4,445 matches
-
parlament"ul României universalizarea votului indiferent de clasă, avere sau sex, dar „Eliadexe "„Eliade,Mircea" Rădulescuxe "„Rădulescu,Eliade", democratul de la 1848, combate cu toată energia concepția lui Bolliacxe "„Bolliac,Cezar", în care vede o exagerare primejdioasă, în orice caz o utopie, pe care o numește boliaclâc” (Botezxe "„Botez,Calypso", 1923 în Botezxe "„Botez,Calypso", 1990, p. 125). În 1896, Liga Femeilor Române de la Iași cere Adunării Deputaților ca „femeia măritată să fie scoasă din rândul minorilor și să i se recunoască
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că este ideologia prevalentă, anume conservatorismulxe "„conservatorism" de stângaxe "„conservatorismdestânga"28, încastrat inclusiv în politicile social-democrate. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul socialist și marxisttc "Feminismul socialist și marxist" 1. Feminismul socialisttc "1. Feminismul socialist" 1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politicătc "1.1. Teoria socialistă clasică \: o utopie devenită politică" Doctrina socialistă se concentrează asupra tipurilor de reforme care pot conduce la scăderea și dispariția inegalității sociale. Aceasta o deosebește de marxismxe "„marxism", pentru care unica soluție de instaurare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
conservatorismdestânga"28, încastrat inclusiv în politicile social-democrate. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul socialist și marxisttc "Feminismul socialist și marxist" 1. Feminismul socialisttc "1. Feminismul socialist" 1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politicătc "1.1. Teoria socialistă clasică \: o utopie devenită politică" Doctrina socialistă se concentrează asupra tipurilor de reforme care pot conduce la scăderea și dispariția inegalității sociale. Aceasta o deosebește de marxismxe "„marxism", pentru care unica soluție de instaurare a unei societăți drepte este revoluția proletară: dispariția claselor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Center (ed. a II-a), Pluto Press, London. Bem, Sandra, 1976: „Probing the Promise of Androgyny”, în Beyond Sex-Role Stereotypes, Readings Towards a Psichology of Androgyny, Alexandra Kaplan, Loan Bean (eds.), Little Brown, Boston. Benhabib, Sheila, 1996: Critique, Norm and Utopia, Columbia University Press, New York. Benson, Margaret, 1969: „The Political Economy of Women’s Liberation”, Monthly Review, 21, nr. 4, September, 1969. Bergmann, Barbara, 1986: The Economic Emergence of Women, Basic Books, New York. Bock, Gisela, 2002: Femeia în istoria Europei. Din
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
noi?, Editura Anima, București. Nicolescu, Valentin Quintus, Pircă, Radu, 2002 „Femeia în gândirea naționalistă românească: patriarhalismul indiferenței”, în Bucur, Maria, Miroiu, Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Nozick, Robert, 1997: Anarhie, stat și utopie (1974), traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București. O’Brian, Mary, 1981: The Politics of Reproduction, Routledge & Kegan Paul, Boston. O’Brian, Mary, 1989: „Feminist Praxis”, în A. Miles și G. Finn (eds.), Feminism: From Pressure to Politics, Black Rose
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru populații mari, cum este de cele mai multe ori cazul în studiile de anchetă, a încerca efectuarea practică a unei asemenea trageri la sorți, repectând toate regulile de asigurare a unei probabilități egale pentru toți indivizii aflați în urnă, este o utopie. Metoda este însă mereu menționată - și trebuie menționată - pentru că ea este, cum spuneam, prototipul eșantionării simple, furnizând schema teoretică de selecție în raport cu care se aplică principiile teoriei probabilităților și se stabilesc formulele de calcul pentru reprezentativitate sau alte aspecte. Când
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dorește, mai ales alături de figura marelui dominican, să aducă în scenă, cum spuneam, condițiile sociale ale unei regiuni care în veacul XVII era ferecată într-un cerc de fier un soi de menghină manevrată de Spania. Campanella e, desigur, continuarea utopiei declanșate deja de Gioacchino da Fiore și de Telesio, dar e și, chiar dacă poate în chip naiv, primul om din Italia care se revoltă în contra samavolniciilor, este cel care încearcă să găsească calea ieșirii ținutului său din înapoiere. Romanul se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
