2,613 matches
-
săptămână. Vocea Tg. Ocnei nr. 2, Anul IV din 2 octombrie 1911, tot cu apariția săptămânală, purta subtitlul „Ziar politic independent", director politic și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, cu redacția și administrația în Tg. Ocna, realizat la tipografia „Neamul românesc", Vălenii de Munte (județul Prahova) și publica articolul de fond „Reforma administrativă și comunală", semnat de proprietarul ziarului. La Focșani ziarul a mai fost imprimat la tipografiile 233 „Modernă" M.Th. Dumitrescu, strada Centrală, la „Comercială" Leon Svorne și Al. Codreanu. Un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
greutăți materiale „mai ales față cu scumpetea mereu crescândă a h ârtiei”... În cuprins, din același număr aflăm și de câteva cărți semnate de Virgil Caraivan aflate în difuzare: „Basme și legende străine” ‐ traducere din folclorul lumii, Editura și Tipografia Vălenii de Munte, 1911; „La gura sob ei” ‐ povești și snoave, Editura Socec; „Movila roșie” ‐ povestiri, schițe și amintiri, 1913, și că vor apare în curând „Povești de pretutindeni”, traducere din folclorul lumii, ilustrații de pictorul Stoica, Ediția a III‐a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unui trubadur (1916). Printre înduioșări, înfrigurări, deprimări, o „inimă tristă” bate și un peisaj, la rându-i, plângător intră numaidecât în rezonanță. Câteva vagi fizionomii și un umor silit nu destramă monotonia acestor debile narațiuni suspinătoare. SCRIERI: Flori de câmp, Vălenii de Munte, 1909; Priveliști și amintiri, București, 1912; Floarea iubirei, București, 1914; Dragostea unui trubadur, București, 1916; Flori de pădure, București, f.a; Mărin ocnașul, București, [1923]. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 329-330; F., „Priveliști și amintiri”, VR, 1913, 3; Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura „Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935; Gabriel Ștrempel, Din activitatea lui I. Russu-Șirianu la „Tribuna”, în Centenarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
Carp și locul său în istoria politică a țării (1936). 16. Aurel I. Gheorghiu (1894-1976), militar de carieră, absolvent al Liceului Laurian, pasionat de cercetări istorice și fotografie, a inițiat încă de pe băncile școlii revista literară Ecoul Procovului. Conferențiază la Vălenii de Munte timp de 15 ani, în calitate de asistent al lui Nicolae Iorga din partea armatei. Prezintă expoziții de fotografie în diferite orașe ale țării. Publică articole în Revista Moldovei, cărți și broșuri, între care prețiosul album foto Botoșanii cari se duc
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
făcute la examenele de bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, 1-2, 1937. Hermann, A., "Învățământul nostru secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, 1, 1930. Iorga, Nicolae, Noua direcție în învățământul românesc. Patru conferințe la radio, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1931. Kirițescu, Constantin, "Critica bacalaureatului", în Revista generală a învățământului, XX, nr. 9-10, 1932. Kirițescu, Constantin, "Suprapopulația universitară. Proporții-cauze-remedii", în Revista generală a învățământului, XXIII, 1935. Kirițescu, Constantin, Șomajul intelectual, extras din Viața Românească, aprilie 1933. Mateiu, I.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
74, 77. 49 P. P. Negulescu, Reforma învățământului - proiecte de legi, București, Tip. "România Nouă" Th. Voinea, 1922, p. 6. 50 Ibidem, p. 22. 51 Ibidem, p. 59. 52 Nicolae Iorga, Noua direcție în învățământul românesc. Patru conferințe la radio, Vălenii de Munte, Editura "Datina Românească", 1931, p. 13. 53 C. Rădulescu-Motru, "Scopul învățământului secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, nr.1, 1930, p. 84. 54 Gabriela C. Cristea, Reforma învățământului. O perspectivă istorică. 1864-1944, Editura Didactică și Pedagogică, București
