2,479 matches
-
scopul mărturisit al autorului și perspectiva din care vor fi apreciate idei, opere și personalități ale culturii românești din epoca veche. Pledoariile, excelând prin precizia și laconismul unui spirit eminamente clasic, bizuite pe o informație impresionantă, afirmă astfel existența unui umanism de limbă slavonă la noi și în sud-estul european, restabilesc adevărul despre imaginea și meritele lui Ștefan cel Mare și susțin paternitatea lui Neagoe în cazul Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Sumarul, într-adevăr fundamental prin natura
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
de articole, o definire a condiției debutului. El glosează asupra actului critic, pe care îl înțelege ca pe o formă de meditație asupra existenței umane. Termenul de referință pentru o ars critica, bazată pe conceptul moral al „bunului-simț”, ar fi umanismul activ. Poziția sa tranșantă poate crea impresia inaderenței la conceptele teoretice moderne. Chiar dacă nu și-a structurat programatic liniile orizontului critic, este evidentă în demersul său tendința de a-și defini clar termenii. Moartea prematură l-a împiedicat să sistematizeze
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
calificate, creația artistică și sporturi, precum bowling, biliard sau tenis. Dar ar explica și faptul că oamenii pot fi manipulați, controlați, conduși etc. de către „cel care posedă întăritorii potriviți” - susținea Skinner în 1953, fără a se preocupa de moralitatea și umanismul acestui „Big Brother” sui-generis. 3.8. Programe de întăriretc "3.8. Programe de întărire" Skinner nu s-a mulțumit cu teoria științifică pură; i-a atașat acesteia și tehnologia de aplicare. Este o tehnologie expusă scurt, concis, „inginerește”. Skinner nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prin legături directe S-R. Rezultatele condiționate sunt privite ca „reflectând operațiunea de mediere a mecanismelor mai degrabă decât cuplarea directă a stimulilor cu răspunsurile, evocată de alte evenimente”. Teoria modelării (a învățării sociale), deși eminamente behavioristă, este compatibilă cu umanismul și teoria umană a valorii și moralitatea. Subtila teorie banduriană a reușit să concilieze două paradigme aflate în controversă - ceea ce o face încă actuală. 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și disputetc "4.2. Teoria modelării\: unele tradiții, curente
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
toată axiologia clasei mijlocii părea normală în anii ’50-’60, atunci ignorarea lor la nivel de individ, ca parte din sine, este amenințată foarte mult, din moment ce celor mai mulți oameni li se pare că ei greșesc când alții au dreptate - susținea reprezentantul umanismului psihologic mai jos prezentat. 8.1. Viața și opera lui Carl Rogerstc "8.1. Viața și opera lui Carl Rogers" Prima mare revoltă împotriva „antiumanismului psihologic” a fost declanșată de un enfant terrible care părea să producă o revoluție de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Bálint, Nagy István, Geo Bogza (Așa bat clopotele în turnul Spaschi), Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești, fragment din romanul Lisaveta), Emil Isac, Ion Brad ș.a. Și în sectorul publicistic, foarte bogat, câteva nume și titluri sunt ilustrative: Miron Radu Paraschivescu, Despre umanismul sovietic, Cornel Regman, Naționalism și cosmopolitism în cultura română, Pavel Apostol, Lenin și problemele literaturii ruse, Dumitru C. Micu, Poezia lui 1 Mai, Aurel Martin, Poezia lui 23 August. Despre unele lipsuri ale criticii noastre se intitulează, conformist, însemnările lui
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
au lucrat în paralel, completându-se fericit. Florilegiul italian i-a fost cunoscut și lui Leonardo da Vinci, care l-a imitat cu entuziasm în câteva note care alcătuiesc un mic bestiar de uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir ar fi una de orientare barocă, mai puțin gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26. 11 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultura românească, Editura Minerva, București, 1984, pp. 53-54. 12 Idem, p. 55. 13 Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc. Tipologia stilului cantemirian din perspectiva figurii dominante, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2002, pp. 9-28. 14 Idem, pp. 14-17. 15 Idem, p. 25. 16 Idem, p. 90. 17 Idem, p. 108. 18 Idem, p. 7. 19 Ștefan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 213. 