11,930 matches
-
mai mare distribuție a resurselor și a informațiilor (atât cele referitoare la activitate, cât și cele de natură personală). Această fază este caracterizată de o perioadă de testare (venind atât din partea liderului, cât și din partea subordonaților) în ceea ce privește aria de interes urmărită, preluarea mai multor responsabilități, mai multor roluri. Interesul are acum o dimensiune mixtă: fără a pierde dominanta centrării pe sine, această variabilă suportă o centrare egală pe ceilalți. Cea de-a treia fază, definită de un parteneriat matur, se evidențiază
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai mult decât atât apar intersecții de tipul rolestorming-ului). Totodată, am luat în considerare și clasificarea pe care Ioan Cerghit (1997) o utilizează atunci când se referă la metodele de comunicare orală; încercând o mai mare nuanțare, prin utilizarea criteriului obiectivelor urmărite și, prin aceasta, a modalității principale de realizare și dezvoltare a acestor obiective, vom putea concepe clasificarea metodelor de interacțiune în următoarea structură pe trei categorii distincte: - metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de probleme (incluzând categoriile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Daitei, Arielei și ale tatălui Arielei nu își găsesc o structură fericită de dispunere (luate separat sunt captivante, dar în ansamblu se dovedesc dezordonate, sincopând prin dezarticulare lectura). Scriitoarea nu își maschează nici ezitările stilistice, nici ambițiile. În fond, este urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre, strict delimitate, în ilustrarea
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
nu fără succes, masca ardeleanului bonom, sfătos, curtenitor, lingușitor la nevoie, vorbăreț din calcul, scontând pe efectele unei limbuții colorate de pronunție regională, de ziceri mucalite și înjurături pitorești - mască sub a cărei acoperire își face drum spre orice țintă urmărită. Personajul din romanul anterior, Miron Goia, ajuns ziarist, publică diatribe împotriva profitorilor de pe urma insurecției decembriste, ridicându-se fățiș și împotriva lui Liță Onacă, devenit proprietar al gazetei de la care e nevoit să plece. Cei doi se confruntă decisiv. Nu învinge
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
în vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”. Dragnea, A. Antrenamentul sportiv, București, 1996 Mârza D.D., în Teoria educației fizice și sportului (2006), definește tehnica astfel: „Tehnica reprezintă, deci, îmbinarea cea mai rațională (cu măiestrie) a structurii acțiunilor motrice, în conformitate cu scopul urmărit, prin valorificarea optimă a legilor biomecanicii. Ea cuprinde: totalitatea procedeelor de executare a acțiunilor motrice (sensul larg al noțiunii) sau elementelor de bază (fazele acțiunii) și legătura obligatorie dintre ele - mecanismul de bază - și cele secundare (detaliile tehnicii) ceea ce presupune
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mijloacelor specifice în formă și conținut prin intermediul cărora jucătorii realizează, pe de o parte, acțiunile cu mingea (controlul și circulația acesteia), iar pe de altă parte, manevrele (cu și fără minge) necesare acționării și cooperării eficiente, raționale, în vederea atingerii scopului urmărit.”. Motroc I. Fotbalul la copii și juniori, București, 1996. Ion V. Ionescu (Football, Ed. Helicon, Timișoara, 1995), interpretează tehnica ca fiind: „acea calitate a elevului de fotbal care îi marchează saltul spre marea performanță.”. De asemenea, același autor, afirmă: „Capacitatea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
este posibilă numai în cazul în care elevii stăpânesc un bagaj larg de deprinderi, au calități motrice corespunzător dezvoltate și au fost instruiți să acționeze în limita unor reguli precise. Ea este condiționată și de înțelegerea de către elevi a scopului urmărit, de preocuparea de a găsi în performanță soluții care sa corespunda realizării acestuia. Pentru a acționa în acest sens, procesul de instruire trebuie astfel organizat, încât să favorizeze dezvoltarea inițiativei, spiritului de observație, a capacității de a anticipa și generaliza
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
este posibilă numai în cazul în care elevii stăpânesc un bagaj larg de deprinderi, au calități motrice corespunzător dezvoltate și au fost instruiți să acționeze în limita unor reguli precise. Ea este condiționată și de înțelegerea de către elevi a scopului urmărit, de preocuparea de a găsi în performanță soluții care sa corespunda realizării acestuia. Pentru a acționa în acest sens, procesul de instruire trebuie astfel organizat, încât să favorizeze dezvoltarea inițiativei, spiritului de observație, a capacității de a anticipa și generaliza
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
