6,447 matches
-
ne anunțe că ceea ce ne mișcă În intimitatea noastră de creaturi scofîlcite, viciate, palide și umilite nu e deșertăciune. Așa cum nu am reușit nici să alungăm perspectiva războiului: o să ajungem pe un front din vest, Într-un tranșeu plin cu unguri gata să ne strîngă de gît și să ne fure identitatea națională. Și nici să descoperim cine sînt agenturili de care vorbea Luminatul ieri și alaltăieri. În general vorbind, sîntem În același vechi căcat. Țăranul se ridică din pat, se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
TÎrgu Mureș. Nu știm ce se Întîmplă acolo, se spune că În Încăierările astea interetnice au murit oameni, că orașul e răvășit. Ce dracu’ de Încăierări? În corpul de gardă vorbeau toți numai prostii, că o să Înceapă un război, că ungurii vor să ne fure iar Ardealul... iar război, frate, abia am scăpat de Ceaușescu!...În fine, chestia asta cu ungurii e foarte ciudată, n-am Înțeles nimic... ce se Întîmplă și de ce, știrile vorbesc și despre niște țigani care sînt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e răvășit. Ce dracu’ de Încăierări? În corpul de gardă vorbeau toți numai prostii, că o să Înceapă un război, că ungurii vor să ne fure iar Ardealul... iar război, frate, abia am scăpat de Ceaușescu!...În fine, chestia asta cu ungurii e foarte ciudată, n-am Înțeles nimic... ce se Întîmplă și de ce, știrile vorbesc și despre niște țigani care sînt amestecați În poveste... Și cine exact a murit? Cine a fost arestat? Și țigani, și unguri, și români? E ciudat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fine, chestia asta cu ungurii e foarte ciudată, n-am Înțeles nimic... ce se Întîmplă și de ce, știrile vorbesc și despre niște țigani care sînt amestecați În poveste... Și cine exact a murit? Cine a fost arestat? Și țigani, și unguri, și români? E ciudat rău de tot... mă tot gîndeam la Csabi, din Bărăgan, la rudele mele din Ardeal, la toți ungurii pe care i-am cunoscut vreodată... numai oameni ca lumea, oameni buni... și ăștia, deodată, vorbesc prostii... În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
țigani care sînt amestecați În poveste... Și cine exact a murit? Cine a fost arestat? Și țigani, și unguri, și români? E ciudat rău de tot... mă tot gîndeam la Csabi, din Bărăgan, la rudele mele din Ardeal, la toți ungurii pe care i-am cunoscut vreodată... numai oameni ca lumea, oameni buni... și ăștia, deodată, vorbesc prostii... În fine, Între toți românii ăia din corpul de gardă, mulți olteni și munteni, era și un ungur, care n- avea nici un cuvînt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mele din Ardeal, la toți ungurii pe care i-am cunoscut vreodată... numai oameni ca lumea, oameni buni... și ăștia, deodată, vorbesc prostii... În fine, Între toți românii ăia din corpul de gardă, mulți olteni și munteni, era și un ungur, care n- avea nici un cuvînt de spus cînd locotenetul ăsta care era OS și-a dat În petec... un tip uscat, ciolănos, cu o figură spelbă, seamănă un pic cu Stancu... zicea că ungurii, futu-le rasa-n cur, că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
olteni și munteni, era și un ungur, care n- avea nici un cuvînt de spus cînd locotenetul ăsta care era OS și-a dat În petec... un tip uscat, ciolănos, cu o figură spelbă, seamănă un pic cu Stancu... zicea că ungurii, futu-le rasa-n cur, că ce vor acuma că a murit Ceaușescu care-i cumințise? Ce pula mea de drepturi vor? Ăștia vor să ne fure țara, vor scandal, să intre peste ei armata... Mai erau și vreo cîțiva
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
scoată din ei căcaturi... mă rog, niște tîmpiți... și pe locotenent Îl luase apa și Îi dădea Înainte cu armata care ar trebui să facă vitejii... să-i belească pe toți... Ei și la un moment dat Îl văd pe ungur că se Îmbracă regulamentar și se pune În fața televizorului... tovarășe locotenent, permiteți să raportez... era sugrumat de nervi și vorbea foarte stricat românește, nu pot să-ți reproduc exact accentul... eu sînt maghiar, a zis cum Îl cheamă, dar am
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