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ramuri de lauri și de stejar. Pe reversul medaliei, (fig. 96rv), în centru, este reprezentată „clădirea proprie, mică albă, cu o perfectă acustică, terminată în iulie 1912; operă a inginerului Dimitriu, din Ploiești, moldovean de origine” a Universității Populare din Vălenii de Munte. Pe acoperiș, într-o formă dreptunghiulară, distingem inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginală reliefată, cu inscripția: PRIN GRAI, PRIN SLOVĂ, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Povățuiri i cuvinte adăvărate (fragm.), în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, VIII, București, 1900; Asemănări, în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, IX, București, 1901, 7-211; Bucăți alese din ineditele sale, în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 109-286; Comedia ce să numește Barbul Văcărescul, vânzătorul țării, PND, 11-46; Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Povățuiri pentru buna-cuviință, îngr. Gh. Paschia, pref. Marin Bucur, București, 1975; Scrieri alese, îngr. Mihai Moraru, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
Gh. Paschia, București, 1973; Povățuiri pentru buna-cuviință, îngr. Gh. Paschia, pref. Marin Bucur, București, 1975; Scrieri alese, îngr. Mihai Moraru, pref. Al. Rosetti, București, 1990. Traduceri: Homer, Iliada (cântul I), în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 287-301. Repere bibliografice: Lazăr Șăineanu, Istoria filologiei române, ed. 2, București, 1895, 104-116; N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910; Georges Bengesco, Une famille de boyards lettrés roumains aux dix-neuvième siècle
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
Homer, Iliada (cântul I), în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 287-301. Repere bibliografice: Lazăr Șăineanu, Istoria filologiei române, ed. 2, București, 1895, 104-116; N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910; Georges Bengesco, Une famille de boyards lettrés roumains aux dix-neuvième siècle: Les Golesco, Paris, [1922], 53-102; Călinescu, Ist. lit. (1941), 83-85, Ist. lit. (1982), 83-85; Perpessicius, Mențiuni ist., 199-269; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 95-100; Piru, Ist. lit., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
Iași, Iași, 2012. Iliescu, Adrian Paul-co., Filosofia socială a lui F. A. Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001. Iorga, Nicolae, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. Iorga, Nicolae, Originea formelor vieții contemporane, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933. Jessua, Claude-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006. Jinga, Victor, Monedașiproblemeleeicontemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981. Johnson, Paul, O istorie a evreilor, Editura Hasefer, București, 2003. Johnson, Paul, O istorie a evreilor, Editura Humanitas, București, 2015
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
lauri și de stejar. Pe reversul medaliei, (fig. 96rv), în centru, este reprezentată „clădirea proprie, mica albă, cu o perfectă acustică, terminată în iulie 1912; opera a inginerului Dimitriu, din Ploiești, moldovean de origine”{\cîte 90} a Universității Populare din Vălenii de Munte. Pe acoperiș, într-o formă dreptunghiulara, distingem inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginala reliefata, cu inscripția: PRIN GRÂI, PRIN SLOVA, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
creația lui. În deceniile interbelice a conferențiat pe tot cuprinsul țării, neocolind nici un oraș, poposind frecvent și în sate. Vorbea săptămânal la Radio, conferințele sale fiind publicate sub titlul Sfaturi pe întunerec (I-II, 1936-1940). În 1908, stabilindu-se la Vălenii de Munte, a organizat aici cursuri de vară ale Universității Populare, ce aveau să se desfășoare anual până în 1915 și iarăși din 1921 până în 1940, cu participarea unor personalități intelectuale proeminente din țară și de peste hotare. Numit în 1919 profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Întreprinzând în 1930 o călătorie în Statele Unite ale Americii, a conferențiat la mai bine de douăzeci de universități. Având și vocație organizatorică, învățatul și-a valorificat-o deplin de îndată ce a început să dispună de mijloace. Deschiderii cursurilor de vară la Vălenii de Munte i-au urmat realizări precum înființarea de biblioteci în închisori, întemeierea Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914) și editarea buletinului acestuia în franțuzește, fondarea Institutului de Studii Bizantine și a Institutului de Istorie Universală, înființarea în 1915 a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
