805,793 matches
-
acel număr din „Dilema" în care Eminescu este contestat ca autor de o valoare absolută. El nu mai răspunde, spuneau tinerii de atunci sensibilității contemporane. Clasicii trebuie revizitați și reinterpretații cu instrumentele vremurilor de astăzi. Dintre critici, Lovinescu în Mutația valorilor estetice, un studiu cu care se încheie Istoria literaturii române contemporane, atrăgea atenția asupra faptului că nu există valori estetice absolute. În timp unele se deteriorează, iar altele se convertesc. „Criticul, dacă vrea să fie vizibil, trebuie să intre în
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
spuneau tinerii de atunci sensibilității contemporane. Clasicii trebuie revizitați și reinterpretații cu instrumentele vremurilor de astăzi. Dintre critici, Lovinescu în Mutația valorilor estetice, un studiu cu care se încheie Istoria literaturii române contemporane, atrăgea atenția asupra faptului că nu există valori estetice absolute. În timp unele se deteriorează, iar altele se convertesc. „Criticul, dacă vrea să fie vizibil, trebuie să intre în jocul publicității, să promoveze cărțile apărute la marile edituri." - CE IMPACT ARE OPINIA CRITICILOR ÎN RECEPTAREA DE CĂTRE PUBLICUL LARG
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
ca disciplină umanistă. Criticul, dacă vrea să fie vizibil, trebuie să intre în jocul publicității, să promoveze cărțile apărute la marile edituri. - CUM EXPLICAȚI SUCCESUL LITERATURII DE CONSUM? Ideea că ar există două literaturi: una de consum și una de valoare estetică este o prejudecată modernă. În modernitate, literatura și-a inventat un limbaj propriu, autonom, iar profesiunea de scriitor s-a autonomizat. Scriitorii, având conștiința de castă, au încercat să-și construiască propriul limbaj, care începe să se desprindă de
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Observați fetișizarea în modernitate a operelor ratate, neterminate, imperfecte. Kafka, de pildă, nu a terminat nici unul dintre marile lui romane. Valorizând pozitiv eșecul și exaltând autonomia literaturii, modernitatea a dus la separarea literaturii de consum de cea așa-zisă cu valoare estetică. Marii romancieri au scris o literatură de consum: Dickens, Tolstoi, Balzac scriau pentru publicul larg. Sunt celebre anecdotele care relatează modul în care Dickens și-a modificat sfârșitul romanelor pentru a satisface gustul publicului, care cerea ca literatura să
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Astăzi, în schimb, e de la sine înțeles că scriitorul nu ține cont doar de un criteriu estetic, ci încearcă să deschidă literatura către alte orizonturi. Un scriitor postmodern, dacă vrea să fie citit, face și literatură de consum. Dacă numărăm valorile, literatura este împuținată, dar cred că acesta e un prim pas spre normalitate. Abia acum, într-o lume liberă, când autorii trebuie să-și vândă textele și să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. - CE
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
excesivă a metaforei în perioada anterioară. Ce a adus rău comunismul a fost, însă, depărtarea de adevăr. După 89, performanța estetică nu mai este atât de evidentă, căci nu aveam astăzi scriitori precum Marin Preda sau Nichita Stănescu. Dacă numărăm valorile, literatura este împuținată, dar cred că acesta e un prim pas spre normalitate. Abia acum, într-o lume liberă, când autorii trebuie să-și vândă textele și să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. Un
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
facă parte din viața oricărui om. - PROFESORII DE LICEU SUNT DE MULTE ORI RETICENȚI LA LITERATURA CONTEMPORANĂ. CARE CREDEȚI CĂ AR FI MOTIVELE? Reticența este, pe de o parte, justificată. Spun asta pentru că și eu sunt profesor, și știu că valorile certe sunt cele clasice. Este firesc ca înainte de a ajunge la contemporani să mergi la sigur, mai ales în tinerețe, să mergi la autorii clasici. Abia după ce îi parcurgi pe aceștia poți înțelege mai bine contemporaneitatea. Altfel, bâjbâi... nu vei
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
conexiuni. - CUM AR TREBUI SĂ NE APROPIEM DE LITERATURĂ? Eu predau clasicii, Eminescu, Creangă, Caragiale, epoca Junimii. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat atunci trebuie să înțelegi că instituția literaturii era alta decât cea de astăzi. De aceea și valoarea acestor texte trebuie judecată prin raportare la timpul acela. Nu întâmplător marii noștri clasici sunt scriitorii din secolul al XlX-lea, însă judecând contextual vedem că Eminescu a fost un mare izolat, preocupat mai mult de filozofie decât de literatură
