcut; nimic; nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat; seacă; spurcată; static; stuf; stufos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
murdare; neant; neliniște; nepăsător; neplăcut; nimic; nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat; seacă; spurcată; static; stuf; stufos; suferi; supărare; toloacă; tristețe; a uda; urăsc balta; urît; urîtă; uscată; verdeață; viață; viețuitoare; vomă; zoi (1); 794/144/54/90/0 ban: avere (109); monedă (101); leu (40); bogăție (35); putere (24); valoare (21); muncă (16); avuție (12); bancă (12); bogat (11); lei (11); hîrtie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de sărbători; des; desena; dragoste; dulce; durerile; energie; farfurii; fața; față; a fi curat; haine curate; hainele; harnic; iertare; igienic; închis; îndepărta; îngrijește; îngrijit; înnoire; întinde; întuneric; la mînă; limpezi; mașină de spălat; mîine; mîna; a mînca; a murdări; a uda; a umezi; 778/103/52/51 spune: zice (177); vorbește (60); vorbi (40); vorbă (29); vorbe (27); zi (25); cuvinte (18); a vorbi (15); comunicare (13); adevăr (11); ceva (11); tace (10); adevărul (9); cuvînt (9); comunică (8); povesti (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
client; adăugarea operatorului de confluență STOP permite stabilirea finalității procesului modelat. Limitările de spațiu și similitudinea logicii folosite în modelarea proceselor cerere producție, achiziție materii prime și producție ne obligă să exportăm din cadrul proceselor toate componentele și să le incl udem în anexa 2.2. Considerăm că instrumentul SIMPLE comercializat de firma Avantera este unul extrem de folositor în demersul de modelare a proceselor de afaceri. Astfel, produsul constituie prima aplicație de modelare a proceselor organizaționale (business process modelling) realizată de o
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
greutatea sub control. Faceți băi de nămol, băi de nisip sau hidroterapie. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Evitați expunerea la frig și umezeală. Nu dormiți niciodată direct pe pământ și nu ședeți multă vreme pe o piatră. Evitați să vă ude ploaia. Dacă totuși se întâmplă, schimbați-vă imediat hainele. Locuința trebuie să fie caldă și uscată. Evitați alimentele grase sau prăjite. Evitați alcoolul. Nu mâncați alimente reci și crude. Mâncați mai puține lămâi și portocale. Nu consumați prea multe dulciuri
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
schimbare dramatică: n-a mai fost nici furtuna de vară, nici ploaia vioaie de primăvară, nici mocăneasca de încheiere, ci doar o ploicică tristă și fără chef; se declanșase din senin și se oprise imediat, nici n-apucase să mă ude; numărul doi mai făcea din astea, pe la începutul relației chiar foarte des, dar la numărul trei era ceva nou și prevestea încă o criză majoră. A doua zi dimineață a mușcat de două ori din sendviș, apoi l-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
când adormeam. Alternam coșmarurile sinistre (se făcea că m-am retras la mănăstire) cu visuri incredibil de sălbatice, care conțineau invariabil un episod cu mine ostatică într-o închisoare de maximă securitate, la cheremul pușcăriașilor dezlănțuiți... Când mă trezeam, eram udă toată. Cum să mă odihnesc în asemenea condiții? Dacă la birou avem de acoperit cinci componente ale procesului managerial - analiza previzionară, organizarea, coordonarea, motivarea și controlul -, planul de piață trebuie să conțină răspunsuri la doar patru întrebări fundamentale pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