9 Vezi o descriere a cestora în Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuș, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 238-240. 10 Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, Editura Minerva, București, 1972, p. 206. 11 Vezi Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, pp. 172-214. Pentru comentarii privind stoicismul și influența acestei cărți asupra culturii europene, vezi studiu introductiv la 1-4 Macabei al lui Gheorghe Ceaușescu din Septuaginta, vol. 3, coordonat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și indici: Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 6 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 91. 7 D. Cantemir, op. cit., p. 614. 8 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, traducere de Marta Guțu, în vol. Cornelia Comorovski, Literatura umanismului și renașterii. Ilustrată cu texte, vol. I, Editura Albatros, București, 1972, pp. 76-77. 9 D. Cantemir, op. cit., pp. 616-617. 10 Dimitrie Cantemir, Viața lui Constantin Cantemir, text stabilit și tradus de Radu Albala, introducere de Const. C. Giurescu, Editura Minerva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir ar fi una de orientare barocă, mai puțin gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26. 79 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultura românească, Editura Minerva, București, 1984, p. 53-54. 80 Idem, p. 55. 81 Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc. Tipologia stilului cantemirian din perspectiva figurii dominante, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2002, p. 9-28. 82 Idem, p. 14-17. 83 Idem, p. 25. 84 Idem, p. 90. 85 Idem, p. 108. 86 Idem, p. 7. 87 Ștefan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 213. 171 Vezi o descriere a cestora în Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuș, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 238-240. 172 Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, Editura Minerva, București, 1972, p. 206. 173 Vezi Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, p. 172-214. Pentru comentarii privind stoicismul și influența acestei cărți asupra culturii europene, vezi studiu introductiv la1-4 Macabei al lui Gheorghe Ceaușescu din Septuaginta, vol. 3, coordonat de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și indici: Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 383 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 91. 384 D. Cantemir, op. cit., p. 614. 385 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, traducere de Marta Guțu, în vol. Cornelia Comorovski, Literatura umanismului și renașterii. Ilustrată cu texte, vol. I, Editura Albatros, București, 1972, p. 76-77. 386 D. Cantemir, op. cit., p. 616-617. 387 Dimitrie Cantemir, Viața lui Constantin Cantemir, text stabilit și tradus de Radu Albala, introducere de Const. C. Giurescu, Editura Minerva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și-au dovedit eficacitatea și în cazul terminalilor înșiși. Ajungând în acest tronson al analizei, vom remarca un aspect de domeniul evidenței și anume acela că, a lucra cu muribunzii implică o statură specială de personalitate, care evocă nu doar umanism, generozitate, curaj, ci și o autentică altitudine spirituală. Spunem aceasta deoarece proximitatea unui muribund îți devoalează, ca într-o oglindă fidelă și neiertătoare propriile tale spaime și contorsiuni în relația cu moartea. E. Kübler-Ross (1997), nume tutelar în asistența bolnavilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atât de impermeabilă, încât să nu reverbereze la suferința ce se consumă, zi de zi, în fața lor. Altfel spus, apariția fenomenului burnout este o dovadă expresivă că angajatul respectiv nu a devenit un robot insensibil, ci și-a păstrat nealterat umanismul, un umanism cu ochii umezi. Simptomele specifice sunt numeroase: oboseală cronică, sentimentul incompetenței, insomnie, probleme gastrointestinale, apatie, izolare față de colegi, conflicte cu anturajul etc. Vârsta tânără a specialistului, experiența profesională insuficientă, suport familial precar sau inexistent, o proiecție carențială a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