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
pornind de la ceea ce ne comunică ea nouă. De ce citim? Nu citim pentru a găsi o diferență între autor și narator. Asta e o prostie! E treaba teoreticienilor literari. Pe noi ne interesează ce comunică literatura din punct de vedere al valorilor umane. Dacă aș face o reformă în învățământ, asta aș face - niște manuale în care elevilor să li se furnizeze informații despre lecturile și viața autorilor, despre mediul în care autorii s-au format și despre conținuturile literaturii. Literatura trebuie
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
revenirea la judecarea literaturii ca formă culturală. Literatura trebuie înțeleasă ca expresie a culturii unui popor. Nu ar trebui să ne întrebăm cum citim un autor clasic, ci cum citim literatura în genere. Să o citim din perspectiva conținutului, a valorilor umane pe care le transmite. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
K. 331, p. I a) Ed. Peters 1904 b) Ed. Henle, Urtext (original) Interpretarea variantei a) implică scurtarea pătrimii de pe optimile 4-5 și, după separare, apropierea optimii finale (anacruzice) de timpul 1 următor. Varianta b) implică, în schimb, susținerea valorii pătrimii de pe optimile 4-5, cu diminuarea și scurtarea optimii finale a fiecărei măsuri (pe fiecare timp apare astfel un ritm trohaic), pentru a crea separarea, pașii pe timpi și structura de bar care rezultă de la sine. Iar aceasta era scrierea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Cristian CARAMAN 1. Puterea spirituală a muzicii Muzica, precum alte arte, este ea însăși un răspuns la tiparele și ordinii creației lui Dumnezeu. Muzica sacră are un loc bine conturat, ca principiu sonor, artistic și cultic, în circuitul valorilor perene ale culturii muzicale universale. Puterea muzicii este diversă, ea, aproape, poate fi considerată permisivă, transformatoare și curativă. Muzica acționează asupra ascultătorului în mai multe moduri: unii o asimilează pur și simplu la nivel instructiv, alții o cercetează pentru a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de Cantus choralis (fiindcă era interpretat numai de cor bărbătesc). Deoarece melodiile gregoriene au servit polifoniștilor ca bază de pornire în compozițiile lor, antifonarul s-a mai numit și Cantus firmus sau Cantus planus (datorită desfășurării liniștite a melodiei, cu valori egale și ambitus mic). Melodia coralului gregorian a influențat compozitori precum Palestrina, J. S. Bach, Fr. Liszt, César Franck, a stârnit admirația lui Mozart, iar Hector Berlioz în Simfonia fantastică a apelat la Dies irae, acest cantus pro-defunctis, atunci când a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
după modelul lui H. Schütz și revizuite de H. Distler. Se ajunge la concluzia că genul are o continuitate consecventă în istoria muzicii, îmbrăcând înfățișări stilistice diferite și dezvoltându-se într-o monumentală dramaturgie muzicală, destinată să pună într-o valoare artistică impresionantă Patimile Mântuitorului, ca prilej de profundă meditație asupra principalelor probleme cu care se confruntă umanitatea. Prin urmare, Pasiunea are trecut și prezent, reprezentând alături de Coralul protestant, Cantată și Oratoriu, pilonii muzicii sacre. Manifestarile muzicii biblice în epoca modernă
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Sfânta Treime a ținut sfat: Să facem om după chipul și asemănarea Noastră (Facere 1, 26). El a fost creat cu trup și suflet după chipul lui Dumnezeu. Datorită acestui chip nici un om nu trebuie disprețuit, întrucât aceasta este adevărata valoare a omului: faptul că în el a fost sădit chipul lui Dumnezeu. Sfinții Părinți menționează că în acest chip sunt cuprinse darurile oferite de Dumnezeu: existență, stăpânire asupra întregii naturi, libertate, rațiune, voință, sentiment. Prin acestea omul se împărtășește de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
sau ulcer peptic nu poate fi atribuită gastrinomului. Pentru diagnostic se mai pot folosi secreția acidă bazală și testul de stimulare la secretină. VIP-ul seric determinat în perioadele de diaree la pacienții cu sindrom Verner-Morrison depășește 225 pg/ mL (valoarea normală fiind < 170 pg/ mL). Alte teste sugestive pentru diagnostic sunt: niveluri serice scăzute ale potasiului și bicarbonatului, secreție acidă bazală scăzută, diaree secretorie. Pentru glucagonom și somatostatinom se dozează nivelurile serice ale glucagonului și somatostatinei. CT este o metoda
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