vorba parcă de mecanică...! Alex: La mecanică am dat acum doi ani... Bunica: Da cu agronomia cum rămîne? Alex: La agronomie dau după ce cad la drept. Bunica: Bravo, bunică, ai să fii un om tare deștept. Alex: Multilateral deștept... Bunica: (udînd florile) Le mai adăp olecuță că dacă nu le dau eu nu el dă nimeni, sărăcuțele. Ia s-o omenim și pe doamna mușcată, că pare cam bleagă... Alex: Pelargonium... Bunica: Ce-ai zis? Alex: Pelargonium... mușcată adică... ai uitat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cunoscut... cu mesajul... cu felicitarea... Delegatul: (fără a confirma aprecierea Mariei) Am un mesaj. Maria: Aha, înțeleg se retrag felicitările... E și cazul... Delegatul: (foarte blînd) Știți, azi, tocmai azi, ce să-i faci, noi, locatarii blocului, facem muncă patriotică... Udăm, stropim, mai smulgem o buruiană... mai cu o căldărușă, mai cu săpăliga... și am venit să vă spun... dacă vreți să participați și dumneavoastră... voluntar bineînțeles... Mihai: Da... înțeleg... dar azi... nu prea ne-ați nimerit bine cu treaba asta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Noi știm... și poate că tocmai de aceea... Mihai: Cum adică tocmai de aceea...! Delegatul: Un pic de mișcare... după masă... mai ales durpă o masă ca asta... Nu-i greu, zău! Azi, cu precădere, ne ocupăm de napi. Îi udăm, îi plivim, îi prășim... E foarte plăcut. Nici nu simți cînd trece vremea... Și mai uiți de necazuri... de altele. Odihnă activă... știți doar... Noi vă așteptăm... (pleacă) Maria: (după o pauză în care se așteaptă dizolvarea atmosferei stranii creată
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
încăperii; ascunzîndu-și starea de agitație, se îndreaptă de cîteva ori spre ușa de la intrare, o dată vrînd chiar să pună mîna pe clanță; renunță și se întoarce cu un plus de nervozitate și neputință; spre sfîrșitul acestui moment, vine bunica și udă florile) Bunica: (vorbindu-și) Că repede v-ați mai blegit și voi, dragele bunichii! Lasă că vă face bunica iar mîndre. (ajunge lîngă vasul de flori lîngă care stă Vecin 3) Hai, scoală-te și dumneata, domnișoară Pelargonium, hai, sus
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vorbindu-și) Că repede v-ați mai blegit și voi, dragele bunichii! Lasă că vă face bunica iar mîndre. (ajunge lîngă vasul de flori lîngă care stă Vecin 3) Hai, scoală-te și dumneata, domnișoară Pelargonium, hai, sus! Alex: Bunică, udă-l și pe el... Bunica: Pe cine? Alex: Pe homo canis... Bunica: Asta ce floare-o mai fi! Alex: Nu-i floare. E buruiană. Bunica: Da cum îi spune pe românește? Alex:... Prieten... vecin... musafir... Bunica:... Atunci să-l udăm
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
udă-l și pe el... Bunica: Pe cine? Alex: Pe homo canis... Bunica: Asta ce floare-o mai fi! Alex: Nu-i floare. E buruiană. Bunica: Da cum îi spune pe românește? Alex:... Prieten... vecin... musafir... Bunica:... Atunci să-l udăm oleacă... poate înflorește... Alex:...De înflorit nu înflorește, sigur, dar se trezește... și nu-i nevoie... (bunica iese) (Alex se îndreaptă spre birou) Vecin 1: (cîntind la ghitară) Unde te duci? Alex: Cum unde mă duc?! (un plus de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și "petrecerea" la etern: de exemplu, în Africa de Nord, se aruncă apă peste pașii celui care va pleca 197, iar în Gabon nou-născutul era expus privirii tuturor, se aducea o cadă plină cu apă, iar șeful satului sau al familiei îl uda, îi dădea un nume și se pronunța o invocație pentru ca el să fie sănătos, să crească, să aibă mulți copii și multe bogății. 198 În Bucovina, ritualul nașterii, al nunții și al înmormântării prezintă elementul acvatic procesual, ca structură de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
324. Dacă nou-născutul a murit înainte de a se face "colăcimea", atunci se duce un număr impar de colaci (de obicei trei), un "pomișor" împodobit cu lumini, nuci, mere, pere, perje, turte dulci, pupeze și o cană cu apă, "ca să-și ude și răcorească sufletul în cealaltă lume". Pomul simbolizează "pomul raiului" pe care se crede că stă sufletul pe cealaltă lume, suflet închipuit ca o pasăre sau ca un om care stă la umbra pomului, crezându-se că fiecare om are
