26,132 matches
-
de felul în care trăiesc. Reporter: Băutură, comă alcoolică, jocuri de noroc, minciună, desfrâu, bătăi - acestea au fost câteva dintre coordonatele pe care s-a desfășurat viața lui Dorel Ungureanu. Dorel, spune-ne istoria ta. Dorel Ungureanu: Sunt din comuna Vama, județul Suceava. Am crescut într-o familie de creștini ortodocși, am copilărit împreună cu frații mei. M-am bucurat foarte mult de viața din copilărie pe care am petrecut-o alături de familia mea. De la tatăl meu am învățat multe lucruri bune
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355327_a_356656]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > UN PAS-NAPOI SAU ÎNAINTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Plutea în jur atâta vrajă Că tabloul își ieșea din ramă: Fiecare datorăm o vamă La care îngeri stau de strajă Ei treceau pe lângă mine Eu bănuiam mesajul lui incert La care ultimul libert Avea un dialog cu sine Orice tușă, un mister în plus Mă țintuia pe loc complice Mascate în tavan, două aplice
UN PAS-NAPOI SAU ÎNAINTE de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356513_a_357842]
-
am ajuns poetul Ce poate să înfrunte „Babilonul”. Lumini, sonorități, mereu mă cheamă. Prin vreme ce-a trecut, ce va să vie. Îmi place-al toamnei clopot de aramă, În primăvară - pomii cochilie Din toate-aș vrea să încropesc drept vamă, Cu scrisul meu, puțină veșnicie. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Puțină veșnicie / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PUŢINĂ VEŞNICIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356518_a_357847]
-
m-oi întreba la câte antiphile fi-voi încă drag? la câte, încă, voi mai colinda în prag? la câte, încă, până-n zori, voi înnopta? răspunsuri n-am, ca orice tânăr de pripas, dar sufletu-mi plăti-va, poate, buna vama, dar inima-mi va bate-clopot de arama în pieptul de haiduc far’ de popas - o, Venus, dă-mi un sfat, așa, pe seară, iar tu, Diana, îmbie-mă, pe roua, dimineața, iar tu, Cibelă, mă strânge-n brațe, toată viața
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
tot m-oi întrebala câte antiphile fi-voi încă drag?la câte, încă, voi mai colinda în prag?la câte, încă, până-n zori, voi înnopta?răspunsuri n-am, ca orice tânăr de pripas,dar sufletu-mi plăti-va, poate, buna vama,dar inima-mi va bate-clopot de aramăîn pieptul de haiduc far’ de popas -o, Venus, dă-mi un sfat, așa, pe seară,iar tu, Diana, îmbie-mă, pe roua, dimineața,iar tu, Cibelă, mă strânge-n brațe, toată viața,să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
în golul din casa scărilor se vede gesticulând energic după care fandează surprinzător cu umbrela și pleacă râzând. Tânărul urcă îngândurat. Și când ajnge la momentul critic, statuia îl așteaptă impasibil. Ca un Sfinx hotărât să ceară probabil o nouă vamă la trecere. Se oprește trei trepte mai jos studiindu-se în tăcere Apoi: - Fericit cel ce cunoaște necunoscutul. - Și nefericit acela care se încumetă dincolo de mine, fără să îl fi cunoscut. În rest mutism, imobilism ca într-o tragedie clasică
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
fugeam, că bezna înfioară Am pornit prin viață ca zălog Chip al curiozității infantile La fiece răscruce un buldog Nemilos mă scruta prin lentile Un șirag de perle scăpătat Sparge iar oglinzile de ceară În care prinde să mă doară Vămile acestui califat Referință Bibliografică: Grădini de vară / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GRĂDINI DE VARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356678_a_358007]
-
și se bazează, uneori, pe precepte biblice. „Podul” din dramă este un univers al umbrelor, un fel de arcă, rătăcitoare între două lumi, unde personajele sunt reale, când ies din propria piele, pentru a trăi într-un dincolo existențial, plătind vamă cu bănuțul ce se pune pe pieptul mortului, de care vorbește Moșu Ilie. Iar mitul zburătorului, folosit pentru a explica prezența ursitoarelor la moartea Chivei, este un element al unei țesături narative dramatice, cum spuneam, de tip dantesc. Drama lui
PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356689_a_358018]
-
iadului în opinia origenista curățește pe toate fiintele raționale, nu cum se întâmplă în concepția despre Purgatoriu, acolo unde sunt curățite doar sufletele care nu au săvârșit „păcate mortale”, ci păcate ușoare nemărturisite sau neiertate, aceste suflete primind mântuirea, spre deosebire de Vămile din concepția ortodoxă, unde toate sufletele sunt judecate și în funcție de puritatea sufletului unele sunt achitate veșnic, altele condamnate veșnic. Lucru condamnat chiar de Biblie, în Români 11,32: „Fiindcă Dumnezeu a închis pe toți oamenii în neascultare, ca să aibă indurare