monumentelor istorice”. Deputat, președinte al Parlamentului în 1918, șef de partid, I. nu a refuzat să-și asume și răspunderi de natură administrativă, precum cele de decan (1928), rector al Universității din București (1929-1932) și chiar de consilier comunal la Vălenii de Munte. Ales în 1907 membru în comitetul Ligii Culturale, el a activat în această organizație toată viața, în calitate de secretar, apoi de președinte. A organizat reuniuni de tot felul, între care primul congres de bizantinologie (București, 1924), și a participat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Le Temps”, „La Revue bleue”, „La France nouvelle”, „La Muse française”, „Journal de Genève”, „Revue de Genève”, „L’Europe Orientale”, „Le Monde slave” ș.a.), la periodice germane, italiene, poloneze, suedeze, sârbești, grecești ș.a. A crescut, mai ales după instalarea la Vălenii de Munte, în 1908, a Tipografiei Datina Românească, ritmul aparițiilor de cărți. Bibliografia lui I. totalizează aproximativ 1400 de titluri, iar numărul studiilor și articolelor inserate mai întâi în presă se ridică la peste 25 000 de titluri. În covârșitoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea-de la 1821 înainte, I-III, București, 1907-1909; ed. I-III, îngr. Rodica Rotaru, pref. Ion Rotaru, București, 1983; Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor, I-II, 1908-1909; Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Doamna lui Ieremia Vodă, București, 1910; Poeții români de supt stăpânirea rusească, Vălenii de Mnte, 1910; Cugetări, Vălenii de Munte, 1911; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1968; Oameni cari au fost, Vălenii de Munte, 1911; ed. I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
III, îngr. Rodica Rotaru, pref. Ion Rotaru, București, 1983; Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor, I-II, 1908-1909; Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Doamna lui Ieremia Vodă, București, 1910; Poeții români de supt stăpânirea rusească, Vălenii de Mnte, 1910; Cugetări, Vălenii de Munte, 1911; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1968; Oameni cari au fost, Vălenii de Munte, 1911; ed. I-IV, București, 1934-1939; ed. I-III, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, Galați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Ion Rotaru, București, 1983; Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor, I-II, 1908-1909; Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Doamna lui Ieremia Vodă, București, 1910; Poeții români de supt stăpânirea rusească, Vălenii de Mnte, 1910; Cugetări, Vălenii de Munte, 1911; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1968; Oameni cari au fost, Vălenii de Munte, 1911; ed. I-IV, București, 1934-1939; ed. I-III, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, Galați, 1994-1997; Mihai Viteazul, Vălenii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
II, 1908-1909; Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Doamna lui Ieremia Vodă, București, 1910; Poeții români de supt stăpânirea rusească, Vălenii de Mnte, 1910; Cugetări, Vălenii de Munte, 1911; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1968; Oameni cari au fost, Vălenii de Munte, 1911; ed. I-IV, București, 1934-1939; ed. I-III, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, Galați, 1994-1997; Mihai Viteazul, Vălenii de Munte, 1911; Gh. Asachi ca tipograf și editor, București, 1912; Trei drame (Doamna lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Cugetări, Vălenii de Munte, 1911; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1968; Oameni cari au fost, Vălenii de Munte, 1911; ed. I-IV, București, 1934-1939; ed. I-III, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, Galați, 1994-1997; Mihai Viteazul, Vălenii de Munte, 1911; Gh. Asachi ca tipograf și editor, București, 1912; Trei drame (Doamna lui Ieremia, Gheorghe Lazăr, Contra Patriei), Vălenii de Munte, 1912; Note de drum. Prin Germania, Vălenii de Munte, 1913; Constantin Brâncoveanu, Vălenii de Munte, 1914; Cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
IV, București, 1934-1939; ed. I-III, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, Galați, 1994-1997; Mihai Viteazul, Vălenii de Munte, 1911; Gh. Asachi ca tipograf și editor, București, 1912; Trei drame (Doamna lui Ieremia, Gheorghe Lazăr, Contra Patriei), Vălenii de Munte, 1912; Note de drum. Prin Germania, Vălenii de Munte, 1913; Constantin Brâncoveanu, Vălenii de Munte, 1914; Cinci conferințe despre Veneția, București, 1914; O luptă literară, I-II, Vălenii de Munte, 1914-1916; ed. I-II, îngr. Valeriu Râpeanu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]