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de gândeai că se prăpădește lumea, nu alta. Erau Vântoasele cari veniră lui Mărțișor întru ajutor. Și n-a durat mult și Baba Dochia, care se afla pe timpul acela pe un munte, din sus de mănăstirea Sucevița, și care se udase până la piele, s-a făcut sloi de gheață, dimpreună cu toate oile sale. Și astfel a rămas ea și până în ziua de astăzi, și dintr-însa izvorăște și curge Sucevița, care se revarsă în râul Suceava."373 În ziua de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la "udatul" din a doua zi de Paști. Până-n ziuă, flăcăii merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori, flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îmbracă cu cămașă de frunze de arbori și de alte plante, și așa urmărindu-i celelalte copile și băieți de etatea ei umblă cântând și săltând pe la vecini și, ori încotro ar merge, bătrânele le ies în cale și le udă, turnându-le apă rece pe cap. Cântecul lor cu această ocaziune este cam următorul: "Papalugă, suie-te în cer / Și-ți deschide porțile, / Și trimite ploile, / Ca să crească grânele, / Grânele, / Secările, / Și meiul / Și mălaiul!""384 "Masca verde", ca "spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lăcrimat / am adunat / am dat pun în valoare predicația discursivă a structurii metonimice care întrupează universul: Câte flori pe deal în sus / Toate cu badea le-am pus, / Cu mâna le-am răsădit / Și cu dorul le-am plivit; / La udat, am lăcrimat, / La-nflorit, le-am adunat / Și bădiței i le-am dat, / Să le poarte-n pălărie, / Drag să-mi fie numai mie!"159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu DDT și a pictat cu un bețișor ascuțit chipul Maicii Domnului. Alți deținuți foloseau tuburile de la pastă de dinți (acolo unde aveau pastă de dinți) pe care le desfăceau cu grijă, le acopereau cu un strat subțire de humă udată cu apă și apoi scriau cu bețisorul pe ele. In același scop au fost folosite și petice de cârpă, rupte din cămăși și acoperite cu o emulsie de săpun și funingine, avantajul fiind că încăpea mai mult text. După ce conducerea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fiind format din eurosceptici și eurorealiști. Această formațiune politică reunește, după ultimele alegeri, reprezentanți din 10 state membre. Gruparea Uniunea pentru Europa Națiunilor (UEN) Gaulliștii francezi s-au separat de liberali, în 1965, pentru a forma Gruparea Uniunea Democratică Europeană (UDE). În 1973, li s-a alăturat partidul irlandez Fianna Fáil, ceea ce a dus la schimbarea numelui în Gruparea Democraților Progresiști Europeni. După alegerile din 1984, aceasta devine Gruparea Alianței Democratice Europene. În 1995, i s-a alăturat Forza Europa, grupare
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Aducîndu-se un copil la botez, poporul îi pune pîne și sare în fașă, cam pe piept, și crede că făcînd așa, copilul, crescînd mare, va avea totdeauna îndestulare de pîne și sare. Poporul crede că copiii care se necurățesc sau udă pe timpul săvîrșirii tainei sfîntului botez, crescînd mari, vor fi ușori de principii, vor duce o viață nemorală și vor avea copii nelegitimi. întorcîndu-se cumătrul cu finul său deja botezat de la preot și intrînd cu el în casă, îl pune pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu aibă gură-n casă. Fata care spală cămeși și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă cînele pe păretele casei, femeii îi place alt bărbat. Cînd trage cînele pe nări (sforăiește) e semn rău, de moarte. Omul pe care-l latră cînii vrăjmaș* e răutăcios. Cînd ți-a tot căta cînele în ochi e semn rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]