uneori, pentru a fi cu adevărat puternic, trebuie să și pătimești. Maestate, dvs. cunoașteți Cetatea soarelui 6, am discutat despre ea de-atâtea ori. Nu sub umbrela moralei am scris acea lucrare, ci pentru a trage o săgeată spre visul Utopiei, pentru a impune o metodă și a afla în ea un semn valabil, o făgăduință a perfecțiunii. De altfel, știți prea bine, n-am venit în regatul domniei tale cu Crucea pentru a vă mântui sau a vă osândi, așa cum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pretext, fără însă să-l găsească. Îți mulțumesc, fra'Tommaso, pentru ceea ce mi-ai spus despre fiul meu, îmi voi aminti de ziua aceasta, o voi scrie în istorie cu o cerneală de neșters. Să împreunezi rațiunea de stat cu utopia nu este lucru ușor, dar voi încerca să-l fac să înțeleagă mesajul. Pentru mine e târziu, ar trebui să capăt o putere suprafirească, pentru a mă opune lui Richelieu. II Dacă o să fii primit de Dominicani, pe părinții tăi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Galeazzo di Tarsia (354-430), poet de origine calabreză, din școala petrarchistă (n.t.). 17 Augustin de Hipona (354-430), episcop, filosof, teolog și doctor al Bisericii (n.t.). 18 în original, în dialect calabrez (n.t.). 19 locuitori ai "Cetății soarelui" (utopie filosofică a lui Tommaso Campanella, apărută în 1602 în limba curentă din Florența), conduși de un prinț-sacerdot numit Sol (n.t.). 20 Boethius, filosof (480-524), filosof, vlăstar al familiei de nobili romani Anicia, autor al operei De consolatione philosophiae, întemnițat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
formele lui prezente ca o producție internă singulară, dar necesară a ordinii comerciale, tocmai în măsura în care desemnează antiteza ei aparentă. Eficacitatea simbolică și ideologică a acestuia constă în disonanța pe care se presupune că o poartă în sine. Într-adevăr, spre deosebire de utopiile totalizante care ar pretinde, ca într-un vis, abolirea oricărei discordanțe și edificarea universurilor unitare și unanimiste, globalizarea capitalistă are nevoie în mod intrinsec de obiecții fantasmatice oferite ca spectacol pentru o garanție a fundamentului de libertate al pieței (piețelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
d'Afrique noire, Karthala, Paris. ALTHABE G., 1963 Etude du chômage à Brazzaville, Cahiers ORSTOM Série sciences humaines, Paris, I, 4. ALTHABE G., 1969 Oppression et libération dans l'imaginaire, Maspéro, Paris. ALTHABE G., 1972 Les fleurs du Congo. Une utopie du Lumumbisme, Maspéro, Paris (reed. L'Harmattan, 1997). ALTHABE G., 2000 Anthropologie politique d'une décolonisation, L'Harmattan, Paris. ALTHABE G., LEGE B. și SELIM M., 1984 Urbanisme et réhabilitation symbolique, Anthropos, Paris (reed. L'Harmattan, 1993). ALTHABE G., MARCADET
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de ce publicăm încă o dată la sfârșitul acestui capitol un scurt articol având în centru banii în contextul din Madagascar din 1967. A se vedea și ultimul capitol din această lucrare, precum și: Opression et libération..., op. cit.; Les fleurs du Congo. Une utopie du Lumumbisme, Maspéro, Paris, 1972; Anthropologie politique d'une décolonisation, L'Harmattan, Paris, 2000. 27 M. Granovetter, "Economic Action and the Social Structure: the Problem of Embeddedness", American Journal of Sociology, 91, 3, pp. 481-510. A se vedea excelenta sinteză
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
transpune analizele în critica muncii industriale (Manuscrisele economico-politice, zise "din 1841") și în teoria "fetișismului mărfii". Alienarea este imposibilitatea muncitorului de a sesiza sensul lucrului pe care-l produce. Restituirea sensului trebuie să treacă prin eliberarea muncii salariate, odată cu acea utopie a unei societăți comuniste în care nu ar mai exista artiști, pentru că toată lumea va fi devenit astfel (Ideologia germană, 1845). Artiștii sunt concepuți ca figuri inversate ale muncitorului alienat. Analizând fetișismul mărfii, Marx arată că munca lucrătorilor are ca rezultat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că, dacă patrimoniul se extinde spre toate orizonturile vieții sociale asupra cărora statul își îndreaptă atenția, este pentru că el reprezintă o idee regulatoare ce permite, în același timp, clasarea într-un statut administrativ și juridic, dar și anticiparea și crearea utopiei printr-o mobilizare, în afara sa, în jurul mizelor cărora le este deopotrivă origine, ocazie, mobil și obiect. Altfel spus, primul acționează statul prin capitalizare, apoi actorii, cărora le revine să-și însușească simbolic un patrimoniu, patrimoniul "lor", fiindcă niciodată nu-l
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai aferat, cel mai sfătuit, cel mai acuzat, cel mai invocat și cel mai provocat din câte sunt pe lume! Căci, Domnule, nu am onoarea de a vă cunoaște, dar pun pariu zece la unu că de șase luni faceți utopii; și, dacă faceți, pun pariu zece la unu că însărcinați statul să le realizeze. Și dumneavoastră, Doamnă, sunt sigur că vă doriți din adâncul inimii să vindecați toate relele tristei umanități, și că nu ați fi deloc stânjenită dacă statul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