elevilor, jocurile de mișcare trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, pe care le vom prezenta în cele ce urmează: 1. Selectarea jocului Alegerea jocurilor din cadrul unei lecții sau a unui ciclu de lecții se va face în concordanță cu: obiectivele urmărite; efectivul și compoziția clasei pe sexe; locul de desfășurare (în aer liber, în sală); factorii de climă (sezonul); particularitățile morfo-funcționale și psiho fizice ale elevilor; durata jocului și materialele necesare pentru desfășurarea jocului. 2. Pregătirea spațiului de joc În scopul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
insistent și permanent. Relațiile care se stabilesc Între logoped și autist, părinte și autist sunt esențiale. Personalitatea acestora, capacitatea de a se adapta și a face față oricărei situații de moment, susținerea afectuoasă, sunt factori decisivi ai reușitei terapiei. Trebuie urmărită dezvoltarea normală a vieții afective, deschiderea spre ceilalți. Trebuie cunoscută În primul rând familia, deoarece atitudinea acesteia față de copil influențează comportamentul. Terapia este Îndreptată asupra mai multor aspecte deficitare ale personalității fiind În același timp strict individualizată. Fiecare autist este
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
de o extremă deschidere și de o reală „politropie”, redefinindu‑se în funcție de contextul ales și de auditoriul vizat. Astfel, în Contra Celsum, scriere polemică și apologetică, Anticristul apare ca vrăjitor cu pretenții mesianice și, în același timp, ca personaj eshatologic, scopul urmărit aici de Origen fiind cu totul altul decât în cazul Comentariului la Evanghelia după Matei de care ne vom ocupa în partea a doua a acestui capitol. Una dintre cele mai grave acuzații lansate în repetate rânduri de Celsus împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
judicioasă și coerentă a lui Victorin: „Unul din capetele fiarei era ca înjunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte a fost vindecată (Apoc. 13,3): este vorba despre Nero. Se știe că acesta s‑a rănit la gât, urmărit fiind de cavaleria trimisă de Senat. El este cel pe care Dumnezeu, după ce îl va învia, îl va trimite ca rege demn al celor demni de el, iudeii și persecutorii lui Cristos, un Mesia binemeritat de persecutori și iudei” (13
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cetăți, căci sfinții vor fi vânați; frământări pe drumuri și în pustietăți, căci toți vor dori să se ascundă aici; frământări pe mare, căci toți vor încerca să fugă pe ape; frământări în insule, căci și acolo vor fi toți urmăriți. Neroditor va fi pământul pentru sfinți, neprimitoare oricare cetate, marea fără vase, lumea întreagă un pustiu. Unii vor muri de foame, alții se vor sfârși de sete, alții vor pieri de frică și de multele încercări”. Daniel este un model
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Proiectul este însușit și votat în adunarea generală din 20 februarie 1862, când se alege și consiliul de conducere: Partenie Cosma - președinte, Ion Nedelea - vicepreședinte, Iosif Vulcan - notar, Sabba Fercu - bibliotecar. La constituire societatea număra douăzeci și unu de membri, iar țelul urmărit e astfel formulat: „deprinderea în limba maternă prin prelucrarea diferitelor opuri originale, imitațiuni, traduceri și declamări, excluzând dezbaterile politice”. Curând membrii vor deveni mai numeroși, vor spori și acțiunile țintind solidarizarea tinerilor prin cultură: citirea și discutarea unor scrieri literare
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
Orice act Începe cu o intenție, ca pulsiune sau dorință de a trece la realizarea acestuia. Orice intenție are o dublă semnificație: psihologică și morală. Din punct de vedere moral, intenția este Însoțită de o judecată de valoare În raport cu obiectivul urmărit a fi realizat prin acțiunea proiectată. În felul acesta, din punct de vedere psihologic, intenția ne apare ca o formă particulară de relație Între persoana mea și scopul pe care aceasta și-l propune de a-l realiza. În același
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o anumită „atmosferă” sau, mai precis, o „ambianță de intimitate reciprocă” cu efect unificator, o „punere de acord” reciprocă Între cele două persoane. Se realizează, În felul acesta, un tip special de „Întâlnire” sufletească și morală, care este Însuși scopul urmărit. O Întâlnire prin care cel aflat Într-o situație Închisă este ajutat să-și depășească impasul. Sunt Însă și situații diferite, pe care le vom discuta În continuare. Dacă instrumentele la care am făcut referință sunt folosite În scop pozitiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a putea lupta Împotriva suferinței; ideea că nimic nu este ireparabil În afară de moarte și că toate obstacolele vieții pot fi depășite; redarea valorii de sine și, prin aceasta, restabilirea stării de echilibru interior. 2. Mijloacele de realizare Pentru obținerea rezultatelor urmărite, privind restaurarea psihomorală a persoanei aflate În suferință, trebuie avute În vedere următoarele mijloace: apropierea umană de persoana aflată În suferință, ca formă de Întâlnire cu valoare terapeutică, de consolare și anulare a singurătății acesteia; construirea unei atmosfere emoțional-afective de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