bănuiesc că nu puteți să-mi arătați pe hartă orașul meu... prietena mea e româncă, e asistentă la spitalul municipal, și am o mătușă măritată cu un român și trăim Între români... românii mei sînt oameni... acum ați cunoscut un ungur, că asta ați vrut... iar dacă mai vreți și altceva, vă aștept În spatele corpului de gardă, ca să mi-o beliți... A ieșit livid, tremurînd de nervi, s-a făcut liniște și ăsta a stat cîteva minute mut de uluială, după
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a dus În biroul lui și ne-am Împrăștiat și noi... eu a trebuit să plec În post. CÎnd m-am Întors, nimeni din corpul de gardă nu știa exact cum s-a terminat povestea, așa că m-am culcat. Dimineața, ungurul era În arest, pentru sfidarea unui superior, locotenentul Îi făcuse raport. După o lună de serviciu de gardă, Îmi adun efectele din dormitor și mi le bag În valiza de lemn, pe care o scot de sub pat. Găsesc sub pernă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
rău de spațiu închis? LELLA Nu drăguță. Eu am rău de mare. Și nu te uita ca prostu, că orice apă se varsă în mare și mare țiar fi pomana să dai un wiscky, fie el și rusesc, contrafăcut de unguri. Merçi. ȚACHE Cum și când v-a venit ideea de a candida? LELLA Păi, ca s-o zic pe bune,mi-a venit într-o noapte când eram într-o situație foarte... supra. S. LABOU Supranaturală? LELLA Nu, că nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
calitatea cărții de roman). „În bătaia vânturilor” are un iz patriotic și oleacă de mândrie națională, dacă ne gândim la capacitatea nativă a unui român de a se afirma într-o societate ostilă nouă. „Un valah împuțit” - cum ne gratifică ungurii cu închipuitul lor blazon nobiliar - a fost la fel de bun ca ei și poate și mai bun. Să ajungi în preajma președintelui Americii, asta chiar că este o filă de roman (din fericire adevărat), ceea ce și justifică, după mine, efortul autorului de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93034]
-
o făcusem fără vrere pomenind de contesă. ― Nu aceea, guguștiucule... E vorba de una autentică... Ascultați, ici... Le-am turnat la repezeală o poveste pe care de fapt o auzisem de la altcineva, cu o franțuzoaică, soția directorului unei întreprinderi industriale, ungur de origine. ― Măi, e așa de gelos ungurul că, auziți voi, în fiecare seară o pune să jure că nu l-a înșelat. ― Și ea îl înșală în fiecare zi și-i jură în fiecare noapte, exclamă Iliuță, râzând cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
aceea, guguștiucule... E vorba de una autentică... Ascultați, ici... Le-am turnat la repezeală o poveste pe care de fapt o auzisem de la altcineva, cu o franțuzoaică, soția directorului unei întreprinderi industriale, ungur de origine. ― Măi, e așa de gelos ungurul că, auziți voi, în fiecare seară o pune să jure că nu l-a înșelat. ― Și ea îl înșală în fiecare zi și-i jură în fiecare noapte, exclamă Iliuță, râzând cu hohote. ― Dă-le încolo de muieri, toate sânt
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
are exact rostul mortarului care asigură coeziunea cărămizilor. Cartea are de toate: autori între 33 și 95 de ani, zece femei, zece bărbați, din Valahia, Moldova, Banat și Oltenia, cu sămânță de sași, vâlceni, aromâni, maramureșeni, evrei, sârbi, greci, brașoveni, unguri, rețete de-o varietate năucitoare (de la sarmale, șarlote și mâncare de gutui, la omlete, budinci, paste, salate, rulade, tort, până la gratin de an dive, halva turcească, fettuccine țărănești, gogoșari cu smântână, veloută de potiron aux châtaignes, pește cu salvie, spumă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
venit toți: colonelul Ciobanu, comandantul școlii, maiorul Herescu, adjunctul și ofițerii. Cu vocea strânsă de lacrimi colonelul ne-a spus că URSS ne-a răpit Basarabia și partea de nord a Bucovinei iar Ardealul de Nord a fost furat de unguri, toate acestea în urma înțelegerii dintre Stalin și Hitler. Colonelul și toată lumea am îngenuncheat și am jurat că vom lua Basarabia înapoi. Steluța stătea în gazdă la niște oameni foarte de treabă, el fiind ceferist. Și iat-o într-una din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Antonescu cu legionarii. Difuzoarele transmiteau cântece le gionare iar semnalul radioului public era “Garda -căpitanul”. Totul era tulbure. Nemții începuseră invazia pașnică a României, regele Carol al II-lea fugise și din nou fiul său, Mihai, revenise la tronul țării, ungurii intraseră în Nordul Ardealului, sovieticii în Basarabia și Bucovina de Nord, se pierdeau Dobrogea de Nord, Durostorul și Caliacra, nouă rămânându-ne doar județele Tulcea și Constanța. Ca om al țării mă durea furtul de oameni și morminte, de istorie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