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETĂ DE WEEKEND (14): PILULA DE UICHENDU" ACESTA ! Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 598 din 20 august 2012 Toate Articolele Autorului Avertizare. Lectură poate crea un disconfort accentuat. (SG) În loc de MOTTO: LA VAMĂ - Ce-i pilulele astea roșii? - Contra bronșitei. - Și astea albe ? - Contra reumatismului. - Dar astea mititele? - Contra sinuzitei. - Dar ce e cu fotografia asta, a lui Băsescu ? - Contra dorului de țară ! FĂRĂ TABLETE ! Doar pilula, întrucat parchetul (din baie!) mi-a
TABLETA DE WEEKEND (14): PILULA DE UICHENDU ACESTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355132_a_356461]
-
Nălucire în păduri, prin care treci. Și o înduri Ca bătrânețea, Picasso Adânc albastru. Suverane Și largi reflexe ondulante Pe ape, lișițe pedante Vâslesc spre locurile virane Secătuită de putere Se duce vara după soare Cu câte umbre foșnitoare La vama toamnei i se cere Referință Bibliografică: Frigul din culori / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FRIGUL DIN CULORI de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355593_a_356922]
-
să vă supuneți, nu doar din pricina mâniei, ci și în virtutea conștiinței. Că de aceea și plătiți dări; căci dregătorii sunt slujitori ai lui Dumnezeu, ca întru aceasta să stăruiască. Dați-le tuturor celor datorate: celui cu darea, darea; celui cu vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu cinstea, cinstea”. Concepția creștină este diferită de cea păgână, în ce privește autoritatea statului. În creștinism autoritățile nu mai sunt dumnezei și nici nu au funcții divine. Ei sunt rânduiți de Dumnezeu, în ordinea juridică
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
vă supuneți, nu doar din pricina mâniei, ci și în virtutea conștiinței. Că de aceea și plătiți dări; căci dregătorii sunt slujitori ai lui Dumnezeu, ca întru aceasta să stăruiască. Dați-le tuturor celor datorate: celui cu darea, darea; celui cu vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu cinstea, cinstea”. Concepția creștină este diferită de cea păgână, în ce privește autoritatea statului. În creștinism autoritățile nu mai sunt dumnezei și nici nu au funcții divine. Ei sunt rânduiți de Dumnezeu, în ordinea juridică și
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
ideal Da-i pune-n cale metronomul Un munte,-o vale sau un deal Cu ce-oi fi eu mai bun ca altul Ce-și duce traiul într-o cramă? Ne-a zămislit, e drept, înaltul Și amândoi dăm morții vamă O pâine și-un pahar cu vin E mulțumit: nu vrea mai mult Cotidianul lui tumult, Nu știe cât e de puțin Își arde darurile sale La foc mărunt și fără zel Și-l duce viața tale quale Cum duci
PRICINI, PRICINI de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355721_a_357050]
-
localuri proprii, după indicațiile Eforiei școlilor, învățătura la sate s-a început în casele de sfat, într-o casă închiriată în acest scop sau chiar în locuința învățătorului. Socotim că la Rucăr, în 1838, școala s-a deschis în localul vămii. Mai târziu, înainte de 1843, s-a construit un local propriu pentru școală. Eforia școalelor prevăzuse trei tipuri de clădiri de școli la sate, potrivit cu numărul locuitorilor. Astfel satele cu populație de peste 300 de familii aveau trebuință de o școală de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
îndeletnicirile tradiționale sau pe cale de a deveni (neguțătoria și prestațiile vamale aferente, etc.) impuneau cu necesitate, organizarea științei de carte în structuri coerente, corespunzătoare nevoilor locale. În această perioadă a fost nevoie de un mai mare număr de slujitori ai vămii. Apoi, din sânul populației rucărene se ridicaseră un număr mai mare de neguțători, iar numărul tranzacțiilor de tot felul încep să crească. Se fac tot mai multe înstrăinări de drepturi, vânzări de delnițe, se întocmesc tot mai multe acte de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Înger e păzit! La cununie, cu încredere, mergeam râzând Nu știam că omul prin firea să e schimbător Acum știu să te iubesc pe Tine-n primul rând Descunună-mă Părinte de omul instabil, înșelător! De aceea mă întorc târziu, prin vămi, cuminte Rugându-Te cu inima smerita, ca după arsura Cununia săvârșită în prezența Ta, Prea Sfinte Dezleag-o! am foame de cuminecătura! Descunună-mă Părinte! 28 apr 2013 ziua de Florii Precizare: Acest poem este dedicat femeilor creștine agresate psihic (uneori și
DESCUNUNĂ-MĂ PĂRINTE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346100_a_347429]
-