laudă a toamnei, Suceava, Pe Bistrița și pe Trotuș, Oameni, ape și munți), Al. Gheorghiu, Traian Filip, Traian Coșovei, Ion Gheorghe ș.a. Cel mai însemnat loc în secțiunea literară a ziarului îl deține însă critica, definită de câteva intenții programatice urmărite statornic. Astfel, fără a abandona publicistica de pură propagandă, S. și-a propus totuși - după depășirea primei faze dogmatice, centrată pe denigrarea violentă a culturii „burghezo-moșierești” și ilustrată în anii ’50 de Nicolae Moraru, Traian Șelmaru, Nestor Ignat, Sergiu Fărcășan
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
teatru jucate și comentate de Ș. El semnalează montările lui Liviu Ciulei din Georg Büchner și I. L. Caragiale sau scrie despre piesa Othello de Shakespeare în regia lui Cornel Todea. În retrospectiva alcătuită din cronicile care aparțin anilor '30 sunt urmărite aspecte ale vieții muzicale, concerte, spectacole de operă: concertele cvartetului „Amicii muzicii”, reprezentațiile din Wagner la Opera Română, premiera operei O noapte furtunoasă a lui Paul Constantinescu, premiera românească la Oedip de George Enescu în 1936 ș.a. SCRIERI: Pe drumul
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
din punct de vedere practic, o anumită atitudine față de om, concentrată în totalitatea „măsurilor de îngrijire” ale acestuia, vizând multiple aspecte (vezi tabelul de mai jos). Atitudinea față de om se diferențiază, în mai multe domenii de activitate practică în raport cu obiectivele urmărite. Aceste domenii, deși se înfățișează ca „discipline teoretice” și „acțiuni de intervenție practică” specializate și net conturate, toate își recunosc sursa, așa cum spuneam, în „îngrijirea omului”. În sensul acesta distingem următoarele domenii specializate: a) hygeea: domeniul ce are ca obiectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
idei, interese, acțiuni comune, în scopul realizării unui consens de acțiune sau de rezolvare a unor situații de dezacord etc.; d) comunicarea interpersonală în cursul realizării sau al desfășurării unor acțiuni comune, colective, indiferent de natura lor și de scopul urmărit (activitate profesională, școlar-educativă, expediții, cercetare științifică, acțiuni militare etc.); e) comunicarea ca formă de transmitere a unor sisteme de valori, modele cultural-morale sau spiritual-religioase, între indivizi sau unui grup populațional. Separat de funcțiile de mai sus, reprezentând un „sistem de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu regim special mai sus menționate, cu risc pentru starea de sănătate mintală. B) Formele de igienă mintală Orice acțiune de igienă mintală dispune de diferite forme de igienă mintală, special adaptate obiectivelor către care este orientată și în funcție de scopurile urmărite. Asupra formelor de igienă mintală vom reveni pe parcursul lucrării noastre. Pentru moment, menționăm pe următoarele: profilaxia primară, având ca scop prevenirea îmbolnăvirii psihice și păstrarea stării de sănătate mintală; profilaxia secundară sau intervenția, urmărind restabilirea stării de sănătate mintală prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Schemă (Etapele desfășurării acțiunii) Intenții Trecerea la acțiune Acțiune Finaluizare Cauza Motive Mobiluri Deliberare Decizie Acțiune Efectul (Câmpul de acțiune) Referitor la activitate, deosebim mai multe elemente care intră în componența acesteia: motivul acțiunii, sarcina și ritmul desfășurării acesteia, scopul urmărit a fi realizat. Legat de ritm este timpul sau durata necesară realizării acțiunii respective, de îndeplinire a sarcinii, pe care individul și-o propune spre realizare sau care îi este încredințată. Activitatea reprezintă ansamblul de manifestări psihomotorii ale unui subiect
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
efecte nocive asupra celei dintâi. Se impune o precizare. Trebuie făcută diferența dintre nevroza informațională și efectele „manipulării prin mass-media”. Deși în ambele situații se ajunge la „starea de dependență”, mecanismele de producere sunt diferite, ca de altfel și „intențiile” urmărite. Mecanismul de acțiune în cazul tehnicilor de manipulare este inducția sugestivă, de regulă, sugestia colectivă, urmărind obținerea unor conduite dirijate condiționat, cu caracter submisiv, scopuri bine determinate. În cazul nevrozei informaționale, efectul se exercită direct asupra persoanei, prin intermediul calculatorului. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai ales a celor de tip expozitiv. Au fost propuse câteva procedee de modernizare a expunerii, printre care amintim: folosirea explicației, ancorarea în realitatea timpului, valorificarea cercetării personale a cadrului didactic, problematizarea, anunțarea în prealabil a planului și a obiectivelor urmărite, întrebări retorice, folosirea unor elemente ale artei dramatice, expunerea de tip dezbatere, prezentarea cu ajutorul calculatorului și folosirea foliilor, formularea unor judecăți de valoare, etc. 2. Folosirea strategiilor de tip activ participativ, cea de-a doua tendință, marchează un nivel superior
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]