spus adevărul. De-aceea, vă rog, mai citiți-l dv. și ștergeți ce veți crede că nu se potrivește, că eu nici nu mai știu ce se potrivește și ce nu! În fine, am vorbit cu Slavici pentru articolele asupra ungurilor. Bietul om s-o cam descurajat când a citit studiile de Xenopol, pentru că simțea că n-o să poată scrie niciodată astfel; dar asta a fost totodată impulsul de căpetenie care-l va face să vă dea niște articole// într-adevăr
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
căpătați scrieri a căror caracteristică e fraza patriotică aș putea să vă citez două cauze. Una: că în genere transilvănenii au foarte puțină aplecare și talent pentru artă, și a doua: că într-adevăr sânt nenorociți cu căpcăunii ciia de unguri. Dac-ați cunoaște mai de-aproape tendințele de deznaționalizare ale ungurilor, // pe [1v] cari ei le răpăd prin toate vinele, prin toate organele statului, și esclud din viața publică tot ce nu e maghiar, atunci ați găsi o lămurire mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vă citez două cauze. Una: că în genere transilvănenii au foarte puțină aplecare și talent pentru artă, și a doua: că într-adevăr sânt nenorociți cu căpcăunii ciia de unguri. Dac-ați cunoaște mai de-aproape tendințele de deznaționalizare ale ungurilor, // pe [1v] cari ei le răpăd prin toate vinele, prin toate organele statului, și esclud din viața publică tot ce nu e maghiar, atunci ați găsi o lămurire mai de-aproape a împrejurărei de mai sus. Nu sânt încercări vage
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ungurești, ci e un sistem de ură, de deznaționalizare și de cutropire, premeditat pîn-în amănunțimile sale. Nu vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor, e ceva unguresc: modul de a le manifesta. Ei au învățat până și naționalitatea [de] la unguri, și nu sânt naționaliști ca românii, ci cu acel esclusivism radical care-i caracterizează pe unguri înșiși. Afară de aceea, lipsa absolută de prospectul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor, e ceva unguresc: modul de a le manifesta. Ei au învățat până și naționalitatea [de] la unguri, și nu sânt naționaliști ca românii, ci cu acel esclusivism radical care-i caracterizează pe unguri înșiși. Afară de aceea, lipsa absolută de prospectul unui viitor în patria lor, simțământul neputinței față cu pericole ce-i amenință, iată ceea ce-i face
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în protestările lor, în ura lor contra ungurilor, e ceva unguresc: modul de a le manifesta. Ei au învățat până și naționalitatea [de] la unguri, și nu sânt naționaliști ca românii, ci cu acel esclusivism radical care-i caracterizează pe unguri înșiși. Afară de aceea, lipsa absolută de prospectul unui viitor în patria lor, simțământul neputinței față cu pericole ce-i amenință, iată ceea ce-i face nenorociți înainte de-a o fi chiar, iată ceea ce-i lipsește de liniștea sufletească cerută pentru
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mea niște forme care au să vie de-acu-nainte. Însă tare-mi pare mie că va rămânea în veci nescrisă. Altfel de împrejurări decât ale mele trebuiesc pentru a produce ceva mare și bun totodată. Slavici lucrează mereu la studiul asupra ungurilor. Greutatea cea mare e culegerea și critica datelor. Cumcă datele culese trebuiesc criticate una câte una rezultă din împrejurarea că toate, afară de aceea că nu-s contimporane, dar sânt și scrise sub influința mândriei și a exagerării maghiare. Ungurii ne
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
asupra ungurilor. Greutatea cea mare e culegerea și critica datelor. Cumcă datele culese trebuiesc criticate una câte una rezultă din împrejurarea că toate, afară de aceea că nu-s contimporane, dar sânt și scrise sub influința mândriei și a exagerării maghiare. Ungurii ne seamănă în multe rele nouă. Sfârșesc pentru astă dată și vă promit că-n curând va urma și studiul de care am vorbit. Rămân cu tot respectul al d-voastre Supus M. Eminescu 25 [IACOB NEGRUZZI] Viena, 16 mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]