funcțiuni cu care l-am însărcinat. De asemenea, Siguranța nu este, mai mult decât este necesar, trăsătura distinctivă a societății franceze. Ea ar fi completă sub regimul al cărui analist m-am făcut pentru moment; siguranță în viitor, deoarece nicio utopie nu ar putea să se impună împrumutând forța publică; siguranță în prezent, deoarece această forță ar fi consacrată exclusiv combaterii și nimicirii injustiției. Aici, trebuie desigur să spun un cuvânt despre consecințele cărora le dă naștere Siguranța. Iată deci proprietatea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
muncă; celălalt instrucție și, un altul, pensii pentru toți cetățenii. Iată aici un altul care vrea să răstoarne toți regii de pe suprafața pământului și să decreteze, în numele fraternității, războiul universal. Mă opresc. Este destul de evident că, pe această cale, sursa utopiilor este inepuizabilă. Ele vor fi respinse, se zice. Fie; dar este posibil ca ele să nu fie respinse și asta este de-ajuns ca să se creeze incertitudine, cea mai mare nenorocire la adresa muncii. Sub acest regim capitalurile nu vor putea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dacă, deci, îmi conced o dată că Liberul- Schimb este dreptul abstract, ei se vor înrola cu hotărâre sub drapelul său. În consecință, le-am adresat apelul meu. Știți dumneavoastră ce mi-au răspuns? Iată: Liberul-Schimb al dumneavoastră este o frumoasă utopie. El este întemeiat pe drept și pe justiție; el realizează libertatea; el consacră proprietatea; el ar avea drept consecință uniunea popoarelor, domnia fraternității printre oameni. Aveți de mii de ori dreptate în principiu, dar noi vă vom combate până la extreme
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
schimb, care apărea atunci în ultimele sale numere, fie în Jurnalul economiștilor, fie în micile pamflete al căror succes, grație Cerului, a devenit popular. Și să adăugăm următorul fapt, spre onoarea economiștilor: toți rivalizau în zel în această cruciadă împotriva utopiei. În timp ce Bastiat se servea de prima tribună care îi ieșea în cale pentru a combate sofismele și iluziile socialismului, domnul Michel Chevalier publica, în Jurnalul de dezbateri, curajoasele și remarcabilele sale scrisori privind organizarea muncii; domnul Wolowski avea să-l
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deleg pe Hegel să-mi spună cum stau lucrurile în filozofie. Dacă nu ajungi la asta, nu poți pretinde că faci filozofie." Ieșim să ne facem plimbarea. În mașină, pe drumul de la București la Păltiniș, îi povestisem lui Noica despre "utopia Florești". Florești este un sat așezat cam la 30 km de București, pe un drum care se desface spre dreapta din șoseaua spre Pitești. Undeva în mijlocul satului, generos împrejmuit și splendid izolat, se află un mic palat postbrîncovenesc așezat cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Visam un Princeton românesc, sub coordonarea lui Noica, așezat statornic acolo și având dreptul să facă în fiecare lună combinații de câte zece persoane și să le întrunească într-un fel de cantonament spiritual. Începîndu-ne plimbarea, își aduce aminte de utopia mea și îmi spune că din '65 încoace a râvnit mereu la funcția de "secretar cultural", de "personaj care secretă cultură". "În orice cultură este nevoie să existe ceva între Universitate și cafenea. Însă proiectul tău, deși e atât de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
revistei "Transilvania", prin care îi cerea acestuia să-l însoțească la forurile de conducere ale județului Sibiu, pentru a pleda acolo transformarea Sibiului într-o "Jena a Romîniei". Asistăm uluiți la această irepresibilă vitalitate, la spectacolul acestui potențial inepuizabil de utopie, care construiește de fiecare dată mai crâncen, alegând locul în inima ultimului eșec. Ediția Coridaleu, facsimilarea caietelor Eminescu, Institutul de orientalistică sub conducerea lui Mircea Eliade - toate, eșecuri glorioase -, iar acum, transformarea Sibiului în capitala culturală a României... "Am să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu temei și în momente privilegiate. Intuiam, oricum, că nu pe o cale discursivă urma să-mi dobândesc un chip: un scurt speech de întîmpinare care ar fi pus lucrurile la punct, o explicație "ca între bărbați" era o pură utopie. Eram perfect conștient că, la cei 9 ani ai lui, trebuia să-mi cuceresc copilul purtîndu-mă pur și simplu. Și așa cum orice îndrăgostit recurge, pentru captația inițială, la flori, eu am recurs, în imaginarul întîlnirii mele cu el, la jucării
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai la îndemînă, adică prin poarta care ești tu însuți. Cărțile sânt foarte proaste conducătoare de idei și inteligență. Altminteri cum de ajung evidențele atât de greu în mintea oamenilor? 30 mai Am trăit, cu comunismul, împlinirea celei mai terifiante utopii negre la scară planetară. Nimeni n-ar fi crezut, înainte de a simți lucrul pe pielea lui, că așa ceva poate să intre în ordinea realității, să se instaleze acolo și să devină istorie. De fapt, istoria se drogase. Se întîmplă uneori
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]