înseamnă Revelația iubirii treimice: Dragostea lui Dumnezeu s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul său Fiu, ca noi să trăim prin El (I In., 4, 9). Prin Întrupare, Hristos ne dezvăluie nouă la maximum valoarea omului în fața Creatorului, pe de o parte, iar pe de altă parte, cât de grav a fost păcatul de a trebuit ca Fiul lui Dumnezeu să Se întrupeze, căci putea trimite un prooroc sau un înger, dar nu ar fi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Se întrupeze, ci iubirea Lui nemărginită pentru om, căci dacă Întruparea ar fi fost determinată de cădere, ar fi însemnat că Satana a determinat acest act, care este cel mai minunat pentru creație. Întrupându-Se, Fiul lui Dumnezeu ne dezvăluie valoarea omului și a lumii întregi pentru Dumnezeu, arătând care trebuie să fie scopul de căpătâi al omului și al lumii în fața lui Dumnezeu. Prin Întruparea Sa, Domnul a vrut ca omul să cunoască și să înțeleagă cât de mult îl
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
vindecați, sub îndrumarea Sfântului Duh, devenim mai vindecători ai altora<footnote William R. Clough, art. cit., p. 30. footnote>. Așa cum Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru noi, arătând că Dumnezeu nu e departe de om, căci dă atâta valoare omului, încât se face și el om<footnote Pr. Stăniloae în 7 dimineți cu părintele Stăniloae ..., p. 251. footnote>, așa și noi să ne îndumnezeim pentru El, să răspundem cu iubire la iubirea Lui, și să ne dăruim pe noi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
fire; omul este și veriga de legătură dintre lume și Dumnezeu, căci în firea omenească s-a amestecat o anumită înrudire cu Divinitatea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, VI, P.G., XLV, col. 25D. footnote>. Referindu-se la valoarea negrăită cu care Dumnezeu ne-a investit pe noi, Părintele Stăniloae remarcă: Jertfa lui Hristos nar fi fost desăvârșită dacă ar fi iubit numai El, dacă n-ar fi arătat nevoia de iubirea noastră. Tocmai în aceasta stă lepădarea de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dacă ar fi iubit numai El, dacă n-ar fi arătat nevoia de iubirea noastră. Tocmai în aceasta stă lepădarea de Sine a lui Dumnezeu, în faptul de a fi acceptat să aibă nevoie de noi. În aceasta se manifestă valoarea negrăită și veșnică pe care a pus-o în noi<footnote Părintele Stăniloae la Marc Antoine Costa de Beaurgard, Mica dogmatică vorbită dialoguri la Cernica, traducere de Maria Cornelia Ică Jr., Ediția a II-a, Sibiu, 2000, p. 95. footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
înseamnă Revelația iubirii treimice: Dragostea lui Dumnezeu s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul său Fiu, ca noi să trăim prin El (I In., 4, 9). Prin Întrupare, Hristos ne dezvăluie nouă la maximum valoarea omului în fața Creatorului, pe de o parte, iar pe de altă parte, cât de grav a fost păcatul de a trebuit ca Fiul lui Dumnezeu să Se întrupeze, căci putea trimite un prooroc sau un înger, dar nu ar fi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Se întrupeze, ci iubirea Lui nemărginită pentru om, căci dacă Întruparea ar fi fost determinată de cădere, ar fi însemnat că Satana a determinat acest act, care este cel mai minunat pentru creație. Întrupându-Se, Fiul lui Dumnezeu ne dezvăluie valoarea omului și a lumii întregi pentru Dumnezeu, arătând care trebuie să fie scopul de căpătâi al omului și al lumii în fața lui Dumnezeu. Prin Întruparea Sa, Domnul a vrut ca omul să cunoască și să înțeleagă cât de mult îl
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
vindecați, sub îndrumarea Sfântului Duh, devenim mai vindecători ai altora<footnote William R. Clough, art. cit., p. 30. footnote>. Așa cum Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru noi, arătând că Dumnezeu nu e departe de om, căci dă atâta valoare omului, încât se face și el om<footnote Pr. Stăniloae în 7 dimineți cu părintele Stăniloae ..., p. 251. footnote>, așa și noi să ne îndumnezeim pentru El, să răspundem cu iubire la iubirea Lui, și să ne dăruim pe noi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
fire; omul este și veriga de legătură dintre lume și Dumnezeu, căci în firea omenească s-a amestecat o anumită înrudire cu Divinitatea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, VI, P.G., XLV, col. 25D. footnote>. Referindu-se la valoarea negrăită cu care Dumnezeu ne-a investit pe noi, Părintele Stăniloae remarcă: Jertfa lui Hristos nar fi fost desăvârșită dacă ar fi iubit numai El, dacă n-ar fi arătat nevoia de iubirea noastră. Tocmai în aceasta stă lepădarea de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]