tenor creeau un imago mundi, în care mi se părea că eu eram chiar... axis mundi. Și măcar pentru o zi am fost! Ziua mea și seara mea... Mi-e dor ... și de el, luceafărul nopții, și de „undeva prin Vama” cântat în șoaptă... Mi-e dor ... și de orașul lui run, run, run, de homleșii de lângă microbus, de starea de sardină, de saltele, de dusul in trei, de ceapa și de așteptările lungi. Ioana CREȚ Oradea - Timișoara 2010-2013 Referință Bibliografică
JURNALUL UNEI FETE CARE RÂDE (POEME) de IOANA CREŢ în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346153_a_347482]
-
m-oi întreba la câte antiphile fi-voi încă drag? la câte, încă, voi mai colinda în prag? la câte, încă, până-n zori, voi înnopta? răspunsuri n-am, ca orice tânăr de pripas, dar sufletu-mi plăti-va, poate, buna vama, dar inima-mi va bate-clopot de arama în pieptul de haiduc far’ de popas - o, Venus, dă-mi un sfat, așa, pe seară, iar tu, Diana, îmbie-mă, pe roua, dimineața, iar tu, Cibelă, mă strânge-n brațe, toată viața
ELOGIU HAIDUCULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356267_a_357596]
-
angelic se înfioară, tresaltă, plânge și cântă. În privirea Mamei șipotesc apele de peruzea ce deschid zăgazurile albastre, răscolind aurele martirilor și sfinților din tinda cerului veșnic. Curajul Mamei se ridică șirag pe coloana amurgului în sobor de cocori, peste vămile văzduhului, unde Luceferii clipocesc clipele veșnice în seninul esențelor pure. Mama împletește aromele rugii sub privirea Preacuratei în dulcea smerenie sacră. Mama poartă sub veșmântul de smarald al inimii, safirul tinereții sufletului ei. Deasupra zâmbetului Mamei se despletesc veșnicii de
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
niște pereți vii, în patrulater, prin care nu se poate trece. Înăuntrul patrulaterului acestuia, ce-o fi? Un osândit sau un zeu ? Căci nu mai există libertatea de a se ajunge la cei trei, patru fără a se trece prin vămi impuse uneori de către niște „prezbitere”, parcă supraviețuitoare ale evului mediu și transformate ridicol în arlechini ai spectacolului contemporan! Așa de securizat sunt păziți cei trei patru artiști ai scenei românești de către niște străjere, cele mai multe bătrâne, doamne, chiar domnișoare tomnatice, de
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
și tehnic (COC) (Institutul Politehnic din Bucuresti - Facultatea de IMST) Începând din 2012 a primit calificarea în calitate de consultant în carieră, dat de GCDF (Global Career Development Facilitator) Statele Unite ale Americii. 2011-2013: Frecventează Salonul Artelor „Boema 33” din București și cenaclul „Vama literară”, moderat de poetul Daniel Vorona. Publicații literare: Lumină lină (New York, SUA), Clipa (Anaheim, California, SUA), Jurnalul Bucureștiului, Singur (Târgoviște), ProLitera (Germania), Confluențe Literare (București), ș.a. (George Roca, Rexlibris Media Group, Sydney, 3 septembrie 2016) Referință Bibliografică: Claudia BOTA - POEME DE
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
de așteptare. Aveam avion cam la vreo două ore de la sosirea mea în sala de îmbarcare, așa că altă variantă nu am avut decât să aștept trecerea timpului. Cum mergeam cu aceeași firmă, desigur că emoțiile nu eram cum trec de vamă ci de cum trec de suportul prin care să-mi introduc geanta, care acum era și mai încărcată decât la sosire. De controlul vamal am trecut fără niciun inconvenient, însă la controlul biletelor și al mărimii bagajelor, am profitat când operatoarea
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
documentar se referă la istoria culturii și învățământului muscelean și argeșean. În fotocopii după documente și manuscrise de la Rhivele Naționale și dela Biblioteca Academiei Române este atestată: a) Existența științei de carte pe meleagurile muscelene în sec.XIV-XVI, îndeosebi la slujitorii vămii domnești de aici b) Activitatea culturală desfășurată în cadrul Mânăstirii Câmpulung. Sunt expuse fotocopii după unele cărți și manuscrise, operă a diecilor, grămăticilor și copiștilor din secolele XVII-XVIII c) Documente legate de întemeierea Școlii domnești din Câmpulung din anul 1669, precum și
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
românesc din ultimul sfert de veac XVIII; un alt Pomelnic al bisericii din anul 1826; Un Miscelaneu, scris de dascălul Neculae Calu, care cuprinde o poveste intitulată „Când s-a pricinuit mintea cu norocul și au biruit mintea” și „Despre vămi” și „Istoria bisericească”, manuscrise de la finele sec. al XVIII-lea cu semnătura lui Petre Aninoșanu; carte de semne (Treptenic), manuscris aparținând lui Constantin Aninoșanu, tatăl lui Petre Aninoșanu, talentat caligraf. Un alt manuscris de 15 file, o Cronologie alcătuită de
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]