impermeabilă, încât să nu reverbereze la suferința ce se consumă, zi de zi, în fața lor. Altfel spus, apariția fenomenului burnout este o dovadă expresivă că angajatul respectiv nu a devenit un robot insensibil, ci și-a păstrat nealterat umanismul, un umanism cu ochii umezi. Simptomele specifice sunt numeroase: oboseală cronică, sentimentul incompetenței, insomnie, probleme gastrointestinale, apatie, izolare față de colegi, conflicte cu anturajul etc. Vârsta tânără a specialistului, experiența profesională insuficientă, suport familial precar sau inexistent, o proiecție carențială a responsabilităților și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apărea ca „reacționarism“ devenea, în circumstanțele liberticidului de după 1940, o parte esențială din canonul rezistenței. Examinat din acest unghi de abordare al anului 1940 și al anilor de până la 1947, junimismul își relevă natura autentică: discurs al moderației și al umanismului, este menit să ofere celor ce rămân fideli demnității in telectuale și patriotismului luminos un punct de spri jin și un reper spre care pot reveni. Fără a fi pro fetică, educația junimistă este vizionară, instruind asu pra utilității spiritului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe care nu putea să o treacă cu vederea, Mihail Gorbaciov s-a simțit dator să dea o replică fără nici un fel de menajamente. Acesta i-a reproșat gazdei că ceea ce dorește să prezinte drept o „societate a bunăstării și umanismului nu are [...] nimic comun nici cu una, nici cu alta, fără a mai vorbi despre democrație - țineți întreaga țară în frică, izolând-o de lumea înconjurătoare”. Deosebirile de vederi evidențiate pe parcursul vizitei, inclusiv în cadrul discuțiilor purtate la dineul intim oferit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la victime omenești”, apreciind că acest lucru „provoacă un sentiment de adâncă părere de rău”. Se exprimă, totodată, speranța că în România vor fi găsite în cel mai scurt timp posibilități de reglementare pașnică a problemelor apărute în spiritul toleranței, umanismului și respectării dreptului omului”. în aceeași zi, Congresul deputaților poporului a adresat un apel poporului României, în care se subliniază că, “în acest moment de cotitură pentru destinele României, cel de-al doilea Congres al deputaților poporului al URSS își
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Paradoxul este că, cu toată identitatea, diferența ontologică își păstrează valoarea, astfel că Ființa rămâne fondul omului, fără a-i fi egală. De ce, atunci, atâta risipă speculativă, de ce atâta poezie a gândirii pure dacă rezultatul pare atât de aproape de pozițiile umanismului tradițional? După cum chiar Heidegger a arătat expres, într-un text tradus în românește, Scrisoare asupra umanismului, termenul de umanism și-a pierdut sensul o dată cu uitarea Ființei. Această uitare rabate omul asupra lui însuși și face din el un centru care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
omului, fără a-i fi egală. De ce, atunci, atâta risipă speculativă, de ce atâta poezie a gândirii pure dacă rezultatul pare atât de aproape de pozițiile umanismului tradițional? După cum chiar Heidegger a arătat expres, într-un text tradus în românește, Scrisoare asupra umanismului, termenul de umanism și-a pierdut sensul o dată cu uitarea Ființei. Această uitare rabate omul asupra lui însuși și face din el un centru care se fondează pe sine însuși și care se luminează pornind de la sine însuși. Astfel situația omului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
-i fi egală. De ce, atunci, atâta risipă speculativă, de ce atâta poezie a gândirii pure dacă rezultatul pare atât de aproape de pozițiile umanismului tradițional? După cum chiar Heidegger a arătat expres, într-un text tradus în românește, Scrisoare asupra umanismului, termenul de umanism și-a pierdut sensul o dată cu uitarea Ființei. Această uitare rabate omul asupra lui însuși și face din el un centru care se fondează pe sine însuși și care se luminează pornind de la sine însuși. Astfel situația omului este falsificată, ceea ce
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a pierdut sensul o dată cu uitarea Ființei. Această uitare rabate omul asupra lui însuși și face din el un centru care se fondează pe sine însuși și care se luminează pornind de la sine însuși. Astfel situația omului este falsificată, ceea ce privează umanismul de conținutul lui. De aceea el nici nu-și pune problema umanismului, ci pe cea a sensului Ființei. Pentru că aceasta este problema pe care filosofia heideggeriană își propune 119 să o rezolve: problema comunicării dintre fiindul cu totul privilegiat -dar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]